1. Obiectivele generale si importanta auditului calitatii
Tipuri de audituri ale calitatii
3. Auditul calitatii produsului.
4. Auditul calitatii procesului.
5. Auditul sistemelor calitatii.
1.Obiectivele generale si importanta auditului calitatii
In contextul preocuparilor actuale de implementare a unor sisteme ale calitatii, potrivit standardelor din familia ISO 9000, auditul este considerat un instrument esential pentru realizarea obiectivelor intreprinderii in acest domeniu.
Scopul principal al auditului calitatii este de a evalua actiunile corective necesare pentru eliminarea deficientelor si posibilitatile de imbunatatire a sistemului calitatii intreprinderii, a proceselor sale, a produselor si serviciilor pe care le ofera.
Pe de alta parte, certificarea sistemelor calitatii, a carei importanta a crescut in ultimii ani, presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, in raport cu standardele internationale si europene, aplicabile in domeniu.
In domeniul managementului calitatii, termenul de audit este utilizat in sensul de examinare a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitatii in ansamblu.
Auditurile calitatii reprezinta, in conformitate cu definitia 3.1. ISO 19011, examinari sistematice ale activitatilor si rezultatele acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in functie de natura si importanta activitatilor respective. Ele sunt, pe de alta parte, examinari independente, in sensul ca trebuie conduse de persoane care nu au responsabilitati directe in domeniile auditate. Prin auditurile calitatii se evalueaza:
- sistemul calitatii intreprinderii in ansamblu sau elemente ale acestuia;
- procesele intreprinderii;
- rezultatele proceselor (produse, servicii).
Pe baza rezultatelor auditului calitatii vor fi definite actiunile corective necesare. Aceste actiuni au in vedere identificarea si eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate, in scopul prevenirii repetarii lor.
Actiunile corective pot implica modificari in procedurile manualului calitatii si in sistemul de management al calitatii in ansamblu, astfel incat sa se asigure imbunatatirea calitatii in fiecare din etapele traiectoriei produsului.
Eficacitatea auditurilor calitatii depinde foarte mult de competenta si experienta auditorilor.
Auditul calitatii poate fi efectuat in urmatoarele scopuri principale:
. evaluarea conformitatii proceselor si rezultatelor acestor procese (produse, servicii) cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;
. evaluarea conformitatii unor elemente ale sistemului calitatii, sau a sistemului in ansamblu, cu cerintele specificate;
. evaluarea eficacitatii sistemului calitatii intreprinderii privind realizarea obiectivelor stabilite;
. identificarea punctelor critice, surse ale deficientelor, in desfasurarea activitatilor din intreprindere;
. initierea masurilor corective si de imbunatatire necesare, privind procesele si rezultatele acestor procese (produse, servicii);
. urmarirea aplicarii masurilor corective si de imbunatatire stabilite.
O intreprindere poate hotari prin urmare, efectuarea unor audituri periodice pentru a stabili daca:
T produsele in curs de fabricatie, sau cele noi, corespund cerintelor specificate (in standarde sau in alte documente normative);
T procesele sunt tinute sub control;
T sistemul de management al calitatii implementat satisface in mod constant cerintele prestabilite;
T sunt identificate punctelor critice in vederea reducerii costurilor referitoare la calitate;
T sunt aplicate masurilor corective stabilite.
Pe baza rezultatelor auditurilor pot fi mai bine fundamentate actiunile de imbunatatire a calitatii proceselor, produselor si a sistemului calitatii intreprinderii. In masura in care aceste audituri sunt corect planificate si programate, tinand seama de natura si importanta activitatilor, si sunt efectuate de auditori calificati, se poate ajunge la micsorarea continua a abaterilor si implicit la cresterea gradului de satisfacere a cerintelor.
Tipuri de audituri ale calitatii
Fig. 1.
