UNIVERSITATEA "ARTIFEX"

ANALIZA DIAGNOSTIC A FIRMEI

"SC ALCOM SA"

Lucrarea aplicativa numarul 1

In cadrul acestei lucrari trebuie sa evaluam activitatea globala si performantele intreprinderii SC ALCOM SA.

S.C ALCOM S.A. este o societate pe actiuni care provine dintr-o fosta baza de aprovizionare specializata in constructii-montaj energetic a Ministerului Energiei Electrice.

Obiectul de activitate il constituie aprovizionarea unitatilor de productie, transport si distributie cu materiale si produse specifice( materiale si aparataj electric de joasa, medie si inalta tensiune, cabluri, acumulatori, sarma de bobinaj, materiale electroizolante, carbune energetic, lampi, becuri).

Incepand din anul t+4 firma si-a extins activitatea prin comercializarea cu amanuntul a unor produse electrice de larg consum. Potentialul intern al firmei si principalele rezultate economico-financiare ale acesteia sunt redate in anexele urmatoare.

Ca surse informationale se vor folosi: planul afacerilor S.C. ALCOM S.A, situatia statistica a realizarii indicatorilor de rezultate la S.C. ALCOM S.A. (anexa 1.1-1.4) si Anuarul statistic al Romaniei.

Anexa1

Situatia rezultatelor financiare ale S.C. ALCOM S.A.

-milioane lei-

Pe baza datelor de mai sus vom calcula urmatorii indicatori:

Cifra de afaceri a avut o evolutie fluctuanta de la an la an. Dupa o crestere in anul t+1 fata de anul t cu 3757 mil. lei a uramat o scadere a acesteia in urmatorii doi ani, respectiv in anul t+2 fata de t cu 3737 mil. lei si in anul t+3 fata de t cu 27439 mil.lei. Anul t+4 aduce o crestere semnificativa a cifrei de afaceri cu 111209 mil. lei. In aceasta situatie putem aprecia ca scaderea cifrei de afaceri a avut loc pe fondul unei dezvoltari a societatii ca urmare a unor investitii facute in acest timp.

In ceea ce priveste activele totale, acestea au crescut aproape in fiecare an (exceptand anul t+1), atat activele fixe cat si cele circulante. Aceasta crestere a activelor sustin de asemenea ipoteza unei dezvoltari a societatii.

Cheltuielile totale au scazut in anii t+2 si t+3, dar au crescut foarte mult in anul t+4. Acest lucru se datoreaza cu siguranta deschiderii unui magazin propriu de comercializare cu amanuntul a unor produse electrice de larg consum. Ca urmare a deschiderii acespui punct de vanzari a crescut si adaosul comercial aplicat pentru produsele proprii prezentate spre vanzare.

Crescand cifra de afaceri a crescut si profitul impozabil, exceptie facand anul t+2 cand firma a inregistrat un regres ca urmare a investitiilor facute.

O decizie foarte buna pe care a luat-o societatea a fost micsorarea numarului de salariati de la an la an, lucru care a dus la cresterea cifrei de afaceri in conditiile cresterii productivitatii muncii. Putem deduce ca a crescut productivitatea muncii pentru ca cifra de afaceri a crescut in conditiile scaderii numarului mediu de zile lucrate de un salariat.

In urma calcularii acestor indicatori putem observa aceleasi evolutii prezentate mai sus. Cele mai spectaculoase evolutii s-au inregistrat in urmatorii ani:

- in t+1 profitul impozabil a crescut cu 102,08% fata de anul t;

- in anul t+2 cel mai mult au crescut activele fixe (cu 20,54% fata de t+1) si cheltuielile de circualtie (cu 79,5% fata de t+1);

Aceasta crestere ar putea fi datorata inzestrarii cu utilaje pentru a creste productia si in urma cresterii productiei au crescut si cheltuielile de circulatie.

- in anul t+3 fata de anul t+2 cea mai importanta evolutie au avut-o profitul impozabil (a crescut cu 372,29%) si adaosul comercial (a crescut cu 61,4%), in conditiile in care cifra de afaceri nu a crescut atat de puternic fata de anul trecut (numai cu 9,421%);

- indicii de dinamica au inregistrat o evolutie semnificativa in anul t+4, atat fata de anul precedent cat si fata de anul de referinta t; exceptand numarul de salariati si numarul mediu de zile lucrate de un salariat care au scazut in toti acesti ani, toti indicatorii au inregistrat cresteri foarte mari, determinate de schimbarile facute in structura societatii care au inceput sa se faca simtite in evolutia pozitiva a acestor indicatori de performanta;

Ca si in cazul celorlalti indicatori, si rata de crestere evidentiaza aceeasi evolutie pozitiva a indicatorilor societati SC ALCOM SA. Si aici anul t+4 este semnificativ in evolutia societatii pe parcursul celor cinci ani. In acest an indicatorii au o crestere aproape exploziva, ceea ce demonstreaza ca societatea a luat cele mai bune decizii cu privire la reorganizarea resurselor sale.

