Basmul cult "Povestea lui Harap Alb", Ion Creanga

Basmul

Basmul este specie a epicii populare sau culte, construita pe baza opozitionala bine-rau.

1. Stereotipia - demonstrata de Vladimir Propp intr-un studiu intitulat "Morfologia basmului". Propp porneste de la conceptual de functie, prin care intelege o fapta savarsita de un personaj cu o anumita semnificatie pentru derularea actiunii.

Ex: eroul pleaca de acasa; eroului i se adreseaza o interdictie-> incalcata .

Numarul functiilor este limitat, iar succesiunea lor este intotdeauna aceeasi.

2. Personajele sunt organizate in functie de relatia stabilita cu eroul principal

Protagonist - Harap Alb ; Antagonist - Spanul ; Ajutoare :Gerila , Setila , Ochila , Flamanzila, Pasari Lati Lungila , albinele ,furnicile , calul ; Personajul donator - Sfanta Duminica .

3. Motivele literare specifice basmului : motivul calatoriei, motivul superioritatii mezinului, m.probele, petitul, nunta, animalului (fermecat).

4. Stereotipia poate fi argumentata si prin existenta formulelor intiale , mediane , finale.

5. cifre si elemente magice (3, 7,9 , apa vie/moarta).

6. Deznodamantul presupune o rezolvare fericita a conflictului.

7. Drumul pe care il parcurge eroul reprezinta un drum initiatic. Din acest motiv, fiecare basm este Bildungsroman.

8. Intr-un basm se regasesc acele particularitati care tin de stilul autorului.

Ex: Basmul lui Eminescu "Fat Frumos din lacrima " se caracterizeaza rpin limbajul metaforic, prin prin valorificarea elementelor romantice si a inspiratiei filozofice. Originalitatea lui Creanga este creata prin oralitate , umor , eruditie paremiologica, dinamism anecdotic.

Basmul cult "Povestea lui Harap Alb", Ion Creanga

-probele: sa manance si sa bea , sa doarma in casa de arama, sa aleaga macul din nisip, sa aleaga intre doua fete identice , sa gaseasca pe fata Imparatului Ros.

Particularitati ale discursului narativ

Incipitul : formula initiala de basm : "Amu cica era odata, intr-o tara, un craiu care avea trei feciori " (timp nedeterminat , limbaj popular =marca a oralitatii )

Finalul : valorificat de motivul nuntii: " Si a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca, iar pe la noi cine are bani be si mananca , iar cine nu , se uita si rabda". Atemporaritate marcata prin folosirea constructiei "inca. Se realizeaza transferal din lumea fictionala in lumea reala.

Formula mediana delimiteaza secventele narative si mentine interesul receptorului: "Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste inainte mult mai este".

Naratiunea la persoana a IIIa , perspective narativa "dindarat", narator omniscient.

[un autor se adreseaza unui cititor ideal=lector ideal= naratar]

O particularitate a textelor lui Creanga este faptul ca naratorul se adreseaza direct cititorului: "Poate-ar izbuti sa ieie fata Imparatului Ros, poate nu , dar acum, deodata, ei se tot duc inainte si mai la urma cum le-a fi norocul . Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati" .

Dialogul = modalitate de caracterizare a personajelor , dramatizeaza actiunea.

Secventele descriptive portretizeaza Personajele, nu contureaza cadrul actiunii.

Constructia subiectului :

-secventele narative sunt legate prin inlantuire, faptele sunt relatate cronologic.

1.Expozitiunea : situatia initiala de echilibru. Interdictia trebuie fixate foarte clar. Proba cu podul simbolizeaza trecerea intr-o lume necunoscuta.Padurea simbolizeaza labirintul.

2.Intriga : Juramantul de la Fantana. Numele care I se da , Harap Alb, contine un oxymoron (asocierea a 2 cuvinte cu semnificatii contradictorii). Coborarea in fantana este de fapt coborarea in Infern .

3.Punctul culminant :Spanul crede ca Harap Alb a incalcata juramantul si ii taie capul.

4.deznodamantul : calul il omoara pe Span , Harap Alb este inviat , Finalul fiind reprezentat de nunta.

Personajele :

1.Protagonistul : Harap Alb

-parcurge un drum initiatic; Bildungsroman

-caracterizare directa realizata de catre nartor : "fiul craiului, babac in felul sau la trebi fr aiste, se potriveste Spanului si se baga in fantana".

-caracterizare directa realizata de catre alte personaje : "fii incredintat ca nu eu , ci puterea milosteniei si inima ta cea buna de ajuta Harap Alb". "parca nu te-as fi crezut atat de slab de inger, dar, dupa cate vad, esti mai fricos decat o femeie".

-caracterizare indirecta realizata prin nume.

-caracterizare indirecta realizata prin fapte(respectarea juramantului )

-caracterizare indirecta realizata prin relatia cu alte personaje.

2.Antagonistul: Spanul

-umanizat, are o functie moralizatoare, ajuta la maturizarea lui Harap Alb;

-trasaturi: viclenie, ipocrizie , rautate.

3Ajutoarele

-personaje fabuloase (prin supradimensionare) si individualizate;

"Toate Personajele se comporta taraneste si vorbeste moldoveneste.Seamana cu lumea Amintirilor din copilarie . De aceea se considera ca in basmele lui Creanga, miraculosul este localizat".

Originalitatea lui Creanga in basme

1.Umorul se realizeaza prin :

-dialog : cearta din Casa de Arama

-ironie: "Bunatatea lui cea nemaipomenita si milostenia lui cea neauzita". "Sa traiasca trei zile cu cea de alataieri"." Tare mi-esti drag! Te-as vara intre sani, dar nu incapi de urechi".

-diminutive folosite cu valoare augmentativa :"mancarica", "bauturica".

-nume : Setila , Ochila etc.

-portrete ironice: Setila, Ochila.

2.Eruditie paremiologica: proverbe si zicatori introduse in text prin sintagma "vorba ceea".

3.Dinamism anecdotic creat prin valorificarea dialogului si folosirea cuvanului "si" narativ

4.Individualizarea personajelor.

5.Localizarea miraculosului.

6.Originalitate

- adresarea a naratorului catre cititor(naratar) :"Sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati"

-cuvinte si sintagme specifice comunicarii orale :"cica","vorba ceea".

-interjectii , repetitii , vorbe imitative :"Apoi mai boncaluieste si mai be cate un rastimp, iar mai boncaluieste si mai be pana nu mai poate". "Teleap , teleap, teleap".

-folosirea regionalismelor

-limbaj popular :- forme verbale populare (viitorul apropiat , conjunctivul-sa ieie)

- expresii si locutiuni :"mai , fetisoara Imparatului,ne-a tras butucul.A dracului zgatie de fata!"

-folosirea prozei ritmate :"lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos , putini suie , multi coboara ,unul macina la moara".

"Povestea lui Harap Alb" si "Praslea cel voinic si merele de aur"

Basmul popular a fost transmis din generatie in generatie pe cale orala.De aceea, spre deosebire de Basmul cult , Basmul popular nu are autor cunoscut.

In constructia subiectului , ambele secvente narative sunt legate prin inlantuiri,faptele fiind relatate chronologic.Timpul si spatial nu sunt precizate atat in Basmul cult ,cat si in cel popular.

In expozitiunea basmului cult "Povestea lui Harap Alb", situatia initiala este un de echilibru , intriga constand in juramantul pe care Harap Alb il face la fantana fata se Span. In desfasurarea actiunii, in ambele basme isi fac aparitia Personajele secundare care ii vor ajuta pe eroi. Personajele fabuloase din Basmul cult "Povestea lui Harap Alb"sunt individualizate , fiecare avand un nume propriu, pe cand persoanajele fabuloase din "Praslea cel voinic si merele de aur " sunt neindividualizate (niste pui de zgripsor , un balaur , tre zmei , etc).