Prin auditurile calitatii pot fi evaluate produse, servicii, procese sau sistemul calitatii unei intreprinderi. In functie de obiectul lor, auditurile calitatii sunt de trei tipuri (fig. 2):
. auditul calitatii produsului/serviciului;
. auditul calitatii procesului;
. auditul sistemului calitatii .
Fig. Tipuri de audituri ale calitatii, in functie de obiectul lor
Pe de alta parte, auditurile calitatii pot fi efectuate in scopuri interne sau externe. In mod corespunzator, deosebim audituri interne si externe ale calitatii (fig. 3).
Fig. 3. Tipuri de audituri ale calitatii, in functie de scopul lor
Auditurile interne ale calitatii au ca scop evaluarea actiunilor corective sau de imbunatatire necesare, in cadrul propriei organizatii. Ele sunt efectuate de intreprinderea insasi, fiind denumite audituri 'prima parte' (first part audits).
In unele lucrari de specialitate exista tendinta de a clasifica auditurile interne in:
audituri interne de sistem care au ca obiective:
T Verificarea modului de implementare a procedurilor elementelor de sistem;
T Imbunatatirea sistemului calitatii prin utilizarea observatiilor si constatarile realizate cu ocazia acestor audituri.
Audituri interne de produs care au ca obiective:
T Verificarea periodica a mentinerii conformitatii produselor cu documentatia constructiva (de proiect);
Audituri interne de proces care au ca obiectiv
T Verificarea gradului de conformitate a proceselor de fabricatie cu specificatiile de proces aplicabile.
Auditurile externe ale calitatii au ca scop principal obtinerea unei dovezi privind capabilitatea furnizorului de a asigura obtinerea calitatii cerute. Auditarea furnizorilor se realizeaza avand urmatoarele obiective:
- Identificarea elementelor necesare pentru clasificarea, selectarea si aprobarea furnizorilor;
- Identificarea metodelor de imbunatatire a sistemului calitatii implementat in cadrul organizatiei furnizorului;
- Evaluarea sistemului calitatii implementat in cadrul organizatiei furnizorului, in vederea certificarii acestuia de catre client.
Auditurile sunt efectuate si in vederea certificarii sistemului calitatii unei intreprinderi.
Auditurile externe, efectuate de beneficiari ai intreprinderii prin auditori proprii, in scopul evaluarii sistemului calitatii acestuia, sunt denumite audituri 'secunda parte' (second-part audits).
Auditurile externe, efectuate de un organism neutru, la cererea intreprinderii care doreste auditarea sistemului calitatii sau la cererea unei alte parti (beneficiar al intreprinderii sau un organism independent) sunt denumite audituri 'terta parte' (third-part audits).
Auditul de terta parte este cel mai bine documentat si mai riguros, deoarece realizarea acestuia trebuie sa fie la cel mai inalt nivel de competenta intrucat:
Se realizeaza de catre un organism acreditat pentru certificarea sistemelor/produselor;
Clientul care solicita auditarea plateste pentru serviciul de evaluare si deci are dreptul sa astepte un rezultat pe masura.
O alta clasificare a tipurilor de audit existente, care nu le exclude pe celelalte, dimpotriva le completeaza include:
-Auditul de evaluare preliminara (diagnostic initial);
-Auditul strategic;
-Auditul de precertificare.
Auditul de evaluare preliminara (diagnostic initial)
Un sistem de management al calitatii trebuie sa valorifice cat mai mult din experienta existenta in cadrul organizatiei. Din acest motiv, orice organizatie care doreste sa implementeze un sistem de management al calitatii trebuie sa cunoasca in detaliu situatia sistemului de lucru existent.
Un audit de evaluare preliminara asigura:
- Identificarea sistemului real de lucru si compararea acestuia cu cerintele standardului de referinta agreat;
- Identificarea elementelor tehnico-organizatorice si a practicilor curente care pot constitui "germenii" viitorului sistem al calitatii;
- Identificarea situatiilor neconforme fata de cerintele standardului de referinta;
- Determinarea gradului de constientizare al personalului fata de necesitatea implementarii unui sistem al calitatii;
- Identificarea punctelor critice ale fluxului de procese tehnologice, care pot provoca intarzieri, defecte, produse neconforme, si deci implicit costuri suplimentare.
