Analiza structurii financiar-patrimoniale a ntreprinderii

ANALIZA STRUCTURII FINANCIAR-PATRIMONIALE A NTREPRINDERII

ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE (a PASIVULUI)

Obiective:

aprecierea structurii financiare a intreprinderii, adica a modului de formare a surselor de finantare dupa:

termene de exigibilitate (scurt, mediu si lung);

provenienta (proprii, imprumutate si atrase);

evaluarea politicii si strategiilor financiare adoptate de management privind asigurarea surselor de finantare necesare stadiului de dezvoltare in care se afla intreprinderea.

Instrumentul de analiza utilizat: bilantul financiar.

Analiza de tip vertical.

1.1. Analiza structurii surselor de finantare pe termene de exigibilitate

1.1.1. Analiza ratei stabilitatii financiare Definire

Rata stabilitatii financiare (Rsf) reflecta masura in care intreprinderea dispune de surse de finantare cu caracter permanent (stabil). Preponderenta in totalul pasivului bilantier (PT) a capitalului permanent (Cpm) reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii, conferind intreprinderii un grad mai ridicat de siguranta prin stabilitate in finantare.

Relatii de calcul

Rsf =

Dupa termenul de exigibilitate capitalul permanent este format din capitaluri proprii (Cpr) si datorii pe termen mediu si lung (Dtml).

Cpm = Cpr + Dtml

Interpretari

Static

Un nivel minim care ofera o stabilitate acceptabila pentru intreprindere este de 50%, desi un nivel ce oscileaza in jurul a 66% este considerat mai adecvat.

În dinamica

Daca in dinamica, nivelul ratei prezinta o tendinta de crestere, atunci are loc sporirea ponderii capitalului permanent in totalul surselor de finantare. Aceasta poate avea loc prin:

majorarea capitalului permanent, prin:

majorarea capitalului propriu prin:

Ø    majorarea capitalului social prin noi aporturi in numerar sau in natura ale actionarilor / asociatilor;

Ø    sporirea profitului nerepartizat;

Ø    acumularea de rezerve;

Ø    acumularea de rezerve din reevaluare (sold creditor);

Ø    primirea de subventii pentru investitii;

contractarea de noi imprumuturi pe termen mediu si lung, intr-un volum mai mare decat sumele rambursarilor;

lichidarea unor datorii pe termen scurt.

De regula este o situatie mai favorabila pentru intreprindere daca majorarea capitalului permanent se datoreaza modificarii intr-un ritm superior a nivelului capitalului propriu fata de cel al datoriile pe termen mediu si lung.

Daca in dinamica, nivelul ratei prezinta o tendinta de reducere atunci scade ponderea capitalului permanent in totalul surselor de finantare. Situatia poate fi determinata de:

diminuarea capitalului propriu, prin:

Ø     diminuarea capitalului social, prin:

retrageri de capital de catre actionari sau asociati / rascumparari de capital de catre intreprindere;

pierderi aferente exercitiului curent;

acoperirea unor pierderi inregistrate in exercitiile financiare precedente;

repartizarea profitului net;

cresterea rezervelor din reevaluare cu sold debitor;

Ø     rambursarea imprumuturilor pe termen mediu si lung intr-un volum mai mare decat ritmul contractarii unor credite noi;

cresterea datoriilor pe termen scurt intr-un ritm superior majorarii capitalului permanent. De regula este o situatie favorabila pentru intreprindere daca se datoreaza reducerii nivelului datoriilor pe termen mediu si lung, fara insa ca rata sa scada sub nivelul minim stabilit.

1.1.2. Analiza ratei resurselor curente 

Definire

Rata surselor curente (Rsc) reflecta masura in care sursele curente (Dts - datorii pe termen scurt) participa la formarea surselor totale (PT - pasiv total) si la finantarea activitatii intreprinderii.

Relatii de calcul

Rsc =

Rata stabilitatii financiare si rata surselor curente sunt complementare.

Rsf + Rsc = 1

Interpretari

Static

Un nivel maxim al indicatorului pentru o intreprindere nu poate depasi 50% din total pasiv deoarece ar compromite stabilitatea financiara; un nivel mai adecvat fiind considerat in jurul a 33% .

În dinamica

Daca in dinamica, rata prezinta o tendinta de crestere atunci creste ponderea surselor curente in totalul surselor de finantare. Este o situatie favorabila pentru intreprindere daca se realizeaza prin relaxarea (cresterea) termenelor de plata la datoriile din exploatare pe termen scurt, cu respectarea termenelor contractuale si fara deteriorarea relatiilor cu partenerii traditionali, fara insa ca rata sa se apropie prea mult de nivelul maxim stabilit.

Daca in dinamica, nivelul ratei prezinta o tendinta de reducere atunci scade ponderea surselor curente in totalul surselor de finantare. Este o situatie favorabila pentru intreprindere daca se realizeaza pe seama reducerii nivelului datoriilor financiare pe termen scurt (a celor purtatoare de costuri), cu respectarea termenelor de plata la datoriile de exploatare pe termen scurt (mai ales a celor sociale si fiscale).

1.2. Analiza structurii surselor de finantare dupa provenienta

1.2.1. Analiza autonomiei financiare

a.Analiza autonomiei financiare globale

Definire

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) arata in ce masura patrimoniul intreprinderii (AT - activ

total este egal cu PT - pasiv total) este finantat pe baza surselor proprii (Cpr - capitaluri proprii).