Pe parcursul basmului ambii eroi sunt trecuti prin mai multe probe. Unele dintre probele lui Praslea sunt sortite esecului.

La un moment dat , in basmul popular 'Praslea cel voinic si mere de aur ' apare o alianta intre cei trei frati , alianta urmata de rivalitate si de invidie din partea fratilor mai mari. In basmul 'Povestea lui Harap Alb ' nu exista niciun fel de interactiune intre cei 2 frati.

Punctul culminant in basmul cult este reprezentat de faptul ca Spanul crede ca Harap Alb si-a incalcat juramantul.Ca urmare ii taie capul lui Harap Alb. Eroul invie cu ajutorul fetei Imparatului Ros. Prin acest lucru se considera ca juramantul facut a luat sfarsit , lucru reprezentat in deznodamant.Finalul in basmul cult il reprezinta nunta cu fata Imparatului Ros a lui Harap Alb.

Salvand niste pui de zgripsor de un balaur , Praslea este readus pe pamant , unde reuseste cu mult abilitate sa fie recunoscut de fata cea mica de imparat, acesta fiind punctul culminant al basmului.In deznodamant se casatoreste cu aceasta dupa ce fratii sai sunt pedespsiti 'prin voia lui Dumnezeu'.

Cei doi eroi sunt construiti in mod diferit. Harap Alb este umanizat, iar principala lui trasatura nu este vitejia, precum este cea a lui Praslea.

Numele eroilor au semnificatie bine determinata. Harap Alb este un oximoron , harap inseamnand un gen de scav , nume impropriu pentru un fiu de imparat. Praslea cel voinic iti poarta numele cu mandrie, trasatura lui de caracter principala fiind vionicia.

Basmul lui Creanga are ca particularitate umorul realizat prin umorul de nume, individualizarea si umanizarea persoanajelor sale , lucru care nu se regaseste in basmul popular.

Trasatura generala comuna a tuturor basmelor este stereotipia.Ambii eroi pornesc in aceasta calatorie neexperimentati, drumul avand rol de drum initiatic.In ambele basme apar persoanej secundare si antagonisti .

Povestirea

I.Trasaturi

1.naratiune subiectivizata ; povestitorul a fost narator sau a participat direct la evenimentele narate.

2.exista un timp al nararii si un timp narat.

3.oralitate.

4.un ceremonial car cuprinde: -atmosfera specifica;

-incadrarea aparitiei povestitorului;

-motivul care declanseaza povestirea.

5.fapte cu caracter spectaculos.

6.conflictul scoate in evidenta situatia si nu personajul.

Povestirea in rama

Implica existenta a doi naratori.- un narator martor si un narator personaj.Se schimba perspectiva narativa (trecerea de la dindarat la avec). Se trece de la naratiune la persoana aIIIa la naratiune la persoana I.

Orice povestire in rama este alcatuita din 3 secvente:-rama;

-povestirea propriu-zisa introdusa in text prin insertie;

-revenirea la rama;

ex: 'O mie si una de nopti', 'Decameronul '(Boccacio), 'Hanul Ancutei '(Sadoveanu).

II. Hanul Ancutei - Mihail Sadoveanu

In anul 1928 este publicat volumul 'Hanul Ancutei', o creatie sadoveniana de maturitate , o capodopera a povestirii in rama, considerata un 'roman a tiroir'. Titlul contin un topos al poeziei lui Sadoveanu (topos=loc comun).

Cartea contine noua povstire foarte diferite din punctul de vedere al formulei : 'Balaurul' - povestire fantastica, 'Haralambie'-nareaza o drama familiala, 'Iapa lui Voda'-anecdota, 'Negustorul Lipscan'-se aproprie de reportaj. Ceea ce asigura unitatea volumului este atmosfera de la Hanul Ancutei si prezenta unui narator martor in rama :'Intr-o toamna aurie am auzit multe povesti la Hanul Ancutei'.

Cei noua calatori intr-un fel de competitie narativa, ficare avand orgoliul nararii.

III. 'Fantana dintre plopi ' .Este a 4a povestire din volum.

Rama : incipitul este descriptiv , conturand atmosfera de la han (lautarii, focul ).

Perspectiva ii apartine unui narator martor a carui prezenta este marcata in text prin pronumele de persoana I, 'noi' ('noi, gospodarii din Tara de Sus, ne uitam numai cu coada ochiului la oalele goale insirate pe langa protapuri ). Este incadrada aparitia unui nou venit la han.

Pauza discriptiva sugereaza un timp mitic : 'liniste ca din veacuri','parca venea spre noi de demult'.

Caracterizare directa realizata de catre narator 'era om ajuns la carunteta','obrazu-i smad','mustacioara tunsa', 'nas vulturesc','ochiul drept si inchis ii dadea ceva trist si straniu'. In descrierea vestimentatiei este valorificat registrul stilistic arhaic. Dialogul dintre Neculai Isac si Comisul Ionita motiveaza povestirea.

Limbajul personajelor este colocvial si popular:'Da, prietene.Ingaduie-mi numai sa-mi duc si eu calul la adapost, sa-l grijesc si sa-i dau graunte.Pe urma om bea un pahar de vin si ti-oi povesti ce nu stii'.

Imaginea lui Neculai Isac se completeaza prin caracterizarea directa

Comisului Ionita :'voinic si frumos si rau ','pentru o muiere care-i era draga isi punea intotdeauna viata'.

Inainte sa inceapa sa povesteasca, Niculai Isac paseste la butucul din preajma focului , Ancuta aduce vinul si puii fripti, iar bautorii suna din strune un cantec de hale.

Povestirea propriu-zisa este delimitata de rama atunci cand N.Isac isi asuna pozitia de personaj narator.

Marcile oralitatii

-substantive in vocativ;

-verbe folosite la imperativ ('ascultati'): 'Domnilor si fratilor , ascultati ce mi s-a intamplat pe aceste meleaguri cand eram tanar'.

-intre timpul nararii si timpul narat exista o diferenta de 25 de ani ,ceea ce presupune ca Neculai Isac isi povesteste aventura de dragoste din puncutl de vedere al omului trecut prin viata.

-relatarea sa incepe prin aurocaracterizare :'Om nevrednic nu pot sa spun ca am fost.''Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri.''Mi-erau dragi ochii negrii si pentru ei calcam hotare.'

Odata inceputa, povestirea se construieste linear, respectand toate momentele subiectului.

In utlima secventa se revinr la rama, ceea ce presupune implicit schimbarea naratorului.Naratorul-martor noteaza impresia pe care povestirea lui Neculai Isac a produs-o asupra ascultatorilor:'Noi , gospodarii si carausii din Tara de Sus am ramas tacuti si mahniti.'

Titlul povestirii , care initial a fost un top erotic , devine la sfarsit un simbol al zadarniciei pentru ca fantana 's-a daramat ca toate ale lumii'.Finalul , ca si incipitul , contureaza atmosfera de la han.

Romanul subiectiv /modern

Se refera la semantica rurala, actiunea este plasata in mediul citadin.Exista o preferinta pentru naratiunea la persoana I, ceea ce presupune existenta unui personaj narator (Allan-'Maitrey',Mircea Eliade, Stefan Gheroghidiu-'Ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi', Camil Petrescu) sau existenta mai multor personaje narator ('Patul lui Procust', Camil Petrescu).

chiar si atunci cand romanul este scris la persoana a IIIa ('Concert de Bach' de Hortensia Papadat-Bengescu) se renunta la omniscienta , puncutul de vedere al naratorului alternand cu acela al personajelor implicate in actiune sau cu acela ar personajelor replector.

Personajele rotunde sunt introspectate psihologic.Personajul principal este adesea un intelectual care se autoanalizeaza. Exista conflicte de tip exterior , insa definitoriu este cel de tip interior , trait de protagonist.