Auditul de evaluare preliminara se efectueaza la sediul organizatiei si va urmari modul in care sunt acoperite, declarat sau nu, cerintele standardului agreat.
Pentru efectuarea unui astfel de audit se porneste de la premisa ca, o organizatie reprezinta de fapt o structura de procese intercorelate, grefate pe o structura organizationala. Pentru oricare dintre procese (compartimente), datele sale de intrare reprezinta date de iesire ale unui alt proces (compartiment). In acest fel putem considera ca procesul (compartimentul) este furnizor pentru procesul (compartimentul) imediat urmator si client pentru procesul (compartimentul) imediat anterior. In acest fel, in cadrul oricarei organizatii se formeaza un lant de procese care angreneaza o serie intreaga de furnizori si clienti interni.
Fig. 4. Relatia client-furnizor interna
Fiecare proces in parte va fi analizat din urmatoarele puncte de vedere:
Identificarea clientilor, respectiv a procesului din aval, catre care se transmit datele de iesire ale procesului analizat;
Identificarea datelor de iesire furnizate, inclusiv a suportului si frecventei de transmitere a acestor date;
Identificarea activitatilor de procesare (transformare) in cadrul procesului a datelor de intrare primite;
Identificarea furnizorilor, respectiv a proceslui din amonte care asigura datele de intrare in procesul analizat;
Identificarea datelor de intrare furnizate de catre acestia, inclusiv a suportului si frecventei de primire a acestor date.
Datele culese cu ocazia auditului de evaluare preliminara sunt prelucrate si se intocmeste un Raport de evaluare preliminara.
Raportul de evaluare preliminara va cuprinde raspunsuri la toate intrebarile legate de viitorul sistem de management al calitatii, dintre care se mentioneaza:
definirea structurii de procese a organizatiei, identificandu-se procesele principale si suport;
identificarea abaterilor si deficientelor fata de cerintele standardului;
stabilirea prin intermediul recomandarilor exprimate a actiunilor necesare pentru a satisface cerintele standardului;
identificarea cerintelor referitoare la documentatie, amploarea documentatiei sistemului de management a calitatii;
un plan de actiune pentru proiectul de elaborare si implementare a sistemului calitatii.
Stabilirea unei strategii adecvate mediului intern si extern al unei organizatii reprezinta una dintre conditiile de baza pentru succesul sau in afaceri. Prin auditul strategic se ofera managerilor datele necesare pentru definirea unei strategii si a unui plan strategic de succes.
Auditul strategic contribuie la:
o mai buna intelegere a afacerii;
identificarea si evaluarea pozitiei de piata a organizatiei auditate.
Prin auditul strategic se identifica principalele probleme si tendinte de natura strategica cu care se confrunta o afacere:
- Cererea pietei si a tendintelor asociate acesteia:
- structura sectorului, a ramurii in care activeaza;
- fortele motrice ale cererii;
- segmentarea pietei.
- Evolutii si tendinte asociate afacerii si nevoilor clientilor:
- structura portofoliului de clienti si a canalelor de distributie;
- nevoile clientilor - factori cheie de succes;
- structura furnizorilor.
- Tendintele principale printr-o analiza interna si pozitionare concurentiala:
- pozitionarea din punct de vedere al costurilor, capabilitatilor si resurselor,
- pozitionarea fata de factorii cheie de succes.
Auditul strategic se desfasoara pe o perioada de 3 - 5 zile in functie de marimea afacerii. In aceasta perioada se colecteaza informatiile (cantitative si calitative) pe baza unui ghid de audit si de culegere de informatii prin interviuri, vizite in unitatile operationale etc.