In urma calcularii ritmului mediu de crestere se pot trage urmatoarele concluzii:

Cifra de afaceri a crescut cu 8,72% in anul t+4 fata de anul de referinta t, in conditiile in care au crescut atat activele fixe cat si cele circulante. De asemenea au crescut cheltuielile de circulatie in mod semnificativ, si anume cu 39,4%. De aici putem deduce ca societatea s-a dezvoltat mult in ultimul timp si toate acestea pe fondul unei reduceri a numarului de salariati cu 4,87%, si o scadere a numarului mediu de zile lucrate cu 1,22%. In aceste conditii cifra de afaceri a societatii nu putea sa creasca decat in conditiile unei cresteri a productivitatii muncii. Numarul mediu de zile lucrate de un salariat poate avea numeroase cauze: regulamentul intern al societatii, recodificarea legislatiei aflata in vigoare, somajul tehnic, cresterea numarului de zile de concediu, concedii medicale sau de maternitate, absente, pensionari, etc. La aceasta crestere a cifrei de afaceri se pare ca a contribuit si cresterea semnificativa a adaosului comercial cu 42,47%. Profitul impozabil a crescut si el semnificatriv (cu 45,23%) evident ca urmare a cresterii cifrei de afaceri. Pe ansamblu evolutia societatii pe parcursul acestor cinci ani este una pozitiva si deciziile luate in legatura cu schimbarile ce au survenit in organizarea firmei au adus profit.

Coeficienti de concentrare si sezonalitate

Acesti coeficienti vor fi calculati pe baza datelor din Anexa 2 si Anexa 4.

Anexa 2

Structura vanzarilor (CA) pe grupe de produse la SC ALCOM SA

Ponderea fiecarei grupe de produse in structura vanzarilor (%)

Coeficientul de concentrare Gini-Struck

G=√nΣgi²-1/n-1

n- numarul de termeni

g- ponderea fiecarei grupe de produse in structura vanzarilor

In perioada t+2: G=√(3*0,4248-1)/2=0,37

t+3: G=√(3*0,3742-1)/2=0,24

t+4: G=√(3*0,3366-1)/2=0,07

In urma acestor rezultate putem trage cateva concluzii:

In anii t+2 si t+3 grupele de produse detin o pondere diferita in structura vanzarilor societatii.

In anul t+4, in urma modificarilor facute, grupele de produse detin o pondere egalitara in structura vanzarilor, fiecare grupa fiind considerata de societate la fel de importanta in a-i aduce profit.

In primul an (t+2) se inregistreaza o concentrare mai mare, accentul fiind pus pe prima grupa de produse (materiale si aparataj electric), aceasta detinand cel mai mare procent in structura vanzarilor (58%).

In anul doi (t+3) se inregistreaza o cerere mai mare pentru a treia grupa de produse (aparataj electric, material termoizolant, carbuni) care detine un procent de 49% din vanzari.

Anul trei (t+4) inregistreaza o uniformizare in structura vanzarilor, fiecare grupa de produse detinand o pondere aproximativ egala in realizarea cifrei de afaceri a societatii.

Anexa 4

Situatia CA realizate de principalii concurenti ai SC ALCOM SA

Ponderea detinuta de fiecare concurent in cadrul pietei

Suma ponderilor detinute de fiecare concurent in cadrul pietei

1- conel 3 - electrofar 5 - altii

2- energo 4- ALCOM

Coeficientul de concentrare Gini-Struck

G=√nΣgi²-1/n-1

n- numarul de termeni

g- ponderea fiecarei societati in totalul cifrei de afaceri

In perioada - t+2: G=√(5*0,6242-1)/4= 0,36

- t+3: G=√(5*0,5163-1)/4=0,62

- t+4: G=√5*0,3268-1)/4=0,19

In urma calcularii acestor coeficienti putem trage urmatoarele concluzii:

In anul t+2 coeficientul de concentrare are o valoare care se apropie mai mult de 0 decat de1 indicand ca in cadrul pietei sunt mai multi concurenti dar nici unul nu are o pondere semnificativa, totusi energo este lider pe piata detinand 10,39% din piata.

In anul t+3 coeficientul de concentrare are o valoare mai apropiata de unu (0,62), ceea ce indica faptul ca un numar redus de firme realizeaza cea mai mare parte din vanzarile ce au loc in cadrul piatei. Energo isi consolideaza pozitia pe piata, acum detinand 13,34% din piata.

In anul t+4 coeficientul Gini-Struck scade semnificativ, ajungand la o valoare de 0,19, ceea ce indica faptul ca piata se echilibreaza si celelalte firme se apropie de lider care nu mai detine decat 9,41% din piata.

De remarcat ca in anul t+4 SC ALCOM SA ajunge sa detina 20,98% din piata, facand progrese foarte mari in ultimul an.

Coeficienti de sezonalitate

Acest coeficient evidentiaza sezonalitatea activitatii intr-un anumit interval de timp. In acest caz vor fi calculati coeficientii de sezonalitate pentru a evidentia dinamica CA trimestriale la SC ALCOM SA.

Anexa 3

Dinamica CA anuale si trimestriale la S.C ALCOM S.A.

Ks_I=43854,333/76672,167=0,571

Ks_II=66084,667/76672,167=0,861

Ks_III=77441,333/76672,167=1,01

Ks_IV=119308/76672,167=1,55

In urma calcularii coeficientilor de sezonalitate putem afirma ca factorul sezonier a aparut atat in trimestrul III dar mai ales in trimestrul IV, in aceasta perioada crescand semnificativ cifra de afaceri a societatii. O cauza a cresterii cifrei de afaceri ar putea fi cresterea cererii pentru carbune in sezonul rece. Un alt factor care ar fi putut determina aceasta crestere a cifrei de afaceri este extinderea activitatii societatii prin comercializarea cu amanuntul a unor produse electrice de larg consum. Aceasta investitie a fost foarte profitabila pentru societate, rezultatele facandu-se simtite mai ales in trimestrul IV.

Descompunerea fenomenelor si a rezultatelor

- in timp pentru analiza sezonalitatii - Anexa 3

- in spatiu - Anexa 4, Anexa 5

- pe elemente componenete - Anexa 1, Anexa 2

Comparatia

In timp - Anexa 1- Societatea SC ALCOM SA inregistreaza o crestere a indicatorilor pe parcursul celor patru ani, exceptie facand indicatorii:

- "numarul de salariati" care scade in fiecare an, ajungand de la 320 persoane in anul t la 262 persoane in anul t+4;

- "numarul mediu de zile lucrate de un salariat" scade de la 250 zile in anul t la 238 zile in anul t+4. Cifra de afaceri creste.

-Anexa 2 - In anul t+2 cea mai mare parte in structura vanzarilor o are prima grupa de produse (materiale si aparataj electric de joasa tensiune, cauciucuri, lampi, becuri), si anume 58%.

- In anul t+3 a treia grupa de produse (aparataj electric de medie si inalta tensiune, izolator de sticla si portelan, material termoizolant, carbuni) are o cerere mult mai mare pe piata, detinand 49% din structura vanzarilor.

- In anul t+4 aceasta proportie se schimba, prima grupa avand din nou cea mai mare pondere in structura vanzarilor, si anume 37%.

Putem concluziona ca pe parcursul acestor trei ani s-a modificat structura vanzarilor pe grupe de produse de la an la an.

-Anexa 3 - Studiind dinamica cifrei de afaceri anuale si trimestriale la SC ALCOM SA observam ca in trimestrul IV aceasta creste semnifivativ comparativ cu primele trei trimestre. Acest lucru poate fi datorat unei sezonalitati puternice ce afecteaza incasarile societatii. Poate fi vorba de sezonul de iarna in care creste cererea de carbuni si material termoizolant.

De asemenea in anul t+4, in trimestrul trei au crescut foarte mult incasarile societatii, lucru ce ar putea fi datorat unor zvonuri ca in urmatoarea perioada se vor scumpi produsele firmei sau vor disparea un timp de pe piata. Cauza acestor incasari peste medie ar putea fi si racirea accentuata a vremii.

In ceea ce priveste cifra de afaceri anuala, aceasta inregistreaza cea mai mare valoare in anul t+4.

- Anexa 4 - Analizand cifra de afaceri a principalilor concurenti pe piata observam ca lider este ENERGO SA in toti cei trei ani pentru care avem informatii. De remarcat este faptul ca in cei trei ani toate societatile analizate au inregistrat o crestere a cifrei de afaceri, in ultimul an analizat (t+4) reducandu-se semnificativ diferenta dintre lider si competitori.