Tehnici narative specifice: introspectia , memoria involuntara, jurnalul , confesiunea, monologul interior , fluxul constiintei.Perspectiva narativa este de tipul 'avec' sau tehnica pluriperspectivismului.Acronie (faptele nu sunt relatate cronologic)ceea ce presupune ca timpul istoriei si timpul discursului nu mai coincid.

Camil Petrescu

Este in literatura romana un important teoretician al romanului subiectiv modern.Isi expune principiile estetice intr-o conferinta intitulata 'Noua structura si opera lui Marcel Proust'.

Principii estetice:

1.Autenticitate : creeata prin naratiunea la persoana I si rpin folosirea in text a unor documente sufletesti (jurnal, scrisori etc)

'Orice as face, eu nu pot descrie decat propriile mele imagini, propriile mele senzatii.Eu nu pot sa vorbesc decat la persoana I'.

2.Substantialitate: se refera la relatarea unor experiente 'majore'.

3.Memoria involuntara si fluxul constiintei: 'Romanul meu va trebui sa cuprinda lantul amintirilor mele involuntare.'

'Voi lasa sa se desfasoare fluxul amintirilor.Dar daca tocmai cand povestesc o intamplare, imi aduc aminte , pornind de la un cuvant, de o alta intamplare? Nu-i nimic, fac un soi de paranteza si povestesc toata intamplarea intercalata.'

fluxul constiintei= termen creeat de William James, psiholog si filozof american , pentru a desemna fluxul eperientelor initiale, tehnica narativa ce tinde sa inregistreze multitudinea gandurilor si sentimentelor care trec prin mintea personajului.

4.Anticalofilism (folosirea figurilor de stil) este pentru notarea exacta a sentimentelor , ca intr-un proces verbal.

5.Sincronizarea lieraturii cu filozofia si psihologia epocii (este influentat de Henry Bergson si Husserl)

6.Pluriperspectivismul (aplicat in romanul 'Patul lui Procust').

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Camil Petrescu

Romanul 'ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi' abordeaza o problematica definitorie pentru opera lui Camil Petrescu : intelectualul traieste o drama a luciditatii. Fiind vorba despre un roman subiectiv , modern , perspectiva narativa este de tipul 'avec', focalizare interna, ceea ce presupune naratiune la persoana I si fapte prezentate dintr-un singur punct de vedere,acela al naratoruui personaj, fiind prezentate doua experiene majore: iubirea si razboiul.

Discursul narativ este structurat in doua parti, corespunzatoare celor doua experiente, iar capitolul 1 ,'La Piatra Craiului, in munte' este cel care asigura coeziunea dinre cele doua parti. Romanul ilustreaza toate principiile lui Camil Petrescu. Incipitul romanul incepe cu ironizarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei , iar finalul consta in anularea sentimentului erotic.

Personajul principal, Stefan Gheorghidiu, student la filozofie este un sublocotenent proaspat inrolat care nu traieste de la inceput autentic experienta razboiului. Initial , razboiul este contextul unui alte drame, a pasiunii si a geloziei .Personajul funcioneaza intr-o realitate exterioara, obiectiva , aceea a frontului si o realitate interioara, subiectiva, aceea a iubirii si amintirilor.Tehnica narativa , bazata pe memorie involuntara si pe fluxul constiintei, este enuntata chiar de la inceputul romanului:'De multe ori seara, la popota, era destul un cuvant ca sa trezeasca rascoliri si sa intarate dureri amortite.'.Discutia despre un barbat care si-a ucis femeia infidela il determina pe Gheorghidiu sa-si enunte conceptia despre iubire: 'o iubire mare e mai curand un proces de autodistrugere. Aceeia care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt'. Discutia de la popota functioneaza ca motiv pentru declansarea memoriei involuntare.

Capitolul al IIlea 'Diagonalele unui testament' are un incipit ce rezuma intreaga actiune a textului'eram insurat de 2 ani si jumatate cu o colega de la universitate, desi banuiam ca ma inseala'. Conflictul este de tip interior , presupunand o succesiune de revelatii produse in constiinta personajului.

Iubirea s-a nascut din orgoliul lui de a fi admirat de catre cea mai frumoasa dintre studente. Prima imagine a Elei contrasteaza cu imaginea din final :'frumoasa cu ochii albastrii, vii ca doua intrebari de clestar, cu o inteligenta care irumpea izvorata atat de sus, sub frunte, cat si din inima'. In final isi va spune'gandesc halucinat ca alta data as fi putut ucide pentru femeia asta'.

Mostenirea le modifica existenta conjugala. Ela este interesata de viata mondena si de lumea afacerilor. Gheorghidiu incepe sa sufere pentru ca are o serie de valori morale care difera de cele ale societatii.

Primele observatii legate de schimbarea Elei apar atunci cand aceasta incepe sa-i dea sugestii sotului ei cu privire la innoirea vestimentatiei , acesta simtindu-se comparat cu alti barbati.

Capitolul intitulat 'E tot filosofie'arata incapacitatea ei de a intelege notiuni abstracte, pur spirituale('Uf, si filosofia asta !'). Excursia de la Odobesti declanseaza gelozia. Nu gelozia in sine este cea mai importanta cauza a suferintei , ci luciditatea. Toate personajele lui Camil Petrescu sunt definite de cateva cuvinte pe care le spune Gelu Ruscanu, protagonistul din 'Jocul ielelor':'Cata luciditate, atata drama!

Gheorghidiu trebuie sa disimuleze, sa afiseze indiferenta , motiv pentru care sufera.Desi rational constata ca Ela s-a schimbat , continua sa o iubeasca.'Ca o armata care si-a pregatit ofensiva intr-o singura directie, nu mai puteam schimba baza pasiunii mele'.Isi pune intrebari asupra eficacitatii inteligentei sale, asupra capacitatii de a face alegeri corecte in viata. Se despart atunci cand gelozia lui si cochetaria ei devin incompatibile. Dupa cateva luni se reintalnesc intamplator pe strada, in fata unui chiosc de ziare si el are din nou revelatia unei iubiri-pasiune:'Simteam ca femeia aceasta era a mea , ca eul meu , ca mama mea, ca ne intalnisem amandoi de la inceputurile lumii' (Capitolul 'Asta e rochia albastra').

Razboiul

initial este contextul unei alte drame (a iubirii , a geloziei). Exista o confruntare intre imaginea formata din presa si din cartea de istorie asupra razboiului si realitate. 'Faptul ca voi navali ca in cartile de istorie asupra unor transee intesate de armata dusmana ma uluieste , pare scris de o mana nevazuta'.

Este primul roman din literatura romana care dimitizeaza razboiul si devalorizeaza eroismul . Sentimentele sunt de frica , lasita, panica, imagine apocaliptica(semnificativ este capitolul 'Neacoperit pamantul lui Dumnezeu'). Experienta razboiului anuleaza sentimentul iubirii. Stefan Gheorghidiu se desparte de Ela, lasandu-i tot trecutul, toate amintirile.

Floare albastra

Mihai Eminescu

Publicata in 1873 , in 'Convorbiri literare'.Textul este considerat un 'prag al liricii eminesciene'(Vladimir Streinu) in sensul ca anunta creatiile de maturitate . Exista doua voci : a femeii si a barbatului, alternarea celor doua voci structurand texul in 4 tablouri.Lirismul este de tip obiectiv.

Primul tablou: strofele 1-3, contine un repros adresat direct barbatului, intr-o atitudine contemplativa.Sunt valorificate simboluri din planul terestru 'piramidele-nvechite', 'campiile asire', simboluri din planul cosmic (stele,nori , ceruri inalte). Ambele categorii de simboluri au in comun durabilitatea , perenitatea.Cele doua voci lirice simbolizeaza de fapt doua atitudini existentiale antitetice/contradictorii: trairea dionisiaca (implicarea afectiva, intensitate emotionala) si trairea apolinica(liniste sufleteasca, echilibru , ratiune). Apolinicul si dionisiacul sunt principii estetice enuntate de Nietzsche.