Se prezinta concluziile auditului strategic intr-o sedinta de inchidere si se pune la dispozitia intreprinderii auditate un raport care contine situatia reala si recomandari referitoare la intocmirea planului strategic.
Dezvoltarea unei relatii de parteneriat, a unei relatii reciproc avantajoase cu furnizorii reprezinta una dintre cerintele de baza ale unui sistem al calitatii. In acest sens, standardele din familia ISO 9000 solicita implementarea unui sistem de evaluare, selectare si mentinere sub control a furnizorilor. In cadrul unui astfel de sistem, nu de putine ori, este necesara efectuarea unor audituri de secunda parte la furnizori.
Pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem de audituri de secunda parte, care sa asigure mentinerea unui control riguros asupra furnizorilor, se desfasoara o serie de activitati cum ar fi:
Elaborarea procedurii de auditare a furnizorilor;
Elaborarea chestionarelor de audit, pe tipuri de furnizori;
Auditarea furnizorilor potentiali in vederea selectarii acestora;
Monitorizarea furnizorilor pe parcursul derularii contractului de livrare;
Auditarea periodica a principalilor furnizori curenti.
La finalul unui astfel de audit, se pun la dispozitia intreprinderii si a furnizorilor urmatoarele:
Rapoarte de neconformitati
O cotare, de regula pe baza unui punctaj obtinut a furnizorului in cauza;
Recomandari pentru rezolvarea neconformitatilor identificate;
Propuneri de actiuni care sa preintampine aparitia acelorasi neconformitati.
Pentru a usura procesul de certificare este utila efectuarea unei verificari finale a sistemului calitatii implementat. Auditul de precertificare este limitat strict la cerintele standardului. Acest audit se finalizeaza cu un numar de Rapoarte de neconformitati si cu un Raport de audit. Implementarea actiunilor corective pentru neconformitatile constatate asigura certificarea de catre orice organism de certificare acreditat.
Auditul diagnostic final implica urmatoarele activitati :
Analiza documentelor sistemului calitatii;
Efectuarea auditului la fata locului;
Workshop pentru:
- stabilirea modalitatilor de tratare a neconformitatilor constatate;
- identificarea cauzelor primare ale neconformitatilor;
- stabilirea actiunilor corective necesare pentru a preveni reaparitia acelorasi neconformitati.
3.Auditul calitatii produsului. Obiective. Metodologie
3.1.Obiectivele auditului calitatii produsului
Auditul calitatii produsului serveste pentru evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate ale unui produs finit sau semifinit (componente, parti constructive) cu cerintele clientului, sau cu cerintele specificate in documentele de referinta (standarde, specificatii tehnice, documente de fabricatie etc.). Cu acest prilej sunt verificate si documentele de referinta, pentru a se stabili daca sunt corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor preconizate in domeniul calitatii produselor.
Auditul nu se rezuma insa numai la o simpla examinare a calitatii produsului, ci are in vedere evaluarea eficacitatii masurilor de asigurare a calitatii, referitoare la produsul respectiv. Pe baza rezultatului auditului calitatii pot fi stabilite masurile corective sau de imbunatatire necesare, privind produsul auditat.
Pentru efectuarea auditului calitatii produsului se iau in considerare urmatoarele:
T procedurile sistemului calitatii;
T specificatiile produsului;
T caietul de sarcini;
T documentele si metodele, mijloacele de fabricatie, de masurare, incercare si inspectie corespunzatoare produsului.
3.2 Metodologia auditului calitatii produsului
Efectuarea unui audit al calitatii produsului presupune, de regula, parcurgerea urmatoarelor etape mai importante:
- examinarea produsului in raport cu documentele de referinta, in relatie cu procesele implicate in realizarea produsului si cu materiile prime, materialele care au fost utilizate;
- elaborarea "raportului de examinare", cu specificarea clara a neconformitatilor constante;
- analiza neconformitatilor si a cauzelor acestora;
- stabilirea masurilor corective sau de imbunatatire necesare;
- supravegherea aplicarii masurilor corective sau de imbunatatire stabilite.
