Praslea cel voinic si merele de aur - basmul

PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - basmul

Basmul este o lume minunata, un mod de a concepe existenta in asa fel, incat iti da curajul sa traiesti, sa lupti si sa nadajduiesti mereu in mai bine. El a aparut si ca o evadare din cotidian, fiind 'o oglindire a vietii in moduri fabuloase'. (G.Calinescu)

// Termenul, derivat din cuvantul 'basni' apartinand limbii slave vechi si insemnand 'nascocire' defineste o specie a epicii populare (de regula in proza) si culte, in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare inzestrate cu forte supranaturale, reprezentand binele care lupta cu fortele raului si le biruie.

Naratiunea 'Praslea cel voinic si merele de aur'a fost culeasa de Petre Ispirescu de la tatal sau si publicata in volumul 'Legendele si basmele romanilor'(1882)

Tema este lupta dintre bine si rau, iar personajele simbolizeaza aceste doua modele morale opuse. Biruinta binelui in lupta cu raul (necinstea, lasitatea, ipocrizia, egoismul, rautatea), permite eroului basmului sa restabileasca unitatea si armonia lumii si sa-i pedepseasca pe cei vinovati.

'Praslea cel voinic'este o creatie populara, deoarece are caracter oral, colectiv, anonim, national.

Subiectul se desfasoara dupa o schema , respectata, in general, de toate basmele si care este plasata in fantastic , intr-o lume in care totul este posibil. Spatiul nu este precizat, intamplarile se petrec pe taramul acestei lumi, dar si pe taramul celalalt 'unde pasari, plante si animale arata altcumva'. Deci aceste doua lumi au trasaturi deosebite si se conduc dupa legi proprii. Timpul naratiunii se plaseaza totdeauna in trecutul imaginar , indepartat, unde faptele sunt unice:'A fost odata ca niciodata'.Nici ritmul, nici durata intamplarilor nu pot fi precizate .

Basmul are o structura unica:situatia initiala(un imparat avea un mar care facea mere de aur), cauza actiunii(merele de aur erau furate in fiecare an de cineva, astfel incat imparatul nu mancase niciodata din ele). Daca primele doua parti corespund expozitiunii, si intrigii, urmatoarea secventa-incercarile prin care trece eroul-corespunde desfasurarii actiunii. Acest moment prezinta plecarea celor trei frati in cautarea'furului' merelor, lupta lui Praslea cu zmeii pentru salvarea celor trei fete de imparat, transformarea celor trei palate in trei mere, aducerea fetelor pe taramul oamenilor.

Depasirea situatiei dificile (punctul culminant) se refera la ajutorul dat de o zgripsoroaica lui Praslea: pentru ca voinicul i-a salvat puii de un balaur, ea il scoate pe taramul oamenilor. Firul narativ continua cu intrarea eroului ca ucenic la un argintar, cu recunoasterea sa de catre fata cea mica de imparat dupa closca cu puii de aur si furca ce torcea singura, pe care le comandase mesterului.

Situatia finala (deznodamantul ) cuprinde pedepsirea celor doi frati mincinosi si casatoria lui cu fata cea mica. Victoria eroului asupra fortelor raului incheie basmul.

Observam in compozitia acestuia ca intamplarile reale (existenta imparatului si a fiilor sai , a fetelor de imparat, dorinta feciorilor de a-l prinde pe hot, nunta lui Praslea ) se impletesc cu cele fantastice ( existenta marului cu mere de aur, furtul acestora de catre zmei, discutia lui Praslea cu corbul, lupta sa cu zmeii, transformarea palatelor in mere, furca de tors, closca cu puii de aur)

Personajele apartin si ele acelei lumi fantastice: unele sunt inzestrate cu numeroase insusiri supranaturale, iar altele sunt personaje imaginare ( zmeii, balaurul). Ele intruchipeaza sau sprijina binele sau raul. Eroul poarta intodeauna nume, pe cand celelalte sunt desemnate printr-o denumire generica: imparatul, balaurul, zmeii, fratii).

Printre aceste personaje se afla ajutoarele lui Praslea : corbul, zgripsorul) In alte basme, sunt: calul nazdravan, albina, furnica).Obiectele magice -pieptanul, cutea, basmaua, respectiv, merele de aur, furca ce toarce singura si closca cu puii de aur- ajuta si ele eroul.

Basmul contine in structura sa formule specifice: formula initiala(de inceput) care anunta intrarea intr-o lume imaginara:'A fost odata ca niciodata', formula mediana care leaga secventele narative:' si-nainte cu poveste ca de-acuma mult mai este..'sau 'Se luptara zi de vara pana-n seara'; formula finala marcheaza iesirea din lumea imaginara:'.. si-am incalecat pe-o sa si va povestii dumneavoastra asa.'

Prezenta cifrelor magice este o alta trasatura a basmului. Acestea sunt: trei, sapte, noua, si le intalnim in numarul zmeilor, al fratilor, al fetelor de imparat, al incercarilor.

Pentru valorile morale pe care le transmite cititorului (dragostea pentru cei slabi, cinstea, omenia, curajul), basmul are un caracter educativ, iar protagonistul sau este un simbol al acestora.

Praslea cel voinic este un personaj complex. Desi este fiu de imparat, el are insusirile alese ale omului din popor. In ciuda neincrederii tatalui sau, el ii cere cuviincios permisiunea de a-si incerca norocul in prinderea hotului de mere. Modest, el nu promite ca va reusi. Inteligent si prudent, el pregateste prinderea hotului, luandu-si masuri impotriva somnului (isi ia de citit, isi pune in fata si in spate tepuse). Este viteaz, curajos, fiind singurul care poate ajunge pe taramul zmeilor. Bun la suflet, el salveaza nu numai pe cele trei fete de imparat, dar si puii zgripsoroaicei. Intuieste gandurile fratilor sai mai mari si gaseste viclesugul de a le verifica cinstea si buna-credinta.Cinstit, isi respecta promisiunea facuta zgripsorului si-si taie o bucata de carne pe care i-o da pentru ca acesta sa aiba puterea sa ajunga pe taramul oamenilor.

Alaturi de aceste calitati, Praslea are insusiri supraomenesti:el are o forta impresionanta, cunoaste si intelege graiul fapturilor de pe alt taram si savarseste actiuni imposibile oamenilor obisnuiti (transforma palatele zmeilor in mere).Asadar, Praslea este o impletire de insusiri omenesti si fabuloase, prin care este definit un anumit ideal etic de dreptate, cinste si adevar.

Basmul 'Praslea cel voinic' are toate elementele si trasaturile speciei din care face parte. Farmecul lui este generat de nobletea mesajului-izbanda binelui asupra raului-,de construirea unui discurs narativ antrenant, de expresivitatea deosebita a limbajului artistic, in care se valorifica vorbirea populara, cuvinte si expresii populare:' a se face luntre si punte', ' a-si lua inima in dinti'.

Prezenta proverbelor, a zicatorilor pune in lumina intelepciunea omului simplu, dar si ironia cu care acesta critica tot ce contravine idealului sau de viata.

Basmul cult (' Fat-Frumos din lacrima' de M. Eminescu) urmareste aceeasi structura ca si a celui popular, insa limbajul si mijloacele artistice sunt mai variate , mai ingrijit folosite.

Asadar, deoarece este o creatie epica de mare intindere, in care intamplarile reale se impletesc cu cele fantastice , fiind savarsite atat personaje reale , cat si de cele imaginare, reprezentand binele si raul, din a caror confruntare invinge binele, rezulta ca 'Praslea cel voinic si merele de aur' este un basm.