Al doilea tablou: strofa a4a.Diminitivul 'mititica' ilustreaza antiteza dintre cele doua atitudini existentiale.

Al treilea tablou: strofele 5-12. Monolog liric, invitatie la iubire in mijlocul unei naturi protectoare specific eminesciene.Imaginarul poetic este construit din motive romantice: codrul(spatiu ocrotitor), izvoarele (simboluri ale erosului si al vietii), luna (reper temporar, marca a iubirii). Este valorificat aspectul ludic al erosului (iubirea ca joc). Limbajul este popular . In planul expresiei , aceasta ipostaza a iubirii este sustinuta de registrul popular:'cui ce-i pasa ca mi-esti drag?', 'cine treaba are?'.

Al patrulea tablou: ultimele 2 strofe. Exista o schimbare de regim verbl in aceasta secventa. Se trece de la prezent (folosit in penultima strofa :'disperare', 'e') la perfect compus ('te-ai dus', 'a murit'). Este introdusa in text tema trecerii timpului.

Simbolul florii albastre a fost preluat de Eminescu de la 'Novalis' (roman german) ,unde reprezenta cautarea absolutului. In poezia scrisa de Eminescu, floarea albastra devine un simbol al efemeritatii.

Enigma Otiliei

George Calinescu

Elemente balzaciene :

1.incipitul fixeaza timpul si locul actiunii 'intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909'

2.tehnica descrierii(exterior spre interior)

3.descrierea mediului este o modalitate de a caracteriza persoanajele (casa lui Giurgiuveanu, Pascalopol , camera Otiliei)

4.mostenirea si paternitatea -teme specific balzaciene

5.majoritatea personajelor sunt personaje tipice (avarul, arivistul) cu o trasatura dominanta

E.M.Forster clasifica personajele in personaje plate si persoanje rotunde.

6.portretul fizic este realizat pentru a scoate in evidenta trasaturile de caracter.

Elemente moderne :

1.Otilia este un personaj modern deoarece este un personaj rotund(complex), este construita prin tehnica pluriperspectivismului si este un personaj cuprins in evoluie (exista o diferenta intre imaginea ei intiala si cea de la sfarsit , din epilog).

2.Costache Giurgiuveanu se deosebeste de avarul clasic prin dragostea pe care i-o poarta Otiliei (este umanizat)>

3.personajele din familia Tulea se incadreaza in categoria estetica a grotescului (exagerare a defectelor).Influente naturaliste.

Particularitati ale discursului narativ :

-20 de capitole;

-incipit balzacian;

-finalul este un epilog;

-incipitul si finalul sunt simetrice (replica lui Mos Costache- 'aici nu sta nimeni!');

-perspectiva narativa 'dindarat' (omniscienta);

-romanul este scris la persoana a IIIa.

Personaje

Aglae Tulea

Este un personaj tipic, plat. Este considerata 'baba absoluta', trasatura dominanta fiind rautatea. Sora lui Costache Giurgiuveanu , casatorita cu Simion Tulea, are trei copii (Titi ,Aurica si Olimpia).

MOdalitati de caracterizare:

1.caracterizare directa realizata de catre narator.Scoate in evidenta trasaturile de caracter, desi aparent este realizat doar portretul fizic:'era o doamna cam de aceeasi varsta cu Pascalopol, cu parul negru pieptanat bine intr-o coafura japoneza.Fata ii era galbicioasa, gura cu buzele subtiri, acre, nasul incovoiat si acut, obrajii brazdati de cateva cute mari, acuzand o slabire brusca. Ochii ii erau bulbucati ca si aceeia ai batranului()Era imbracata cu o bluza de matase neagra , cu numeroase cerculete, stransa la gat cu o mare esarfa de os si sugrumata la mijloc cu un cordon de piele, in care se vedea pe un lantisor urechea unui cesulet de aur'.

2.caracterizare directa realizata de catre alte personaje :Weissman :'este baba absoluta, fara cusur in rau'.

3.caracterizare indirecta realizata prin limbaj:'nici peste cadavrul meu '(cand afla de la Stanica despre intentia lui Mos Costache de a-i lasa Otiliei casa).'Faci azil de orfani'.

4.caracterizare indirecta realizata prin fapte/comportament (felul in care intervine in casnicia lui Titi). O da afara din casa pe Otilia dupa moartea lui Giurgiuveanu.Isi abandoneaza sotul intr-un ospiciu. Relatia cu fratele e

Simbolismul

Curent literer aparut in Franta,in a doua jumatate a secolului al XIX-lea ca reactie la romantism si parnasianism. [parnasianismul=curent avand ca principiu estetic sintagma 'arta pentr arta'; tinde spre impersonalitate, spre golirea textului de sentiment, emotie; esti importanta forma textului.In literetura romana, elemente parnasiene se regasesc in creatia lui Alexandru Macedonski si ulterior intr-o prima etapa a creatiei lui Ion Barbu]

Numele curentului a fost dat de Jean Moreas prin titlul unui articol publicat in anul 1886 in revista 'le Figaro litteraire'.Precursorul simbolismului european a fost considerat Charles Baudelaire , volumul 'Les fleures du mal'.

Simbolismul nu se manifesta ca o miscare unitara in epoca,existand de fapt directii diferite pe care astazi le reunim sub numele de 'simbolism'.Dintre acestea, semnificative sunt : decadentismul (initiat de Paul Verlaine) si instrumentalismul (initial de Rene Ghil).

Alti reprezentanti europeni ai simbolismului sunt: Stephane Mallarme,Albert Semain, Gustave Kahn, Maurice Rollinat.

Trasaturi ale poeziei simboliste:

*folosirea simbolului si a sugestiei ;

*muzicalitatea, creata prin tehnica refrenului, lait motiv,aliteratii , etc.'muzica inainte de toate'/'Arta poetica',Verlaine;

*teoria corespondentelor enuntata metaforic de Baudelaire in poemul 'Corespunderi ' parfum, culoare, sunet se-ngana si-si raspund'(sinestezie);

teme si motive specifice: ploaia, orasul,moarte ,descompunerea,nevroza, parcul, etc.

*aveau predirectii pentru starile sufletesti nedefinite,abisale,spleen(=sensibilitatea simbolisra);

*deschiderea spre inovatiile formale(vers liber,fragmentalism)

Etapele evolutiei simbolismului romanesc

I.Etapa teoretizarilor si a experientelor

Teoreticianul simbolismului in literatura romana este Al.Macedonski,autor care isi leaga numele de gruparea 'Literatorul'(cenaclu+revista).Intre 1880-1919 apare la Bucuresti in mai multe serii in care A.M publica o serie de articole prin care evidentiaza simbolismul ca varsta a poeziei moderne: 'Despre logica poeziei','Poezia viitorului','Simturile in poezie',etc.

A.Macedonski:'Proza logica a poeziei este nelogica fata de proza si tot ce nu e legic fiind absurd,logica poeziei esre prin urmare insusi absurdul'.

Creatia lui Macedonski se defineste prin elemente apartinand unor curente diferite:clasicism,romantism, parnasianism si simbolism.

Nicolae Manolescu afirma in 'studiul metamorfozelor poeziei'ca: 'Nu ne putem imagina nasterea poeziei moderne fara cele doua fete de Ianus ale lui Macedonski,una indreptata spre trecut, cealalta catre viitor'.

Volumul 'Poema rondelurilor'('Rondelul rozelor ce mor','Rondelul cupei de Murano').

Trasaturile rondelului versuri,refren,rima alba.

Tot din aceasta etapa face parte si creatia unor poeti ca Dimitrie Anghel,Stefan Petica,Traian Demetrescu.

II.Pseudosimbolismul

Revista'Viata noua' condusa de Ovid Densusianu.Se aproprie de simbolism prin mediul citadin.