Se recomanda ca necesitatea si frecventa auditurilor calitatii produselor sa fie mentionata in planul calitatii, iar programarea lor efectiva pe tipuri de produse sa fie facuta de compartimentul Calitate din intreprindere (compartimentul de managementul calitatii).
Independent de aceasta programare, trebuie asigurata posibilitatea efectuarii ori de cate ori este necesar, de exemplu, in cazul unor produse reclamate de clienti, sau care prezinta neconformitati majore sau repetate.
Raportul intocmit la finalizarea auditului trebuie sa contina toate rezultatele inspectiilor si incercarilor, identificandu-se neconformitatile si cauzele acestora, pentru a se putea stabili cele mai potrivite masuri corective sau de imbunatatire a calitatii produsului.
Fig. 5.
4. Auditul calitatii procesului
4.1 Obiectivele auditului calitatii procesului
Auditul calitatii procesului serveste pentru evaluarea conformitatii unui proces (de proiectare, productie, administrativ etc.) cu cerintele clientului, sau cu cerintele specificate in documentele de referinta (proceduri si instructiuni de lucru, retete, specificatiile tehnice ale produselor realizate prin procesul respectiv, etc.) ca si in cazul auditului calitatii produsului, sunt verificate si documentele de referinta, pentru a se stabili daca sunt corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor preconizate, referitoare la procesul auditat.
Prin auditul calitatii procesului se urmareste, de asemenea, eficacitatea masurilor de asigurare a calitatii, referitoare la procesul respectiv, stabilindu-se masurile corective, sau de imbunatatire necesare.
Auditul calitatii procesului se bazeaza pe procedurile corespunzatoare ale sistemului calitatii, documentele referitoare la desfasurarea, supravegherea si inspectia procesului respectiv. Se iau in considerare si cerintele referitoare la calificarea personalului implicat in procesul auditat.
4. Metodologia auditului calitatii procesului
Efectuarea unui audit al calitatii procesului presupune, de regula, parcurgerea urmatoarelor etape:
¨ examinarea tuturor elementelor relevante pentru calitatea procesului auditat:
- valabilitatea documentelor referitoare la proces (instructiuni de lucru, de inspectie, desene etc.);
- capabilitatea echipamentelor (masini, instalatii etc.) privind realizarea calitatii cerute;
- instalarea echipamentelor de inspectie si corectitudinea utilizarii acestora;
- analizele referitoare la materiile prime, materialele prelucrate prin procesul respectiv;
- rezultatele incercarilor efectuate in cazul pieselor (componentelor) la care se aplica autocontrolul;
¨ elaborarea unor documente intermediare, cuprinzand rezultatele examinarii elementelor mentionate (liste de verificare, raport de examinare etc.);
¨ elaborarea Raportului de audit, cu specificarea clara a neconformitatilor constante;
¨ analiza neconformitatilor si a cauzelor acestora;
¨ stabilirea masurilor corective sau de imbunatatire necesare realizandu-se propuneri:
- modificarea echipamentelor utilizate in cadrul procesului respectiv;
- perfectionarea planificarii fabricatiei;
- modificarea structurii procesului de fabricatie;
- perfectionarea metodologiei de asigurare a calitatii materiilor prime, materialelor prelucrate;
- corectarea desfasurarii anumitor faze ale procesului;
¨ supravegherea aplicarii masurilor corective sau de imbunatatire stabilite.
Fig. 6.
Este recomandabil ca aceste tipuri de audit sa fie programate si efectuate in mod sistematic, cel putin o data pe an, pentru toate procesele intreprinderii, acordandu-se prioritate proceselor principale, complexe, celor cu numar mare de componente intermediare realizate, sau avand anumite particularitati tehnologice.