Rata autonomiei financiare globale (rafg) mai arata raportul de finantare dintre sursele proprii si

datorii sau gradul in care datoriile totale pot fi acoperite din capitalurile proprii. Campul informativ al indicatorului se rasfrange si asupra evaluarii capacitatii de acces a intreprinderii pe piata creditului,

prin prisma gradului de risc la care aceasta isi expune sursele proprii.

Relatii de calcul

Rafg = rafg =

Interpretari

Static

Un nivel minim este considerat 33 %. Peste acest nivel intreprinderea se poate imprumuta insa trebuie sa beneficieze de efectul de levier financiar. Daca capitalul propriu reprezinta:

cel putin 66% din totalul pasivelor - intreprinderea are o autonomie financiara ridicata, prezentand garantii aproape certe pentru a beneficia de credite pe termen mediu sau lung;

sub nivelul minim intreprinderea se afla intr-o situatie nefavorabila in ceea ce priveste riscul de solvabilitate si de acces pe piata creditului.

Pentru cea de-a doua forma de calcul a ratei (rafg) nivelul minim este considerat 50%.

În dinamica

Daca in dinamica nivelul ratei este in crestere are loc o crestere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificarii nivelului capitalului propriu intr-un ritm mai mare decat cel al surselor totale. Este de recomandat ca aceasta crestere sa se intemeieze pe cresterea intr-un ritm mai rapid a nivelului rezultatului net al exercitiului, fata de cel al celorlalte elemente de capitaluri proprii. Daca in dinamica nivelul indicatorului este in scadere are loc o reducere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificarii nivelului capitalului propriu intr-un ritm mai lent decat cel al resurselor totale. Poate fi considerata o situatie normala cand se datoreaza cresterii intr-un ritm mai rapid a nivelului datoriilor din exploatare (cu conditia ca acest lucru sa fie urmarea, in principal, a unei relaxari a termenelor de plata sau a sporirii volumului de activitate) si a nivelului creditelor bancare pe termen mediu sau lung (cu conditia ca intreprinderea sa beneficieze de efectul de levier financiar).

b. Analiza autonomiei financiare la termen

Definire

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflecta proportia in care capitalurile proprii participa la formarea capitalurilor permanente.

Rata autonomiei financiare la termen (raft) reflecta gradul in care datoriile pe termen mediu si lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii.

Relatii de calcul

Raft = raft =

Interpretari

Static

Nivelul minim al indicatorului este considerat 50%. Sub aceasta limita intreprinderea se afla intr-o situatie nefavorabila in ceea ce priveste riscul de solvabilitate.

Pentru cea de-a doua forma de calcul a ratei (raft) nivelul minim este considerat de 100%.

În dinamica

Evolutia nivelului ratei este rezultanta raportului dintre ritmul de crestere a capitalului propriu (tendinta crescatoare in conditiile realizarii unei activitati profitabile) si cel a datoriilor pe termen mediu si lung (tendinta fluctuanta in functie de modul de contractare a creditelor, a modului de utilizare si esalonare a restituirii lor).

Situatia este favorabila intreprinderii cand are la baza cresterea nivelului capitalului propriu si reducerea cuantumului datoriilor pe termen mediu si lung. Reducerea nivelului ratei este normala in perioadele de gestiune cand se contracteaza imprumuturi pe termen mediu si lung, cu conditia ca intreprinderea sa beneficieze de efectul de levier financiar.

1.2.2. Analiza indatorarii

a. Analiza indatorarii globale

Definire

Rata indatorarii globale (Rig) masoara gradul in care datoriilor totale finanteaza patrimoniul intreprinderii. Arata in ce masura sursele imprumutate si atrase participa la finantarea activitatii. Rata indatorarii globale (rig) masoara raportul dintre capitalurilor imprumutate si atrase si capitalurile proprii.

Relatii de calcul

Rig = rig =

Interpretari

Static

Nivelul maxim al acestui indicator este considerat a fi 66%, desi se considera ca un nivel de 50% aduce o siguranta sporita.

Pentru cea de-a doua forma de calcul a ratei (rig) nivelul maxim este considerat 200%. Peste acest nivel intreprinderea se afla in pericol de insolvabilitate.

În dinamica

in dinamica, nivelul indicatorul ar trebui sa se conserve sau sa se reduca pe seama modificarii datoriilor intr-un ritm mai lent decat modificarea pasivului.

Cea mai favorabila situatie are la baza rambursarea datoriilor pe termen mediu si lung respectiv reducerea nivelului datoriilor financiare pe termen scurt (creditelor de trezorerie), acestea cedand locul capitalurilor proprii.

Cresterea indicatorului reflecta o situatie normala numai cand se contacteaza credite bancare pe termen mediu si lung (cu conditia ca intreprinderea sa beneficieze de efectul de levier financiar) si creste nivelul datoriile din exploatare,ca urmare a relaxarii termenelor de plata.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) si rata indatorarii globale (Rig) sunt complementare.

Rafg + Rig =

in acelasi timp, pornind de la cea de-a doua forma de calcul a ratei autonomiei financiare globale respectiv a ratei indatorarii globale se poate determina urmatoarea relatie:

rig = / rafg

b. Analiza indatorarii la termen

Definire

Rata indatorarii la termen (Rit) reflecta gradul in care datoriile pe termen mediu si lung participa la formarea resurselor permanente.

Rata indatorarii la termen (rit) reflecta raportul dintre datoriile pe termen mediu si lung si capitalurile proprii.