III.Simbolism de tip exterior

Prin creatia lui Ion Minulescu ('Romanta negativa','Acuarela','Celui care minte','Intr-un bazar sentimental').

Minulescu preia teme si motive din recuzita simbolismului european:trenul,portul,cifra trei,tema plecarii,cheia,insa ii lipseste profunzimea.Muzicalitatea versurilor se creeaza prin refren,dar si prin folosirea frecventa a neologismelor.

IV.Simbolismul autentic

Poezia lui George Bacovia,creatorul unei lumi de simboluri personale.

In receptarea operei lui Bacovia exista doua mari tendinte: sa fie considerata o poezie de atmosfera,tipic simbolista (Eugen Lovinescu) sau o poezie teatrala in care suferinta este regizata,pusa in scena(Nicolae Manolescu)ceea ce inseamna ca depaseste simbolismul si poate fi integrata in modernism.

Lacustra

G.Bacovia

De-atatea nopti aud plounand, 
Aud materia plangand
Sunt singur, si ma duce-un gand
Spre locuintele lacustre.

Si parca dorm pe scandurile ude,
In spate ma izbeste-un val - 
Tresar prin somn, si mi se pare
Ca n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se intinde, 
Pe-acelasi vremuri ma gasesc
Si simt cum de atata ploaie
Pilotii grei se prabusesc.

De-atatea nopti aud plouand,
Tot tresarind, tot asteptand
Sunt singur, si ma duce-un gand
Sunt singur, si ma duce-un gand
Spre locuintele lacustre..

("Plumb" )

Titlul: devine simbol central in text.In sens denotativ, lacustra este o locuinta ridicata pe stalpi, deasupra apei,la marginea lacurilor,frecventa in epoca preistorica.In sens conotativ,lacustra devine un simbol pentru alienare si anxietate.Aceasta semnificatie este sugerata de primele doua versuri din strofa III ('sufleteste,omul modern se defineste prin trairile omului preistoric')

Discursul liri: -lirism subiectiv(marcile eului liric,ect)

-4 catrene (prima si ultima strofa fiind aproape identice,difera doar prin versul 2)

-textul poate fi delimitat in trei secvente poetice,in functie de ideea poetica si de rima folosita in catrene,astfel :

*prima secventa: prima strofa.Contureaza planul exterior,rima aaab

*a doua secventa:strofele 2+3.Contureaza un plan interior,rima abcb,rima fiind plasata doar in versurile 2+4.

*a treia secventa:revenirea la planul exterior,rima aaab.

-Opozitia exterior-interior echivaleaza in acest text cu opozitia planul constientului-planul inconstientului.

-Lumea exterioara este perceputa prin senzatii de tip auditiv(se repeta verbul 'aud' la inceput);

-Motive simboliste:ploaie,noapte,plansul,singuratatea,descompunerea materiei.

Daca in poezia romantica imaginea apei este intotdeauna asociata cu cu iubirea,cu viata, in opera lui Bacovia, apa este distrugatoare.

-Muzicalitatea este creata in prima strofa prin verbe la gerunziu plasate in rima si prin alitaratie ('aud plouand')

Prima strofa:

Lumea exterioara este perceputa prin senzatii de tip auditiv.Impresia de continuitate este creata prin verbe la gerunziu si prin sintagma 'de atatea nopti'.

Strofele II si III:

Imaginea sugereaza disconfortul psihic:'in spate ma izbeste-un val','tresar din somn'.IOncertitudinea este realizata cu ajutorul verbului 'a parea','mi se pare'.

Predomina campul lexical al apei:'scanduri ude','val','mal','ploaie',etc.Somnul in poezia eminesciana este un mod de evadare din realitate.Somnul in poezia bacoviana reprezinta incertitudine si anxietate.Elementele de recurenta:imaginea artistica a prabusirii.

Strofa IV :

Versul al doilea modificat amplifica tema prin asocierea celor doua verbe la gerunziu,prin repetarea adverbului care marcheaza puternic continuitatea,prin folosirea verbului 'a astepta' fara complemente.

Lacustra este o meditatie pe tema conditiei umane,un text care ilustreaza o definitie a simbolismului data de Eugen Lovinescu :'simbolismul este adancirea lirismului in subconstient'.

PLUMB

Dormeau adanc sicriele de plumb,
         Si flori de plumb si funerar vestmant - 
         Stam singur in cavou si era vant

Si scartaiau coroanele de plumb.

     Dormea intors amorul meu de plumb
          Pe flori de plumb si-am inceput sa-l strig -
          Stam singur langa mort si era frig
          Si-i atarnau aripile de plumb.

Titlul:

-metal greu si de culoare cenusie->stare de apasare sufleteasca,monotonie.

-devine in tex element de recurenta,laitmotiv, simbol central;

-folosit simbolic in poezie de trei ori in prima st si de 3ori in cea de-a doua.

-formeaza metafore;

Compozitia:

-doua catrene(e remarcabila simetria),lirism subiectiv.

-Campul semantic dominant : moartea(sicriu,cavou,funerar,coroane).

-verbe la imperfect,timp durativ;

-in prima strofa simbolul central este 'cavoul'care sugereaza un spatiu limitat , o realitate exterioara sufocanta.

-strofa a2a are ca tema'amorul', cuvantul cheie 'amor'trebuie inteles in sens abstract:iubire.

-iubirea nu mai este perceputa ca solutie de evadare,ci ca moarte.'aripele de plumb'= zborul, visul, ascensiunea.Nici visul nu mai apare ca o solutie de schimbare a starii sufletesti.

Plumb este o elogie erotica sau o arta poetica.

Modernismul poetic

Trasaturi:

1.Hugo Friedrich,in lucrarea intitulata 'Structura liricii moderne' demonstreaza ca definitorii pentru modernism sunt 'categoriile negative':estetica uratului,grotescul,absurdul,nelinistea metafizica/existentiala.

2.Ambiguitatea devine trasatura caracteristica a limbajului poetic.

3.Inovatii formale:strofe inegale,versuri albe,versuri libere,ingambament,masura inegala,etc.

4.Metafore create prin anomalii semantice.ex: 'imi atarna la fereastra/iarba cerului albastra'

5.Amestec de registre stilistice(neogolic, arhaic,popular,etc)

Poeti modernisti: Arghezi, Blaga, Barbu.

Tudor Arghezi

Intr-un studiu intitulat 'Eminescu si Arghezi',Tudor Vianu observa rolul istoric avut de Arghezi in depasirea eminescianismului: 'Limbajul lui Arghezi este altul decat acela al lui Eminescu.SI tematica,si modul de a gandi poetic,sunt diferite.Renovarea liricii romanesti,smulgerea ei de pe caile unde o fixase marea influenta a poetului <<Luceafarului>>,reprezinta consecinta cea mai importanta produsa de afirmarea lui Arghezi.'

Teme:

I.Lirica filosofica:1.arte poetice:'Testament','Ruga de seara','Flori de mucigai','ex libris'[arta poetica=text in care autorul isi exprima,folosind modalitati artistice,principiile estetice,implicit conceptia despre poezie si menirea artistului]

2.lirica existentiala: -poezia confruntarii cu moartea:'Duhovniceasca'(spaima),'De-a v-ati ascuns'('Miorita' lui Arghezi),'De ce-as fi trist?'.

-poezia confruntarii cu divinitatea:'Psalmi'

3.lirica sociogonica: volumul 'Cantare omului'.

II.Poezia erotica :tema iubirii->'Melancolie','Oseminte pierdute','Despartire','Mirele','Mireasa','Logodna'.

III.Poezia sociala: volumul 'Flori de mucigai'si volumul'1907'.

IV.Poezia jocului: 'L-ati vazut cumva pe Zdreanta?','Talharul pedepsit','Tablouri biblice','Cantec de adormit Mitzura'.

Testament  

Tudor Arghezi

Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Decat un nume adunat pe o carte,
In seara razvratita care vine
De la strabunii mei pana la tine,
Prin rapi si gropi adanci
Suite de batranii mei pe branci
Si care, tanar, sa le urci te-asteapta
Cartea mea-i, fiule, o treapta.

Aseaz-o cu credinta capatai.
Ea e hrisovul vostru cel dintai.
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele varsate-n mine.

Ca sa schimbam, acum, intaia oara
Sapa-n condei si brazda-n calimara
Batranii au adunat, printre plavani
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Si leagane urmasilor stapani.
Si, framantate mii de saptamani
Le-am prefecut in versuri si-n icoane
Facui din zdrente muguri si coroane.
Veninul strans l-am preschimbat in miere
Lasand intreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, si torcand usure
Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure.
Am luat cenusa mortilor din vatra
Si am facut-o Dumnezeu de piatra
Hotar inalt, cu doua lumi pe poale,
Pazand in piscul datoriei tale.

Durerea noastra surda si amara
O gramadii pe-o singura vioara
Pe care ascultand-o a jucat
Stapanul, ca un tap injunghiat.
Din bube, mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi.
Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte
Si izbaveste-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptatirea ramurei obscure
Iesita la lumina din padure
Si dand in varf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii intregi.

Intinsa lenesa pe canapea
Domnita sufera in cartea mea.
Slova de foc si slova faurita
Imparechiate-n carte se marita
Ca fierul cald imbratisat in cleste.
Robul a scris-o, Domnul o citeste
Far-a cunoaste ca-n adincul ei
Zace mania bunilor mei.

1.Se inscrie in randul artelor poetice din literatura romana,alaturi de 'Epigonii'(M.Eminescu),'Rugaciune'(Octavian Goga),'Eu nu strivesc corola de minuni a lumii'(Lucian Blaga),'Din ceas dedus' si 'Timbru'(Ion Barbu),'In dulcele stil clasic(Nichita Stanescu).

Prima arta poetica ii apartine lui Horatiu 'ars Poetica', in clasicismul francez avem 'Ars poetica' de Boileau si in simbolism 'L'art poetique' de Verlaine.

2.'Testament'deschide primul volum de poezii al lui Arghezi,'Cuvinte Potrivite' .

3.Titlul. Fiind un testament literar,poezia are forma unui monolog liric adresat.Marcile adresarii directe sunt evidente in prima strofa(pronumele la persoana aIIa:'nu-ti voi lasa'si vocativul 'fiule'). Formula testamentului literar a fost inaugurata in lirica romaneasca de catre Ienachita Vacarescu ('Urmasilor mei Vacaresti/Las voua mostenire/Cresterea limbii romanesti/Si-a patriei cinstire').

4.Lirism de tip subiectiv. Eul liric apare in ipostaza descendentului unui sir intreg de generatii si se adreseaz unui fiu imaginar,prin care desemneaza posteritatea, urmasii.Fiind o arta poetica, eul liric este in acelasi timp artistul care isi exprima principiile estetice.

5.Compozitie: -5 strofe inegale,rima pereche, masura versurilor este constanta.

-dintre particularitatile modernismului se observa doar valorificarea ingambamentului in strofa a2a:'Al robilor cu sarcinile pline/De oseminte varsate-n mine'. Ingambamentul se realizeaza prin izolarea comportamentului indirect de adjectivul regent.

6.Incipitul : -tipic unui testament literar;

-cuvantul 'carte' desemneaza opera poetica,este o mostenire spirituala;

-adverbul restricitv'decat' creeaza o relatie de opozitie intre substantivul 'bunuri' prin care se desemneaza,de obicei,o mostenire materiala si substantivul'carte'care trimite la o existenta spirituala.

'Nu-ti voi lasa drept bunuri,dupa moarte

Decat un nume adunat pe-o carte'

7.Ideea trecutului este conturata prin metafora 'seara razvratita' si prin imaginea artistica a urcusului. Dificultatea progresului este sugerata prin metafore(rapi,gropi adanci) si prin aliteratie ('suite de batranii mei pe branci'). In acest context,cartea devine, prin echivalare metaforica, o treapta, un element de legatura intre generatii.

In strofa a2a se observa valorificarea registrului arhaic:brisov,sarici.Cartea este hristov al eliberarii prin munca.

8. 'Ca sa schimbam,acum,intaia oara,

Sapa-n condei si brazda-n calimara'.

Sapa si brazda fiind simboluri pentru munca fizica.Condeiul si calimara fiind simboluri pentru munca intelectuala.Efortul strabunilor a facut posibila schimbarea de civilizatie,de mentalitate.

9. 'Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite

Eu am ivit cuvinte potrivite'.

Este indicata o sursa a limbajului artistic (graiul->vite) limbaj uual popular, considerat a nu avea valente poetice.Metafora'cuvinte potrivite'care da si numele primului volum desemneaza un principiu estetic fundamental:poetul selecteaza cuvinte si le plaseaza in contexte inedite pentru a le conferi noi semnificatii.

10.Cuvintele sunt 'framantate',metafora prin care se desemneaza ideea poetului artizan,mestesugar.In felul acesta,'zdrentele',cuvinte de la periferia vocabularului sau cuvinte care par lipsite de expresivitate devin 'muguri si coroane'.

11.Ultima secventa din strofa aIIIa scoate in evidenta puterea de transfigurare pe care o are poetul,orice categorie estetica se poate transforma in contrariul ei.

'Veninul strans l-am preschimbat in miere'

12. 'Durerea noastra surda si amara

O gramadii pe-o singura vioara'.

In conceptia lui Arghezi,poezia nu este un simplu joc intelectual.Are rol social.

13. 'Din bube,mucigaiuri si noroi,

Iscat-am frumuseti si preturi noi'.

Cele doua versuri enunta metaforic notiunea de 'estetica a uratului',concept nou pe care Arghezi il indroduce in lirica romaneasca.In literatura universala,acest concept este valorificat pentru prima data de catre Baudelaire,1857,volumul 'Florile raului'. Estetica uratului va fi exemplificata de Arghezi in cel de-al doilea volum al sau, 'Flori de mucigai'(1931).

Uratul este valorificat prin doua modalitati: prin tematica (Lumea puscariei) si prin limbajul adecvat acestei lumi.Unele texte sunt portrete: 'Fatalaul','Tinca','Rada','Ion Ion', altele sunt naratiuni versificate: 'Pui de ga~i','La popice'.

14.In ultima strofa este reluata ideea imbinarii dintre har,talent(asumarea conditiei orfice) si truda, mestesug.

'Slova de foc si slova faurita

Imperechiate-n carte se marita'.

15.Ultimele versuri definesc conditia creatorului, poetul apare in ipostaza robului, iar cititorul in ipostaza domnului,a stapanului, pentru ca semnificatia oricarui text se creeaza la intalnirea dintre competenta cititorului si opera literara.

Lucian Blaga

Poet, prozator, dramaturg, Lucian Blaga este in acelasi timp creatorul unui sistem filosofic propriu.Dintre cele mai importante lucrari folosofice avem 'Trilogia cunosterii','Trilogia Valorilor','Trilogia cosmologica'(ramasa in stadiul de proiect).In centrul sistemului sau filosofic se afla cunoasterea si stilul.Blaga face diferenta intre doua stiluri de cunoastere : paradisiaca(este cunoasterea rationala,logic, isi propune explicarea misterului) si luciferica(cunoasterea de tip artistic,are ca scop potentarea misterului, amplificarea sa).

Intr-un studiu intitulat'Geneza metaforei',Blaga face diferenta intre metafora plasticizanta(ornamentala,folosita pentru infrumusetarea limbajului) si metafora revelatorie (creaza o explicatie artistica a unui fenomen).Blaga demonstreaza ca 'matricea stilistica' a poporului roman este spatiul mioritic,'spatiul indefinit,ondulat ,bazat pe alternanta deal-vale'.