Concluziile raportului de audit trebuie aduse la cunostinta sefilor compartimentelor ale caror procese au fost auditate, pentru a fi luate masurile corective sau de imbunatatire necesare.
5. Auditul sistemelor calitatii
Obiectivele auditului sistemelor calitatii
Auditurile sistemelor calitatii sunt efectuate in urmatoarele scopuri principale :
- determinarea conformitatii elementelor sistemului calitatii cu cerintele specificate in documentele de referinta (standarde sau alte documente normative aplicabile);
- determinarea eficacitatii sistemului calitatii privind realizarea obiectivelor stabilite in domeniul calitatii;
- imbunatatirea sistemului calitatii intreprinderii auditate;
- satisfacerea unor cerinte reglementare;
- inregistrarea (certificarea) sistemului calitatii intreprinderii auditate.
Auditurile sistemelor calitatii pot fi realizate in scopuri interne si externe.
Astfel, o intreprindere poate hotari efectuarea unor audituri pentru evaluarea propriului sistem al calitatii, in raport cu un anumit standard, sau pentru a verifica daca acest sistem este implementat si satisface in permanenta cerintele prescrise.
Prin aceasta evaluare se urmareste determinarea conformitatii elementelor sistemului calitatii cu cerintele specificate, in toate etapele realizarii produselor, stabilindu-se actiunile corective necesare pentru eliminarea neconformitatilor. Folosirea in acest scop a unui sistem de punctaj, cu reprezentarea grafica a rezultatelor evaluarii fiecarui element al sistemului calitatii, poate fi deosebit de utila.
Prin auditul sistemului calitatii intreprinderea isi poate propune, de asemenea, evaluarea eficacitatii acestui sistem, ca si a documentatiei aferente, privind realizarea obiectelor pe care si le-a propus in domeniul calitatii.
Pot fi, astfel, mai bine fundamentate masurile de imbunatatire a sistemului calitatii in ansamblu, cu implicatii favorabile asupra desfasurarii tuturor activitatilor de management a calitatii. Pe de alta parte, beneficiarii pot hotari evaluarea sistemului calitatii unui furnizor, fie inainte de stabilirea unor relatii contractuale, fie dupa incheierea contractului.
Auditul sistemului calitatii (fisa de evaluare)
Intreprindere :
Auditor : Data :
Elementele sistemului calitatii |
Punctaj maxim |
Punctaj obtinut |
Gradul de indeplinire a cerintelor 20 40 60 80 100 |
Angajamentul managementului |
|
||
Resurse umane |
83 |
||
Mediu de lucru |
88 |
||
Procese referitoare la relatia cu clientul |
86 |
||
Aprovizionare |
70 |
||
Masurare, analiza si imbunatatire |
|
Printr-o auditare precontractuala se verifica in ce masura sistemul calitatii furnizorului permite satisfacerea unor cerinte privind calitatea produselor pe care le realizeaza. Un asemenea audit prezinta si avantajul ca evidentiaza masurile de imbunatatire necesare pentru a asigura, de exemplu, stabilirea judicioasa a termenelor de livrare, astfel incat acestea sa poata fi respectate, elaborarea corespunzatoare a comenzilor etc.
Toate aceste aspecte, daca nu sunt puse la punct inainte de incheierea contractului, pot genera, ulterior, divergente.
Prin efectuarea unui audit al sistemului calitatii furnizorului, dupa incheierea contractului, se verifica daca acest sistem asigura, in mod constant, satisfacerea cerintelor contractuale, referitoare la calitate.
Independent de eventualele relatii contractuale ale unei intreprinderi cu beneficiarii sai, auditarea sistemului calitatii acesteia poate fi ceruta de organisme independente, in doua scopuri principale: pentru a determina daca acest sistem permite tinerea sub control a produselor furnizate de intreprindere, astfel incat sa poata fi satisfacute cerintele reglemenatare (de exemplu, in cazul produselor alimentare, farmaceutice etc.), sau atunci cand se doreste inregistrarea (certificarea) sistemului calitatii intreprinderii auditate.