Relatii de calcul

Rit = rit

Interpretari

Nivelul maxim al ratei este considerat 50% . Peste acest nivel intreprinderea se afla in pericol de insolvabilitate.

Pentru cea de-a doua forma de calcul a ratei, nivelul maxim este considerat 100%. Peste acest nivel intreprinderea se afla in pericol de insolvabilitate.

Posibilitatile de indatorare sunt cu atat mai mari cu cat aceasta rata este mai scazuta.

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) si rata indatorarii la termen (Rit) sunt complementare.

Raft + Rit =

În acelasi timp, pornind de la cea de-a doua forma da calcul a ratei autonomiei financiare la termen respectiv a ratei indatorarii la termen se poate determina urmatoarea relatie:

rit = raft

Nota

În functie de necesitatile concrete ale analizei se pot lua in calcul si alte forme de rate de structura financiara, mai ales cele de indatorare, cum ar fi spre exemplu:

Rata datoriilor financiare totale: RDft sau RDft =

unde: Dft = Dftml + Dfts

Dtf - datorii financiare totale;

Dftml - datorii financiare pe termen mediu si lung;

Dfts - datorii financiare pe termen scurt.

CONCLUZII

Ratele de structura ale pasivului arata practic structura financiara a intreprinderii.

De remarcat ca intreprinderea trebuie sa aiba stabilitate financiara, in conditiile unei autonomii si implicit a unei indatorari acceptabile. Aceasta stabilitate poate fi atinsa si pe seama imprumuturilor pe termen mediu si lung cu restrictiile date de autonomia si indatorarea financiara si de efectul de levier (parghie) financiar.

Structura financiara se constituie pe baza deciziilor de finantare adoptate de managementul intreprinderii, un rol foarte important in constituirea acesteia jucand costul resurselor financiare. Pornind de aici, un alt criteriu de apreciere a structurii financiare este costul capitalului. Din acest punct de vedere, o structura financiara solida este aceea care asigura resursele financiare necesare intreprinderii in conditiile celui mai scazut cost al capitalului.

Structura financiara a intreprinderii sta astfel la baza deciziilor de investitii si a acelor de exploatare. Investitia este vitala in viata unei intreprinderi. Perenitatea afacerii, sustenabilitatea afacerii, in conjunctura unei economii din ce in ce mai dinamice, mai haotice este data de flexibilitatea intreprinderii, de eficacitatea investitiilor efectuate si de termenul cat mai rapid de recuperare al acestora, pentru a incepe noi cicluri de investitii acolo unde piata o cere. În aceste conditii, unul dintre pilonii importanti ai structurii financiare trebuie sa fie profitul net realizat de agentul economic si politica de repartizare a acestuia. Din profiturile realizate, intreprinderea trebuie sa-si consolideze structura financiara, cumulativ, prin:

cresterea surselor proprii ce urmeaza a fi folosite in cadrul intreprinderii pentru finantarea unor proiecte de investitii;

acoperirea ratelor de rambursat la imprumuturile contractate s implicit utilizarea eficienta a acestora; rezultatele favorabile obtinute ii acorda sanse mult sporite in patrunderea pe piata financiara si la accesul la credite;

pastrarea surselor investite de actionari, prin randamentul financiar oferit acestora (constanta in repartizari pentru dividende si ritmuri de crestere acceptabile).

Consideram ca fiind foarte important faptul ca o structura financiara adecvata a intreprinderii
este doar o conditie necesara pentru viabilitatea pe termen lung a afacerii, pentru cresterea
valorii intreprinderii si pentru prosperitatea participantilor la activitatea si viata intreprinderii,
dar nu si suficienta atata vreme cat mijloacele din activului intreprinderii nu sunt bine
structurate, atata vreme cat alocarile pe activ sunt deficitare. Cu alte cuvinte, nu este suficient
ca sursele de finantare sa fie la nivelul necesitatilor, la termenul cerut, daca acestea nu sunt bine
investite, nu sunt bine utilizate, astfel incat sa conduca la cresterea performantelor financiare si
la atingerea avantajului concurential. De aici se desprinde o stransa legatura intre structura
pasivului intreprinderii si structura activului acesteia.

ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE (a ACTIVULUI)

Obiective:

cercetarea modului de construire a patrimoniului concret - real;

cunoasterea modului de grupare pe termene de lichiditate a utilizarilor de resurse financiare;

aprecierea gradului de lichiditate al elementelor patrimoniale, implicit a capitalurilor;

identificarea destinatiei economice a capitalurilor;

analizarea capacitatii intreprinderii de a-si modifica structura patrimoniala ca urmare a schimbarilor din mediu.

Instrumentul de analiza utilizat: bilantul financiar. Analiza de tip vertical.

Analiza structurii patrimoniale presupune calculul si interpretarea ponderilor pe care diverselor elemente patrimoniale le detin in total activ sau in totalul grupei de care apartin.

În dinamica, posturile bilantiere care cresc intr-un ritm superior cresterii activului total vor creste ca pondere in totalul activului, cele care cresc in aceeasi proportie isi mentin ponderea in totalul activului, iar posturile care se modifica intr-o proportie mai mica decat activul total vor scadea ca pondere.