Volume : Poemele luminii - 1919- 'Eu nu strivesc corola de minuni a lumii','Lumina','Izvorul noptii','Lumina raiului'.

Pasii profetului -1921- 'Pan','Dati-mi un trup voi, muntilor','Moartea lui Pan'.

Cele doua volume au influente expresioniste,intensitatea trairilor,expansiunea eului.

In mare trecere -1624- 'Scrisoare,Sufletul satului'.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
si nu ucid
cu mintea mea tainele, ce le-ntalnesc
in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taina-
si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
asa imbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i ne-nteles
se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari
sub ochii mei -
caci eu iubesc
si flori, si ochi, si buze, si morminte.

Publicat in 1919,deschide primul volum al lui Blaga,'Poemele luminii'.Se inscrie in randul artelor poetice.

O arta poetica este un text in care autorul isi eprima,folosind modalitati artistice,principiile estetice,implicit conceptia despre poezie si despre menirea artistului.

Compozitia : -20 de versuri care nu sunt grupate in strofe;

-nu exista rima, masura inegala,procedeu de constructie: ingambament;

-lirism de tip subiectiv;

-trei secvente poetice: I=V1-5, II=V6-10, III=V11-20.

Titlul: -este reluat in incipitul poeziei;

-contine o metafora revelatorie si arata o optiune pentru cunoasterea luciferica.Universul intreg este imaginat ca o floare uriasa,ale carei petale formeaza corola,protejand misterele.

-se creeaza o opozitie 'eu-atii';

-implica lirism subiectiv si construirea textului in forma unei confesiuni lirice.

Prima secventa:

Tainele lumii sunt sugerate in prima secventa printr-o enumeratie de patru simboluri:

1.'florile'=natura,frumusete,fragilitate;

2.'ochii'=cunoastere,atitudine contemplativa;

3.'buze'=iubirea ca taina,cuvantul;

4.'morminte'=misterul mortii;

Metafora 'calea mea' desemneaza drumul artistic,drumul in arta.

A doua secventa:

Procedeul artistic dominant este antiteza prin conjuctia adversativa 'dar' si prin verbe 'sugruma','sporesc', si prin opozitia 'lumina altora'/'lumina mea'. Limbaj metaforic:'adancimi de intuneric','vraja nepatrunsului ascuns'. Lumina este un element de recurenta in opera lui bacovia.

A treia secventa :

Contine o comparatie ampla ,'asa cum luna amplifica taina noptii' asa si cunoasterea luciferica transforma si ce este neinteles in neintelesuri si mai mari,potenteaza misterul, este o minus-cunoastere.

Campul semantic dominant este acel al enigmei,al tainei :'taina noptii','sfant mister','neinteles'. Din punct de vedere stilistic , imaginile artistice sunt realizate prin epitete si metafore:'sfant mister' si 'intunecata zare'.Finalul textului este reprezentat de o propozitie cauzala,'caci eu iubesc' in relatie directa cu titlul si incipitul.Versul 'flori si ochi si buze si morminte' apare ca laitmotiv,element de recurenta.

Repetatia conjunctiei 'si' in acest vers are valoare de generalizare,dar si de intensificare a trairilor.Ideea poetic din final este aceea ca'lumina mea',cunoasterea luciferica,nu izvoraste din minte,ci din inima,nu din ratiune, ci din iubire.

Spre deosebire de Arghezi,Blaga nu defineste poezia ca pe un mestesug,ca pe un mod de imbinare a cuvintelor.Poezia devine o modalitate de cunoastere,de exprimare a unei atitudini lirice si de asumare a individualismului.

Ion Barbu

[Dan Barbilian]

Poezia lui Ion Barbu reprezinta in perioada interbelica 'lirismul ermetic'.Poet si matematician,Barbu afirma ca a cautat intotdeauna acel loc foarte inalt unde poezia se intalneste cu geometria.Isi exprima conceptia despre poezie atat in studii si interviuri,cat si in arte poetice.

Intr-un studiu intitulat 'Poezia domnului Arghezi',Barbu afirma ca :'Versul caruia ne inchinam se dovedeste a fi o dificila libertate:lumea purificata pana a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru.Act clar de narcisism.'.Cu alte cuvinte, Narbu este adeptul poeziei pure, refuzand emotia,sentimentul,nimesisul (copia lumii reale),alegand sa scrie o poezia abstracta, construita ca semn al mintii.Lirismul ermetic nu poate fi perceput printr-o lectura naiva,presupune efort intelectual din partea cititorulu :'Joc secunda'(arta poetic, lirism ermetic).

'ceas'-'Din ceas,dedus'-simbol al timpului,notiune relativa.

'oglinda'=reflectare,presupunea crearea unei imagini virtuale.

'cirezile agresate'=metafosra pentru lumea reala,partea empirica.

Tudor Vianu clasifica poezia lui Barbu in trei categorii:

1.poezie parnasiana:'Muntii','Copacul','Lava';

2.poezie baladica si orientala:'Dupa melci','Ryga Cripto si lapona Enigel','Domnisoara Hus';

3.poezia ermetica:'Joc secunda','Timbru','Din ceas,dedus','Ritmul pentru nuntile necesare'.

Ryga Cripto si lapona Enigel

'Ryga Cripto si lapona Enigel' se inscrie in a doua etapa a creatiei lui Barbu,fiind o balada construita ca o povestire in rama.Incadrarea in specia literara a baladei presupune o existenta a elementelor epice si lirice,valorificarea unui lirism narativ si obiectiv. Textul are un evident caracter alegoric pentru ca semnificatia se creeaza prin interpretarea simbolurilor.Astfel,Crypto si Enigel simbolizeaza principii complementare : intunericul si lumina,masculin si feminin,trairea dionisiaca si trairea apolimica,regnul vegetal si regnul animal.

Poezia se inscrie in modernism in primul rand prin ambiguitate.O posibila grila de lectura este sugerata de autor insusi,care afirma ca a creat 'un Luceafar cu roluri inversate'.In felul acesta, poezia ar putea fi citita prin intertextualitate.Barbu preia din Luceafarul eminescian tema incompatibilitatii dintre doua lumi si cele trei chemari, invocatii, numai ca fiinta superioara este cea feminina.

O alta grila de lectura se creaza prin analogie cu poezia 'Ritmuri pentru nuntile necesare',I.Barbu, un text in care sunt prezentate metaforic trei cai ale cunoasterii:

-Cunoasterea prin simturi->Roata Venerei;

-Cunoasterea prin ratiune->Roata lui Mercur;

-Cunoasterea artistica->Roata Soarelui;

Crypto,care ilustreaza trairrea dionisiaca, se plaseaza pe Roata Venerei, in timp ce Enigel se alfa pe Roata lui Mercur si tinde spre Roata Soarelui.Daca ar accepta sa ramana in lumea lui Crypto s-ar plasa in regres,ar involua in planul cunoasterii.

Primele patru strofe contureaza atmosfera de la o nunta medievala.Unul dintre invitati ii cere menestrelului sa spuna cantecul cu Enigel si Crypto.La o nunta reala se rosteste asadar un cantec despre o alta nunta,desfasurata intr-un plan oniric(referitor la vis) si neimplinita.Zis cu foc acum o vara,cantecul va fi spus 'stins incetinel' la spartul nuntii in camara.

Modul de expunere folosit in aceasta prima secventa este dialogul,iar termenii sunt selectati din campul lexico-semantic al nuntii : nuntas,vinul chechi,cuscru mare, etc. Cantecul propriu-zis incepe prin portretizarea lui Crypto,al carui statut este indicat prin verbul arhaic'imparatea' ('Imparatea peste bureti').

Metafor explicita 'inima ascunsa' trimite la numele personajului liric,Crypto, prefix care in limba greaca inseamna tainuit,incifrat,ascuns.El traieste 'in pat de rau si-n huma unsa', la umezeala si intuneric. Are atributul nemuririi ('la vecnic tron,de roua parca!', pe care se spune ca l-a obtinut de la o vrajitoare minatarca).Ghioceii si toporasii il barfesc,il acuza ca nu vrea sa infloreasca , insa pentru Crypto,inflorirea ar insemna moartea.

Enigel este portretizata prin epitete: mica, linistita, pentru a sugera o natura superioara,echilibrata.Ea vine de la nord si se indreapta spre Soare, parcurgand un drum al cunoasterii.Intalnirea cu Riga Crypto inseamna un obstacol,o piedica in drumul ei. Faptul ca povestea se desfasoara in lumea visului este sugerat metaforic:'pe trei covoare de racoare/lin adormi;torcand verdeata'.Crypto ii adreseaza trei chemari,oferindu-i dulceata fragilor,sa-l culeaga pe el(sacrificiu),somnul fraged si racoarea.

Ultimul raspuns al lui Enigel exprima,prin metafore, dualitatea trup-spirit.

'Ca daca-n iarna sunt facuta

Si ursul alb mi-e varul drept

Din umbra deasa,desfacuta,

Ma-nchin la soarele-ntelept.'

Soarele se oglindeste-n Crypto asa ca ramane nuntin cu masalarita.

Textul este alcatuit din versuri inegale, de la patru pana la 7 versuri,rima variaza de la pereche la incrucisata.Caracteristic poeziei moderne este amestecul de registre stilistice:arhaic,popular,oral. Ingambament:'El se desface usurel/de Enigel'.Din punct de vedere stilistic: valorificarea epitetului si a limbajului metaforic.

Modernism

Este o miscare culturala care se opune traditionalismului caracterizandu-se prin spiritul inovator.In literatura romana se manifesta in perioada interbelica,principalul ideolog fiind Eugen Lovinescu, eseist si critic literar,care isi leaga numele de gruparea "Sburatorul"(cenaclu si revista). Revista "Sburatorul"apare in doua serii : 1919-1922 si 1926-1927,iar cenaclul functioneaza pana in 1943.

Lovinescu elaboreaza teoria sincronismului ,teorie care contrazice principiul formelor fara fond elaborat in epoca marilor clasici de catre Titu Maiorescu.Lovinescu pleaca de la ideea ca intotdeauna a existat un spirit al veacului (saeculum) care duce la o tendinta de omogenizare. O civilizatie ramasa in urma trebuie sa preia prin imitatie forme,structuri ale unei civilizatii mai avansate.Lovinescu accepta ca in felul acesta se creaza forme fara fond,insa ele nu sunt durabile, dimpotriva, in timp, formele stimuleaza , creaza formarea fondului.Teoria imitiatiei este preluata de la Gabriel Tarde,sociolog si psiholog francez.

In literatura,sincronismul presupune "o mustatie a valorilor estetice":

*obiectivarea prozei;

*trecerea de la tematica rurala la mediul citadin;

*intelectualizare;

*dezvoltarea romanului analitic (proza psihologica);

*evolutia prozei de la epic la liric.

Lovinescu saluta aparitia romanului "Ion" pe care-l declara "prima mare creatie epica obiectiva din literatura romana".Un exemplu elocvent de sincronizare il reprezinta cele doua romane ale lui Camil Petrescu :"Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi" si "Patul lui Procust".

In ceea ce priveste poezia,Lovinescu apreciaza simbolismul pe care de altfel il numeste o adancire a lirismului in subconstient. Pe langa sincronism, Lovinescu anunta principiul diferentierii ca element esential al talentului si implicit al originalitatii.

Dintre cele mai importante lucrari : "Istoria civilizatiei romane moderne"(3 volume,1924-1926),"Istoria literaturii romane contemporane"(5 volume,1926-1929).

Traditionalism

Miscare culturala definita prin atasament fata de traditie,spirit conservator,respingerea inovatiilor. In literatura romana,traditionalismul are forme diferite de manifestare:

-samanatorism si poporanism->inceputul secolului XX indeosebi;

-gandirism si trairism-> in perioada interbelica.

1.Samanatorism : curent literar format in jurul revistei "Samanatorul", aparuta la Bucuresti,1901. Principalul ideolog, Nicolae Iorga. Colaboratori : Alexandru Vlahuta,G.Cosbuc, St.O.Iosif

Caracteristici: -idilizarea vietii satului si a taranului;

-orasul este perceput ca un loc a pierzaniei;

-apare sentimentul dezradacinarii;

2.Poporanism : se dezvolta in jurul revistei "Viata Romaneasca" aparuta la Iasi,1906, sub conducerea lui Garabet Ibraileanu.Din 1930 va fi editata la Bucuresti.Spre deosebire de samanatorism,poporanismul dezaproba falsa infrumusetare a vietii rurale si are o atitudine critica fata de structurile societatii contemporane.

Liviu Rebreanu este scriitorul care , prin romanul "Ion" , incheie clar epoca samanatorismului si poporanismului.

3.Gandirism : in perioada interbelica,principala reactie la modernismul lovinescian,vine dinspre revista "Gandirea",aparuta la Cluj,1921,sub conducerea lui Cezar Petrescu.Un an mai tarziu,revista se muta la Bucuresti si va fi condusa din 1926 de Nichifor Crainic, principalul ideolog al traditionalismului interbelic. Unul dintre articolele semnificative este "Sensul traditiei".

Pe langa istorie,natura,viata satului,folclor,Crainic demonstreaza ca un element definitoriu al spiritualitatii romanesti este ortodoxismul: "Noi vedem arcuindu-se coviltirul de azur al bisericii ortodoxe".Reproseaza samanatorismului ca a infatisat un om al pamantului,un om instinctual teluric,dar n-a vazut cerul spiritualitatii romanesti.

In concluzie,pentru N.Crainic, traditionalismul este interesul pentru valorile autohtone, pentru specificul etnic,directionare spre Orient,nu spre Occident, ortodoxism.

4.Trairism : se constituie anii 1930,in jurul revistei "Criterion",principala personalitate fiind Nae Ionescu,mentorul lui Mircea Eliade. (Emil Cioran,Mircea Vulcanescu)

In gradina Ghetsemani

Vasile Voiculescu

Isus lupta cu soarta si nu primea paharul
Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea itruna.
Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul
Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna.

O mana nendurata, tinand grozava cupa
Se coboara-miindu-l si i-o ducea la gura
Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa
Dar nu voia s-atinga infama bautura.

In apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata
Dar falcile-nclestandu-si, cu ultima putere
Batandu-se cu moartea, uitase de viata!

Deasupra fara tihna, se framantau maslinii
Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada
Treceau batai de aripi prin vraistea gradinii
Si uliii de seara dau roate dupa prada.

Este o poezie reprezentativa pentru traditionalismul liric prin tema,imaginar poetic si prin elemente de compozitie.Vasile Voiculescu porneste de la o scena biblica asa cum este construita in "Evanghelia dupa Luca".Iisus impreuna cu ucenicii sai se retrage dupa cina cea de taina pe muntele Maslinilor,in locul numit Ghetsemani ,sa se roage.Este momentul dinaintea arestarii asa ca textul surprinde, in imaginile artistice, zbuciumul general de natura duala a lui Iisus,om si fiu al lui Dumnezeu in acelasi timp.Imaginarul poetic este construit din simboluri biblice:maslinii,paharul,gradina,etc. Un argument relevant pentru incadrarea textului in traditionalism il reprezinta elementele de versificatie,discursul liric fiind construit din patru catrene cu versuri lungi,rima incurcisata. (*de comparat cu "eu nu strivesc corola de minuni a lumii).

Lirism de tip obiectiv,impresonal,toate formele verbale,pronominale fiind folosite la persoana a IIIa.Textul poate fi delimitat in trei secvente poetice:

Secventa I :

-are ca idee centrala portretizarea lui Iisus;

-