Auditurile sistemului calitatii se realizeaza pe baza urmatoarelor documente :
¨ standardele referitoare la sistemul calitatii ;
¨ manualul calitatii ;
¨ procedurile sistemului calitatii ;
¨ procedurile operationale ;
¨ instructiunile de lucru ;
¨ documentele de inspectie ;
¨ specificatii tehnice ;
Metodologia auditului sistemelor calitatii
Standardul international ISO 19011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si furnizeaza linii directoare pentru planificarea, efectuarea si documentarea auditului sistemelor calitatii.
De asemenea, prevede criteriile minime cerute pentru calificarea auditorilor si liniile directoare pentru managementui programelor de audit.
Acest standard a fost adoptat si de tara noastra ca standard national.PPPP PPPPPotrivit prevederilor sale, efectuarea unui audit al sistemului calitatii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
- Initierea auditului;
- Desfasurarea analizei documentelor;
- Pregatirea activitatilor de audit la fata locului;
- Desfasurarea auditului la fata locului ;
- Pregatirea, aprobarea si difuzarea raportului de audit ;
- Incheierea auditului;
- Desfasurarea auditului de urmarire rezultate din audit.
a. Initierea auditului presupune:
numirea conducatorului echipei de audit,
stabilirea obiectului auditului, a domeniului si a criteriilor de audit,
determinarea fezabilitatii auditului,
selectarea echipei de audit,
stabilirea contactului initial cu auditatul.
b. Desfasurarea analizei documentelor:
Analiza documentelor relevante ale sistemului de management, inclusiv inregistrari;
Determinarea adecvarii acestora fata de criteriile de audit
c. Pregatirea activitatilor de audit la fata locului :
Pregatirea planului de audit;
Alocarea activitatilor in cadrul echipei de audit ;
Pregatirea documentelor de lucru
d. Desfasurarea auditului la fata locului
Desfasurarea sedintei de deschidere;
Comunicare pe parcursul auditului;
Rolul si responsabilitatile ghizilor si ale observatorilor;
Colectarea si verificarea informatiilor;
Generarea constatarilor de audit;
Pregatirea concluziilor auditului;
Desfasurarea sedintei de inchidere
e. Pregatirea, aprobarea si difuzarea raportului de audit:
Pregatirea raportului de audit;
Aprobarea si difuzarea raportului de audit
f. Incheierea auditului
g. Desfasurarea auditului de urmarire rezultate din audit
Studiu de caz: Identificarea elementelor necesare auditului de evaluare preliminara pentru selectia furnizorilor
Organizatia trebuie sa evalueze si sa selecteze furnizorii pe baza capabilitatii acestora de a furniza un produs in concoranta cu cerintele organizatiei. Trebuie sa fie stabilite criteriile de selectie, de evaluare si reevaluare.
Evaluarea-reevaluare furnizorilor |
Responsabil |
Document |
Cod |
TStabilirea criteriilor care stau la baza evaluarii: existenta, stadiul implementarii si certificarii sistemului de management al calitatii; capacitatea furnizorului de a satisface cerintele specifice de calitate pentru produsul furnizat; eficienta organizatorica a sistemului de comanda-livrare; furnizarea unei documentatii suplimentare privind produsul (certificat de calitate, de conformitate, de validare, analize de laborator, teste in conditii deutilizare etc) TObtinerea informatiilor necesare evaluarii; cataloage; studii de piata; expozitii de profil TSchema de acceptare a furnizorilor pe baza punctajului
TCentralizarea punctajelor obtinute TDifuzarea listei furnizorilor acceptati TAuditul intern la furnizorii din listele realizate TIntocmirea Raportului de audit Fisa de evaluare a furnizorului |
-Manager Comercial- Marketing (MCM) MCM Responsabill cu manag. calitatii (RMC) MCM, RMC |
Fisa de evaluare a furnizorilor Lista furnizorilor acceptati Audit intern Raport de audit |
F-12 DI-12 PSQ-03 F-03 |
Studiu de caz: Auditului strategic - instrument utilizat in conturarea planului strategic al unei firme.