Daca I_A >I_AT, atunci RAj >RA₀

Daca I_A =I_AT , atunei RA₁ =RA₀

Daca I_A <I_AT, atunci RAj <RA₀

unde:

I_A - indicele elementului de activ;

I_AT - indicele activelor totale;

RA₁ - rata elementului de activ in perioada curenta;

RA₀ - rata elementului de activ in perioada de baza;

Un prim indiciu privind eficienta dinamicii elementelor componente ale activului poate fi pusa in evidenta prin prisma compararii cu dinamica unui indicator de rezultate financiare, cel mai indicat fiind volumul revenirilor sub forma cifrei de afaceri. Din acest punct de vedere apreciem ca fiind eficienta o modificare a nivelului elementului de activ daca ritmul de crestere a elementului de activ este devansat de cresterea cifrei de afaceri.

I_A I_CA

unde:

I_CA - indicele cifrei de afaceri

Existenta acestei corelatii evidentiaza si accelerarea vitezei de rotatie a elementului de activ, care presupune obtinerea aceluiasi nivel al rezultatelor de natura cifrei de afaceri pe baza unui consum mai mic de resurse, evidentiat de elementul de activ (imobilizari corporale - resurse tehnice; stocuri -resurse materiale etc.) sau cresterea nivelului cifrei de afaceri pe baza aceluiasi consum de resurse.

In aceste conditii, pentru a putea determina cauzele fluctuatiilor ratei de structura patrimoniala, se pune problema evidentierii factorilor care au generat decalajele dintre indicele elementelor de activ si indicele activului total.

La modul general, se poate indica un set de factori care influenteaza structura patrimoniala a intreprinderii:

domeniul de activitate si sectorul in care activeaza intreprinderea;

marimea intreprinderii;

optiunile strategice ale intreprinderii;

factori juridico-economici:

reglementarile legale in vigoare;

forma juridica a intreprinderii;

factori tehnico-economici:

intensitatea capitalizarii;

durata de viata a imobilizarilor;

durata procesului de productie;

relatiile cu partenerii externi;

factori conjuncturali.

2.1. Analiza structurii activelor imobilizate

Definire

Rata activelor imobilizate (RAi) reprezinta ponderea elementelor patrimoniale de natura activelor imobilizate (Ai) in total patrimoniu (AT).

Indicatorul mai reflecta gradul de investire a capitalului in afacerile intreprinderii, precum si gradul de imobilizare al activului.

Relatii de calcul

RAi =

Interpretari

Static

Rata activelor imobilizate se apreciaza in functie de specificul activitatii. Un nivel recomandat este greu de impus. Se recomanda comparatii cu sectorul din care face parte intreprinderea sau cu competitorul cel mai puternic (liderul de pe piata unde intreprinderea activeaza sau pe care doreste sa se extinda sau sa se retraga).

În dinamica

Daca in dinamica, rata activelor imobilizate prezinta o tendinta de crestere, atunci ponderea imobilizarilor in total activ creste fata de perioada de baza, ca efect al modificarii intr-o proportie mai mare a valorii imobilizarilor fixe in raport cu valoarea activului, situatie favorabila daca este data de modificarea cifrei de afaceri intr-o proportie mai mare decat cea a valorii imobilizarilor, reflectand o accelerare a vitezei de rotatie a activelor imobilizate.

Daca in dinamica, rata activelor imobilizate prezinta o tendinta de reducere, atunci ponderea imobilizarilor scade fata de perioada de baza, situatie favorabila doar daca este data de modificarea cifrei de afaceri intr-o proportie mai mica decat cea a valorii imobilizarilor, insemnand o accelerare a vitezei de rotatie.

Pornind de la aceste corelatii se impune si o analiza a dinamicii sectorului (pietei) pe care intreprinderea activeaza. in acest sens, daca dinamica sectorului este atractiva (creste cererea pe piata) se impune si la nivelul intreprinderii adoptarea unor strategii care sa permita cresterea cotei de piata. Ori acest lucru poate implica, spre exemplu:

achizitionarea unei licente sau a unui brevet (cresterea nivelului imobilizarilor necorporale);

cresterea capacitatilor de productie sau initierea unor contracte de leasing financiar (cresterea nivelului imobilizarilor corporale);

efectuarea unor participatii financiare la nivelul altor intreprinderi (cresterea nivelului imobilizarilor financiare).

În aceste conditii si structura si dinamica activului imobilizat al intreprinderii va cunoaste modificari. Modificarea conditiilor de mediu poate fi un factor foarte important care poate explica modificarea dinamicii si structurii patrimoniului imobilizat.

Modificarea nivelului activelor imobilizate de la o perioada la alta are loc ca urmare a modificarii nivelului celor trei categorii de imobilizari: necorporale, corporale si financiare.

2.1.1. Analiza ratei imobilizarilor necorporale

Definire

Rata imobilizarilor necorporale (RInc; rInc) arata fie ponderea activelor intangibile in total activ, fie ponderea imobilizari necorporale (Inc) in total active imobilizate.

Relatii de calcul

RInc = rInc =

Interpretari

Static

Nivelul si structura imobilizarilor necorporale poate varia foarte mult de la intreprindere la intreprindere, functie de:

evolutia taliei si structurii intreprinderii (implicarea acesteia in procese de emisiuni de actiuni sau obligatiuni sau procese de achizitii / fuziuni sau alte tipuri de actiuni legate de infiintarea si extinderea activitatii intreprinderii);

implicarea intreprinderii in activitatii de cercetare-dezvoltare generatoare de cheltuieli efectuate in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau substantial imbunatatite, inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii;

achizitionarea sau dobandirea pe alte cai de concesiuni, brevete, licente, know-how, marci de fabrica si de comert si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala similare;

inregistrarea fondului comercial care reprezinta acea parte din fondul de comert ce nu figureaza in celelalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului activitatii intreprinderii cum sunt: clientela, vadul, debuseele, reputatia etc;

elaborarea sau achizitionarea de imobilizari necorporale concretizate in programele informatice pentru necesitatile proprii de utilizare;

existenta unor imobilizari necorporale in curs ce reprezinta imobilizari necorporale neterminate pana la sfarsitul exercitiului financiar.

În dinamica

Modificarea nivelului imobilizarilor necorporale de la un exercitiu financiar la altul este influentata de:

achizitionarea, aportul sau realizarea de imobilizari necorporale, care conduc la cresterea valorii acestora;

amortizarea anuala calculata, care determina tendinta de reducere a valorii imobilizarilor necorporale;

vanzarea de imobilizari necorporale care conduce la scaderea valorii lor;

actiuni de reevaluare, care pot determina majorarea sau diminuarea valorii imobilizarilor necorporale.

2.1.2. Analiza ratei imobilizarilor corporale

Definire

Rata imobilizarilor corporale (RIc; rIc) arata ponderea imobilizarilor corporale (Ic) in total activ sau greutatea specifica a activelor imobilizate corporale in activul imobilizat.

Relatii de calcul

RIc = rIc =

Interpretari

Static

Nivelul ratei depinde in mod hotarator de domeniul de activitate si sectorul in care activeaza intreprinderea, fiind mult mai ridicat in cazul sectoarelor industriale fata de sectoarele comert sau prestari servicii, care solicita o dotare tehnica mai slaba.

La intreprinderile din acelasi sector de activitate, rata depinde de optiunile strategice, de politica de dezvoltare, de conditiile concrete in care se desfasoara activitatea.

O valoare mare a acestei rate reflecta o intensitatea mare a capitalizarii la nivelul imobilizarilor corporale, dar si un grad de lichiditate al capitalurilor scazut (conversie mai dificila a activelor in disponibilitati).

In mod indirect, indicatorul mai reflecta si flexibilitatea intreprinderii la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.

Un factor ce influenteaza nivelul imobilizarilor corporale este leasingul. Deciziile managementului intreprinderii de a opta pentru leasingul financiar sau pentru cel operational afecteaza nivelul activelor corporale. Este cunoscut faptul ca leasingul financiar este inregistrat in bilant, pe cand cel operational este extrabilantier.

Un alt factor ar fi valoarea reevaluata a imobilizarilor corporale. Pentru comparabilitate, bilantul financiar are in vedere reevaluarea activelor, adica procesul de stabilire a unei valori patrimoniale actuale. Valorile ramase de recuperat in urma procesului de reevaluare pot fi mai mari sau mai mici functie de gradul de uzura fizica si morala al activelor, influentand in acest fel nivelul ratei imobilizarilor corporale. In acest fel se pune in discutie calitatea imobilizarilor corporale aflate in gestiunea intreprinderii si pe baza carora aceasta iti realizeaza obiectul de activitate. Existenta unor mijloace fixe invechite, cu grade de uzura ridicate vor determina obtinerea unei rate a imobilizarilor corporale redusa, ducand la concluzia unui grad de lichiditate ridicat al activului, insa din punct de vedere calitativ intreprinderea nu este avantajata, mai ales prin prisma nivelului rezultatelor obtinute. Acesta situatie va determina intreruperi accidentale ale procesului de productie, scaderi de productivitate si initierea unor actiuni de reparatii din ce in ce mai frecvente, generatoare de cheltuieli neeconomicoase cu efecte in planul scaderii rezultatelor financiare ale intreprinderii.

Incidenta asupra valorilor nete inscrise in bilant are si politica de amortizare. Un regim de amortizare accelerat reduce nivelul imobilizarilor, generand un nivel al ratei imobilizarilor corporale mai mic. Avantajele unei astfel de decizii sunt pe de o parte, recuperarea mai rapida a surselor investite in achizitionarea bunului respectiv si cresterea gradului de reinnoire a tehnologiilor, iar pe de alta parte obtinerea unor avantaje fiscale (cresterea nivelului amortizarii reduce nivelul rezultatul impozabil). Din punct de vedere al structurii patrimoniale aceste aspecte determina cresterea gradului de lichiditate al activului.

Nivelul si structura imobilizarilor corporale nu este atat de fluctuanta precum cea a imobilizarilor necorporale sau a activelor circulante.

În dinamica

Modificarea valorii imobilizarilor corporale de la un exercitiu financiar la altul este influentata de:

achizitionarea sau realizarea si punerea in functiune de imobilizari corporale, care conduce la cresterea valorii acestora;

amortizarea anuala calculata, care determina tendinta de reducere a valorii imobilizarilor corporale;

vanzarea sau scoaterea din functiune de imobilizari corporale care conduce la scaderea valorii lor;

actiuni de reevaluare, care pot determina majorarea sau diminuarea valorii imobilizarilor corporale.

Sensul si semnificatia modificarii valorii imobilizarilor corporale cuprinde:

I_Ic 1- nivelul imobilizarilor corporale in perioada curenta este mai mare decat in perioada de baza si are loc cand:

valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse in functiune devanseaza valoarea amortizarii plus valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune (vandute, casate, etc);

creste valoarea imobilizarilor fixe prin reevaluarea lor.

I_Ic = - valoarea imobilizarilor corporale se mentine constanta, cand amortizarea calculata plus valoarea imobilizarilor corporale scoase din functiune este compensata integral prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse in functiune si/sau de cresterea valorii prin reevaluare;

I_Ic < - valoarea imobilizarilor corporale in perioada curenta este mai mica decat in perioada de baza, cand valoarea de intrare a punerilor in functiune nu compenseaza integral amortizarea calculata plus valoarea scoaterilor din functiune si/sau diminuarea valorii prin reevaluare.

În functie de necesitatile de analiza se poate avea in vedere detalierea pe elemente componente ale imobilizarilor corporale:

rata terenurilor;

rata constructiilor;

rata instalatiilor telurice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor;

rata altor imobilizari corporale (mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale);

rata avansurilor si imobilizarilor corporale in curs de executie. Utilitatea acestei detalieri survine mai ales prin comparatii la nivel de sector.

2.1.3. Analiza ratei imobilizarilor financiare

Definire

Rata imobilizarilor financiare (RIf; rIf) arata ponderea imobilizarilor financiare (If) in total activ sau in total imobilizari.

Relatii de calcul

Rif = rIf =

Interpretari

Static

Indicatorul este o reflectare a optiunilor strategice pe care le-a adoptat intreprinderea in vederea consolidarii pozitiei pe piata, specifice strategiilor de integrare prin realizarea unor participatii financiare in capitalul altor societati care sa-i confere intreprinderii controlul^[1] asupra acestora. Nivelul indicatorului reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care intreprinderea le-a stabilit cu intreprinderile asociate, fiind strans legat de marimea intreprinderii (are niveluri ridicate in cazul grupurilor).

În dinamica

Modificarea nivelului imobilizarilor financiare este determinata de:

cresterea valorii lor prin:

aportul in titluri de participare sau alte titluri imobilizate al actionarilor / asociatilor la capitalul societatii;

investitii financiare in noi titluri sau interese de participare;

achizitionarea de alte titluri imobilizate;

acordarea de imprumuturi financiare acordate pe termen lung;

sporirea creantelor imobilizate.

diminuarea valorii lor prin:

retragerea de catre actionari / asociati a titlurilor de participare sau a altor titluri imobilizate aduse ca aport;

cesiunea de titluri de participare si de alte titluri imobilizate;

restituirea imprumuturilor de catre unitatile la care se detin participatii;

lichidarea creantelor imobilizate.

Un caz deja raspandit il constituie existenta la nivelul creantelor imobilizate a garantiilor pentru calitatea produselor livrate sau a serviciilor si lucrarilor prestate (de exemplu in sectorul constructiilor). Existenta la un moment dat a garantiilor denota un anumit nivel de activitate. Acest nivel de activitate are asociat un anumit grad de profitabilitate.Din acest punct de vedere este de dorit ca nivelul garantiilor (implicit nivelul ratei imobilizarilor financiare) sa fie cat mai ridicat. Garantiile, de pe alta parte, genereaza un cost pentru intreprindere, cost aferent unei imobilizari de resurse pe o perioada relativ lunga de timp (costuri de oportunitate si erodarea sumelor sub influenta inflatiei). Din acest punct de vedere, ar fi de dorit ca nivelul lor (implicit nivelul ratei imobilizarilor financiare) sa fie cat mai redus. Astfel, sub aspectul eficientei, aprecierea nivelului ratei imobilizarilor financiare, intemeiat pe garantii, ar trebui sa se bazeze pe raportul dintre profitabilitatea asociata volumului de activitate pentru care se solicita garantii si costul garantiilor.

Rata imobilizarilor necorporale (RInc), rata imobilizarilor corporale (RIc) respectiv rata imobilizarilor financiare (Rif) determina rata activelor imobilizate (RAi), conform relatiei:

RInc+RIc + RIf = RAi

Rata imobilizarilor necorporale (rInc), rata imobilizarilor corporale (rIc) respectiv rata imobilizarilor financiare (rIf) sunt complementare, conform relatiei:

rInc+rIc + rIf =

2.2. Analiza structurii activelor circulante

Definire

Rata activelor circulante (RAc) reprezinta ponderea pe care o detin activele circulante (Ac) in total patrimoniu.

Indicatorul masoara indirect si gradul de lichiditate al patrimoniului.

Relatii de calcul

RAc =

Interpretari

Static

Rata activelor circulante se apreciaza in functie de specificul activitatii. Un nivel recomandat este greu de impus.

Se recomanda comparatii cu sectorul din care face parte intreprinderea sau cu competitorul cel mai puternic (liderul de pe piata unde intreprinderea activeaza sau pe care doreste sa se extinda sau sa se retraga).

Rata activelor circulante este complementara cu rata activelor imobilizate, conform relatiei:

RAi + RAc =

In aceste conditii modificarea nivelului ratei activelor imobilizate va determina modificarea in sens contrar, dar cu aceeasi masura a nivelului ratei activelor circulante.

In dinamica

Daca in dinamica, rata prezinta o tendinta de crestere atunci ponderea activelor circulante creste ca urmare a modificarii nivelului activelor circulante intr-o proportie mai mare decat cel al activului total, situatie favorabila daca este data de realizarea unei cifre de afaceri superioare, care sa asigure realizarea unei viteze de rotatie mai mare decat in perioada de baza.

Daca in dinamica, rata prezinta o tendinta de reducere atunci ponderea activelor circulante scade ca urmare a modificarii nivelului activelor circulante intr-o proportie mai mica decat cel al activului total, situatie favorabila daca este data de realizarea unei cifre de afaceri superioare, pentru a asigura realizarea unei viteze de rotatie mai mare decat cea din perioada de baza.

Modificarea nivelului activelor circulante de la o perioada la alta are loc ca minare a modificarii nivelului celor trei categorii de active circulante: stocuri, creante si disponibilitati banesti cu activele asimilate.

2.2.1. Analiza ratei stocurilor

Definire

Rata stocurilor (RSt; rSt) reflecta fie ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in total activ, fie ponderea stocurilor (St) in total active circulante.

Relatii de calcul

RSt = rSt =

Interpretari

Static

Nivelul ratei stocurilor depinde de o serie de factori, printre care:

sectorul de activitate - nivelul ratei este mai ridicat la intreprinderile din sfera productiei si distributiei si foarte scazuta la intreprinderile din sfera serviciilor;

durata si specificul procesului de fabricatie - cu cat aceasta este mai mare, cu atat nivelul ratei este mai ridicat si durata de imobilizare a fondurilor in stocuri de diferite tipuri va fi mai mare; in conditiile in care ciclul de exploatare ar fi reluat in permanenta (prin lansarea in fabricatie de noi loturi de produse), o durata mai mare a procesului de fabricatie creeaza premisele acumularii la un moment dat a unui volum mai mare de stocuri;

volumul de activitate - sporirea volumului de activitate implica in principiu cresterea corespunzatoare a consumului de factori de productie si implicit a volumului stocurilor; conditia de eficienta ce trebuie respectata este ca ritmul de crestere al cifrei de afaceri sa fie mai accentuat decat cel de crestere al stocurilor;

modul de gestiune a stocurilor - asigurarea unei viteze de rotatie sporite printr-o administrare eficienta duce la acumularea unui nivel mai redus al nivelului stocurilor, al ratei stocurilor si al nevoii de finantare a acestora;

complexitatea produselor, serviciilor, lucrarilor - cu cat aceasta este mai mare, cu atat consumul de factori de productie este mai ridicat si implicit cel al stocurilor si ratei stocurilor;

alti factori: structura productiei, pretul de aprovizionare al factorilor de productie, pretul de vanzare al productiei etc.

În dinamica

Analiza in dinamica a ratei stocurilor este similara ratei activelor circulante.

Din punct de vedere al ratei stocurilor si al modului cum sunt gestionate acestea se impune o detaliere pe elemente componente:

rata stocurilor de materii prime si materiale, strans legata de procesul de aprovizionare;

rata stocurilor de productie neterminata, strans legata de procesul de fabricatie;

rata stocurilor de produse finite, strans legata de procesul de desfacere;

rata stocurilor de marfuri, strict legata de procesul de comercializare.

Analiza acestor rate de stocuri trebuie judecata diferit pentru intreprinderi din sfera productiei (parcurgerea ciclului de productie: aprovizionare-fabricatie-desfacere) si pentru cele din sfera comertului (comercializarea de marfuri).

2.2.2. Analiza ratei creantelor

Definire

Rata creantelor (RCr; rCr) arata ponderea creantelor intreprinderii (Cr) in total activ sau greutatea specifica a creantelor in activele circulante.

Relatii de calcul

RCr = rCr =

Interpretari

Static

Rata creantelor este influentata decisiv de domeniul de activitate, de natura relatiilor comerciale, precum si de termenele de plata practicate. În cazul intreprinderilor de comert sau servicii, ce se afla in contact direct cu o clientela numeroasa (magazine de vanzare de gen cash&carry, prestarile de servicii catre populatie etc.) este foarte scazuta si inregistreaza valori mai ridicate in cazul relatiilor inter-intreprinderi.

În dinamica

Evolutia nivelului creantelor de la o perioada la alta este determinata in principal de:

modificarea cifrei de afaceri;

modificarea duratei medii de incasare;

influenta unor factori aleatori (diferentele de curs valutar, reactivarea unor clienti, etc).

Aprecierea eficientei modificarii creantelor se realizeaza prin corelatie cu evolutia cifrei de afaceri, cand se pot distinge urmatoarele situatii:

I_CA > I_Cr - indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele de modificare a creantelor, aceasta insemnand reducerea duratei medii de incasare, cu efecte benefice pentru intreprindere (scaderea nevoii de finantare a exploatarii, cresterea rentabilitatii);

I_CA   = I_Cr - cei doi indicatori se modifica in aceeasi proportie si deci se realizeaza aceeasi durata medie de incasare ca si in perioada precedenta;

I_CA < l_Cr - modificarea creantelor devanseaza modificarea cifrei de afaceri, aceasta insemnand cresterea duratei medii de incasare, cu efecte negative asupra situatiei financiare a intreprinderii (sporirea nevoilor de finantare ale activitatii de exploatare, contractarea de imprumuturi pe termen scurt, purtatoare de costuri, cu efecte in planul reducerii rentabilitatii, greutati in efectuarea platilor).

În functie de necesitatile de analiza, creantele dupa natura lor se pot grupa astfel:

o creante-clienti sau creante comerciale - creante aferente bunurilor vandute, serviciilor sau lucrarilor prestate;

o furnizori-debitori - creante reprezentand avansuri acordate furnizorilor; o creante fata de asociati, actionari sau grup;

o  creante sociale (fata de salariati) si fiscale (fata de stat). Pentru aceste categorii de creante, in analiza se urmareste:

nivelul absolut si ponderea fiecarei categorii in totalul creantelor;

evolutia in timp;

durata medie de incasare a lor.

Creantele se mai pot grupa pe principalii beneficiari, in acest caz analiza urmarind:

nivelul creantelor pe beneficiari si ponderea lor in totalul creantelor;

vechimea creantelor si durata medie de incasare;

natura relatiilor cu beneficiarii (traditionale, temporare, accidentale, etc).

Analiza ratei creantelor implica si analizarea certitudinii recuperarii lor precum si termenele efective de recuperare. Daca se constata in structura creantelor o pondere mare a celor ce prezinta vechime, a celor care au depasit termenele contractuale de plata atunci se evidentiaza o stare nefavorabila intreprinderii si trebuie efectuate corelatii cu starea litigiilor in care este angrenata intreprinderea. Daca se constata un numar mare de litigii comerciale pentru incasarea creantelor, atunci situatia poate fi critica. Se impun masuri eficace si eficiente de recuperare cat mai grabnica a creantelor restante la incasare. Efectele unei asemenea situatii sunt nefavorabile intreprinderii si se regasesc in lipsa resurselor financiare proprii care sa asigure continuitatea procesele de productie, in sporirea nevoilor de finantare ale activitatii de exploatare sublinita prin contractarea de imprumuturi pe termen scurt, purtatoare de costuri, cu efecte in planul reducerii rentabilitatii precum si posibilitatea deteriorarii relatiilor cu furnizorii datorita greutatilor in efectuarea platilor.

Analiza ratei disponibilitatilor banesti si a activelor asimilate

Definire

Rata disponibilitatilor banesti si a activelor asimilate (RDb; rDb) reflecta ponderea disponibilitatilor banesti (Db) si a investitiilor financiare pe termen scurt (Ifts) in activul total. Indicatorul arata ponderea activelor celor mai lichide in total active circulante.

Relatii de calcul

RDb = rDb =

Interpretari

Static

Un nivel scazut al disponibilitatilor poate reflecta o situatie nefavorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi semnul unei politici financiare active in planul realizarii de participatii financiare. Un nivel ridicat al disponibilitatilor si al investitiilor financiare pe termen scurt poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi si semnul detinerii unor resurse ineficient utilizate.

Nivelul disponibilitatilor poate fi foarte fluctuant intr-un interval redus de timp putand pe de-o parte, fie sa creasca foarte mult, ca .urmare a unor incasari importante, fie pe de alta parte, sa scada ca urmare a unor plati substantiale, din aceste motive consideram ca un nivel de referinta este foarte greu de stabilit si mai mult decat atat nivelul indicatorului nu trebuie judecat foarte transant.

În dinamica

Modificarea volumului disponibilitatilor banesti si al activelor asimilate fata de perioada precedenta
este influentata de:

viteza de rotatie a activelor circulante;

raportul dintre termenele de incasare a creantelor si cele de plata a obligatiilor;

efectele si termenele de incasare a investitiilor financiare pe termen scurt.

Daca disponibilitatile banesti sunt sub limita minima necesara pentru o durata mai mare de timp, aceasta poate inseamna:

incapacitatea de onorare a platilor imediate;

intarzieri in onorarea obligatiilor, care genereaza penalitati si costuri suplimentare;

nevoia de a apela la credite de trezorerie, purtatoare de costuri.

Daca disponibilitatile banesti se afla pentru o durata mai mare de timp la un nivel superior necesarului curent inseamna:

imobilizari de lichiditati;

nefructificarea si neconservarea lichiditatilor avand in vedere efectele inflatiei;

lipsa unei politici de plasament care sa asigure, pe de o parte, mentinerea valorii monedei, iar pe de alta parte, realizarea unor venituri suplimentare din dividende sau dobanzi si / sau din vanzarea titlurilor de plasament la preturi mai mari decat cele de achizitie.

Rata stocurilor (RSt), rata creantelor (RCr) respectiv rata disponibilitatilor banesti (RDb) determina rata activelor circulante (RAc), conform relatiei:

RSt + RCr + RDb = RAc

Rata stocurilor (rSt), rata creantelor (rCr) respectiv rata disponibilitatilor banesti (rDb) sunt complementare, conform relatiei:

rSt + rCr + rDb = 100%.

CONCLUZII

Analiza structurii patrimoniale este destul de dificil de realizat datorita cel putin diversitatii tipurilor de afaceri pe care o intreprindere la poate initia, la care am adauga modul specific, particular in care fiecare entitate economica isi poate configura afacerile.

Modificarea dinamicii si structurii patrimoniului intreprinderii depinde de o serie de factori exogeni, intre care conditiile de mediu poate fi un factor foarte important.

Modul de formare si de structurare al patrimoniului este consecinta deciziilor de investitii care s-au luat la nivel intreprinderii in directa corelatie cu strategiile avute in vedere pentru imbunatatirea pozitiei concurentiale. Aceste decizii influenteaza in principal partea de active imobilizate.

Deciziile operative la nivelul exploatarii sunt cele care determina structura si dinamica activelor circulante. Gestionarea corecta a acestora cu ajutorul vitezelor de rotatie poate aduce efecte benefice foarte importante la nivelul intreprinderii din punct de vedere al echilibrului financiar, al rentabilitatii si al managementului numerarului.