- Anexa 5 - In cei doi ani analizati situatia iesirilor pe principalii clienti este foarte diferita, inregistrandu-se valori intre 31215 mil.lei si 19240800 mil.lei in anul t+3 si intre 69320 mil. lei si 17552789 mil. lei in anul t+4. Comparativ cu anul t+3, in anul t+4 multe din valorile iesirilor sunt mai mari.

- in spatiu - Anexa 4 - Comparand datele din aceasta anexa putem afirma ca societatea analizata in aceasta aplicatie, SC ALCOM SA nu face parte din liderii pietei. Pe primul loc se situeaza Energo cu o cifra de afaceri realizata in anul t+4 de 14113900 mil. lei.

- in timp si spatiu - Anexa 4 - Analizand situatia societatii ALCOM fata de lider si fata de totalul pietei pe care activeaza societatea putem observa pozitia acesteia pe piata:

In perioada t+2, ALCOM a inregistrat 0,2% din totalul vanzarilor realizate in sectorul sau de activitate. In perioada imediat urmatoare, procentul a scazut foarte putin iar in t+4 cota sa de piata a crescut cu 0,009%, ceea ce sugereaza o mentinere aproximativ constanta a pozitiei societatii fata de concurenta.

ALCOM a inregistrat o cota de piata relativa de 1,91% in t+2. Aceasta a scazut in t+3 cu 0,6% si a crescut cu 0,31% in t+4, ceea ce inseamna o variatie a ponderii vanzarilor la ALCOM in vanzarile liderului pietei pe care aceastea activeaza (Energo), lider care isi mentine pozitia in toate cele trei perioade (t+2, t+3, t+4).

Gruparea

Anexa 5

Situatia iesirilor (vanzarilor) pe principalii clienti

Dupa cum se observa din graficul realizat pe baza metodei ABC, concluziile pot fi urmatoarele:

Pentru perioada t+3, prima parte a curbei reale, pana la punctul A', se afla sub curba teoretica, ceea ce inseamna ca societatea nu este chiar atat de avantajata deoarece, cei 11,76% din clienti realizeaza doar 57,91% din cifra de afaceri, fata de 60% care este valoarea teoretica. Acest lucru inseamna ca acestia achizitioneaza produse cu o rentabilitate destul de mica pe unitatea de produs, chiar daca exista un rulaj mare de marfuri.

Pentru perioada t+4, situatia este si mai nefavorabila, curba reala situandu-se in prima parte a sa, adica pana la A'', chiar si sub curba din perioada t+3, cei 8,82% din clienti realizand doar 48,63% din cifra de afaceri.

Din analiza celei de-a doua parti a curbei reale, atat pentru t+3 cat si pentru t+4, se poate observa ca situatia este mai mult decat echilibrata, adica urmatorii 38,23% din clienti, realizeaza 35,84 % respectiv 45,75% din cifra de afaceri, depasind procentul teoretic de 30%. Acest lucru poate insemna ca acestia au achizitionat o cantitate mare de produse cu o rentabilitate medie pe unitatea de produs. Se mai poate concluziona ca pentru prima parte a perioadei t+4, situatia este mai putin favorabila decat in t+3, situatie care se schimba pentru cea de-a doua parte a perioadei t+4.

Pentru ultima parte a graficului se observa ca atat in t+3 cat si in t+4, situatia nu mai este chiar favorabila, deoarece cei 50% si 52,94% din clienti , realizeaza doar 6,25%, respectiv 5,61% din totalul vanzarilor. Poate astfel insemna o scadere a numarului de produse achizitionate de acestia, care atrage si o scadere a profitului, chiar daca aceste produse au o rentabilitate mare pe unitatea de produs, la fel ca si adaosul comercial.

Modelarea

Cronograma

Diagrama

Diagrama sectoriala pentru Anexa 2 in anii t+2, t+3, t+4

Diagrama cu bare - pentru Anexa 4

Diagrama cu bare asociate - pentru CA si Ch tot ale SC ALCOM SA

Diagrama cu coordonate polare - pentru Anexa 3

Modele simbolice - in cazul analizei economice a ALCOM

1. Model aditiv

CA_T=CA_I+CA_II+CA_III+CA_IV

2. Model multiplicativ

Pr=AT*CA*Pr

AT CA

3. Model sub forma de raport

Rc=Pr _*100

CA

4. Model balantier

Pr=CA-Ch.totale

Pr=Ad com-Ch circ

AC=AT-AF

Cc=Ch totale-Ch circ

Substitutia

Produs - Analiza in marimi absolute

CA=Ns*Nz* z (t+4/t+3)

CA - cifra de afaceri - fenomenul cercetat

Ns - numarul de salariati

Nz - numarul de zile lucrate

z - productivitatea zilnica

Δ_CA= CA_t+4-CA_t+3=391209-252562=138647

Influenta factorilor

Δ_Ns^CA - influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri a societatii

Δ_Ns^CA = (Ns_t+4- N_St+3)*Nz_t+3*Wz_t+3= (262-298)*240*3,53= -304992

2. Δ_Nz^CA= Ns_t+4*(Nz_t+4-Nz_t+3)*Wz_t+3= 262*(238-240)*3,53= -1849,72

3. Δ_Wz^CA= N_St+4*Nz_t+4*(Wz_t+4-Wz_t+3)= 262*238*(6,27-3,53)= 170855,44

Δ_Ns+ Δ_Nz+ Δ_Wz= Δ_CA

-304992-1849,72+170855,44=138647

- Analiza in marimi relative

ΔI_CA=I_CA-100=CA_t+4*100-100=391209*100-100=54,89%

CA_t+3 252562

Influenta relativa a factorilor

ΔI_Ns^CA=I_Ns-100=262*100-100= -12,08%

298

ΔI_Nz^CA=I_Ns*I_Nz - I_Ns= 87,91*99,16 - 87,91=87,17-87,91= -0,74

100 100

ΔI_Wz^CA=I_Ns*I_Nz*I_Wz - I_Ns*I_Nz =87,91*99,16*177,62 - 87,91*99,16 =154,83-87,17=67,66

10000 100 10000 100

ΔI_Ns+ ΔI_Nz+ ΔI_Wz= ΔI_CA

Raport - Analiza in marimi absolute

CA- factor cantitativ

Rc=Pr *100

CA Pr - factor calitativ

Rc- rentabilitatea comerciala - capacitatea intreprinderii de a obtine profit

CA - cifra de afaceri

Pr - profit

Δ_Rc=Rc_t+4-Rc_t+3=Pr_t+4 -Pr_{t+3 =}6709 *100- 3972 *100=1,71-1,57=0,14

CA_t+4 CA_t+3 391209 252562

Influenta factorilor

1. Δ_CA^Rc= Pr_{t+3 -} Pr_{t+3 =} 3972 - 3972 = 1,01-1,57= -0,56

CA_t+4 CA_t+3 391209 252562

2. Δ_Pr^Rc=Pr_t+4 - Pr_{t+3 =} 6709 -3972 = 1,71-1,01= 0,7

CA_t+4 CA_t+4 391209 391209

Δ_Pr^Rc+ Δ_CA^Rc= Δ_Rc

0,7-0,56=0,14

Marimi relative

ΔI_Rc=I_Rc-100=Rc_{t+4 *}100-100=1,71 *100-100=108,91-100=8,91

Rc_t+3 1,57

Influenta factorilor

1. ΔI_CA^Rc = 10000 - 100=10000 - 100=64,56-100= -35,44

I_CA 154,89

2. ΔI_Pr^Rc = I_{Pr *}100-10000 = 168,9 *100 - 10000 = 109,04-64,56=44,48

I_CA I_CA 154,89 154,89

ΔI_Pr+ ΔI_CA = ΔI_Rc

Metoda balantiera - aceasta metoda se aplica atunci cand exista suma si/sau diferenta intre factori

In analiza pe care o efectuam avem o serie de relatii pentru care se poate aplica aceasta metoda:

Pr=CA-Ch.totale

Pr=Ad com-Ch circ

AC=AT-AF

Cc=Ch totale-Ch circ

Pr=CA -Ch totale

ΔPr =Pr_t+4 - Pr_t+3 = 6709-3972=2737 mil. lei

Influenta factorilor

1. Δ_CA^Pr = CA_t+4-CA_t+3 = 391209-252562=138647 mil.lei

2. Δ_{Ch tot}^Pr = Ch tot_t+3 - Ch tot_t+4 = 248590-384500 = - 135910 mil.lei

Δ_CA^Pr + Δ_{Ch tot}^Pr = ΔPr

138647-135910=2737 mil.lei

Ad com=Pr+Ch circ

ΔAd com=Ad com_t+4 - Ad com_t+3 = 17410-7392= 10018 mil.lei

Influenta factorilor

1. Δ_Pr^{Ad com} = Pr_t+4 - Pr_t+3 = 6709-3972 = 2737 mil.lei

2. Δ_{Ch circ}^{Ad com} = Ch circ_t+4 - Ch circ_t+3 = 10260-3420=6840 mil. lei

Δ_Pr^{Ad com} + Δ_{Ch circ}^{Ad com} = ΔAd com

2737 + 6840 = 10018 mil. lei