Situatia ramurii (industriei, sectorului, domeniului de activitate)
Descrierea structurii ramurii (domeniului, sectorului)
Caracteristici strategice:
T Stadiul ciclului de viata al produselor din cadrul ramurii:
Actual.
De perspectiva.
T Principalele forte din cadrul ramurii (domeniului, sectorului)
T Caracteristicile relatiei pret - cost - profit
T Principalii factori de succes
T Principalele probleme cu care se confrunta ramura (domeniului, sectorului)
Perspectiva ramurii si principalele oportunitati pe care le ofera
T Oportunitatile care determina atractivitatea ramurii (domeniului, sectorului)
T Pericolele care determina reactia defensiva a firmelor
T Concluzii referitoare la ramura respectiva (domeniu, sector)
Pe termen scurt |
Pe termen lung |
||
Foarte atractiva |
Foarte atractiva | ||
Atractiva |
Atractiva | ||
Atractivitate medie |
Atractivitate medie | ||
Neatractiva |
Neatractiva |
Situatia competitiei
Fortele care guverneaza competitia:
T Rivalitatea dintre firmele concurente, in cadrul ramurii sau al pietei specifice
puternica | |
moderata | |
slaba |
Argumente pentru fiecare dintre aprecieri:..
T Pericolul unor potentiali competitori:
puternic | |
moderat | |
slab |
Argumente pentru fiecare dintre aprecieri:..
T Concurenta din partea produselor substituit:
mare | |
medie | |
mica |
Argumente pentru fiecare dintre aprecieri:..
T Puterea economica a furnizorilor:
mare | |
medie | |
mica |
Argumente pentru fiecare dintre aprecieri:..
T Puterea economica a clientilor:
mare | |
medie | |
mica |
Argumente pentru fiecare dintre aprecieri:..
Competitorii (cota de pita detinuta, strategiile aplicate, competitivitatea, pozitia fata de rivali):
Competitorul A.
Competitorul B.
Competitorul C.
Previziuni asupra principalilor competitori (schimbari care se pot produce in situatia acestora)..
Ce competitor este mai puternic si trebuie urmarit ? Argumente..
Situatia firmei
Indicatori de performanta strategica:
Nr. Crt. |
Indicatorul |
Perioada |
||||
Cota de piata | ||||||
Volumul vanzarilor | ||||||
Profit net | ||||||
Volumul investitiilor |
Puncte forte si punte slabe ale firmei respectiv oportunitati si pericole
Puncte forte ale firmei |
Puncte slabe ale firmei |
Oportunitati |
Pericole |
Competitivitatea firmei fata de firmele concurente:
Firma proprie |
Firma A |
Firma B |
||
Raport pret calitate | ||||
Imaginea fimei | ||||
Accesul la metrii prime si costul lor | ||||
Nielul tehnologiei utilizate | ||||
Capacitatea de productie | ||||
Avantaje financiare | ||||
Capacitate de distributie | ||||
Alte variabile |
Media evalarii (pe o scala de 5 trepte, de la 1 - foarte slab, la 5 - foarte puternic)
Caracterizarea pozitiei competitive (avantaje, nevoia de dezvoltare, dezavantaje)..
Probleme majore in elaborarea strategiei
PLANUL STRATEGIC
Directii strategice de baza (misiunea si obiectivele strategice)
Optiunile strategice majore
Schimbarile strategice specifice
Suportul organizatoric al strategiei
Recomandari de actiuni pe termen scurt
Recomandari de actiuni pe termen mediu
Recomandari de actiuni pe termen lung
Bugete pentru actiuni strategice si bugete consolidate.
Intrebari recapitulative si de dezbatere:
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |