Analiza riscului utilizand metoda grilelor de evaluare

Analiza riscului utilizand metoda grilelor de evaluare

Analiza diagnostic se constituie intr-un instrument managerial destinat utilizarii in vederea examinarii unui organism economic pentru a identifica si analiza problemele cu care se confrunta. Procedeul analizei diagnostic ajuta conducerea intreprinderii sa inteleaga trecutul si prezentul, pentru a determina actiunile ce trebuie desfasurate in viitor in vederea imbunatatirii modului de exploatare a resurselor si cresterii rentabilitatii.

Diagnosticul riscului implica analiza in ansamblu a potentialului economico-financiar, a performantelor realizate, corelate cu dimensiunea si calitatea acestora. In functie de specificul intreprinderii si de problemele care se investigheaza, in practica economica sunt folosite mai multe metode si tehnici de baza pentru efectuarea diagnosticului economico-financiar al intreprinderii.

1. Analiza riscului la S.C. X S.A. prin modelul de analiza diagnostic CEMATT

Modelul CEMATT este este un instrument de diagnostic multicriterial al starii unei socierati comerciale in vederea luarii deciziilor strategice necesare orientarii in ambianta actualului mediu economic din Romania.

Procesul de diagnoza presupune parcurgerea a cinci niveluri de evaluare:

a. nivelul informatiilor primare;

b.nivelul criteriilor;

c. nivelul directiilor de analiza diagnostic;

d.nivelul societatilor comerciale (sintezei globale);

e. nivelul sugestiilor si propunerilor privind strategia si restructurarea.

Criteriile adoptate trebuie sa permita obtinerea unei imagini complete asupra situatiei intreprinderii, cu evidentierea punctelor critice, cele ce determina principalele schimbari necesare pentru eliminarea disfunctionalitatii intreprinderii.

Sistemul de criterii are un caracter deschis, in functie de elementele particulare ale societatii analizate. Exista trei momente de referinta in analiza fiecarui criteriu:

> trecut: evolutia din ultimii 2-3 ani;

> prezent: starea din momentul analizei;

> viitor: perspectivele pe termen scurt si mediu (1-3 ani).

Exista 6 elemente componente ale diagnosticului global, numite DAD (Directii de Analiza Diagnostic), carora li s-au fixat urmatorii coeficienti de ponderare:

1. Managementul financiar DAD 1 0,2

2. Adaptarea la cerintele pietei DAD 2 0,17

3. Managementul tehnic si de productie DAD 3 0,15

4. Managementul calitatii DAD 4 0,17

5. Managementul general DAD 5 0,15

6. Managementul resurselor umane DAD 6 0,15

Prin agregarea calificativelor obtinute pe criterii aferente fiecarui DAD, vom obtine 6 calitative la nivel DAD. Acelea la care calitativul se va situa pe primele doua trepte de evaluare (inferioare) sunt declarate "directii de actiune critice DAK'', in cadrul unei strategii de restructurare urmand a se actiona in mod prioritar asupra lor, prin interventii corective importante.Prin agregarea celor 6 calificative obtinute pentru directiile de analiza diagnostic vom obtine calificativul general al intreprinderii, situat intre 1-5, fiecare treapta avand un ,,portret robot'' si o sugestie de strategie.

Directia de analiza diagnostic financiar (DAD 1) are ponderea cea mai mare in obtinerea calificativului general si este capitolul cel mai dezvoltat al analizei diagnostic. Scopul ei este evaluarea echilibrului dintre resursele financiare si utilizarile tehnice la nivelul societatii prin analiza unui set de raporturi caracteristice echilibrului financiar.

Diagnosticul financiar se elaboreaza pe baza a 10 criterii, aplicandu-se o ,,scala'' de evaluare calitativa, valabila pentru toate criteriile DAD 1, fiind recomandate cateva praguri orientative pentru fiecare criteriu.

Calificativul global al DAD 1 se obtine prin relatia:

NDAD 1 = (∑KiNi) / (∑Ki) unde:

Ni = calificativul criteriului i;

Ki = coeficientul de importanta al criteriului i;

N DAD 1 = calificativul global al DAD 1.

Diagnosticul financiar al S.C. X S.A., realizat prin aplicarea metodei CEMATT este prezentat in tabelul urmator:

NDAD 1 = (Σ KiNi) / (Σ Ki) = 2,3

Tinand seama de punctajul obtinut, societatea se incadreaza in intervalul de punctare 1,5 - 2,49, cu calificativul rotunjit 2, potrivit caruia starea financiara a intreprinderii este caracterizata drept situatie critica, impunandu-se analiza tuturor cauzelor si exploatarea la maximum a eventualelor puncte tari.

Din analiza ultimului criteriu (DAD 1-1) se observa ca ponderea datoriilor in cifra de afaceri a scazut in perioada de analiza, insa aceasta evolutie s-a incetinit in 2006 iar ultima inregistrata (13%) se situeaza inca la un nivel nesatisfacator.Se impun masuri de crestere in continuare a cifrei de afaceri si un control atent al datoriilor catre furnizori ce reprezinta 2/3 din datoriile totale ale societatii

Cel de-al doilea criteriu (DAD 1-2) se situeaza sub nivelul minim admis (30-90 de zile) si are o tendinta de scadere accelerata. Situatia este critica si se impun masuri de crestere a capitalului permanent pentru a micsora riscurile de finantare ale intreprinderii. Coeficientul de importanta al criteriului este determinat de specificul activitatii, in care ponderea cea mai mare o au activitatile de comercializare a marfurilor si de prestari servicii. In contextul in care stocurile de marfuri sunt reduse, finantarea nevoilor de exploatare este mai putin dependenta de fondul de rulment net global.

Rentabilitatea activelor (DAD 1-3) este intr-o scadere continua si a ajuns in 2006 la numai 2% din cifra de afaceri. Sunt necesare de urgenta masuri de crestere a capacitatii de autofinantare, in special prin actionarea asupra acelor cheltuieli ce au un ritm de crestere superior celui al cifrei de afaceri.

Rentabilitatea financiara (DAD 1-4) marcheaza o scadere accentuata in 2006. Veniturile realizate sunt absorbite in mare masura de cheltuielile de exploatare. Nivelul ratei nu este inca sub punctul critic, dar tendinta nefavorabila necesita masuri de stopare.

Criteriul DAD 1-5, ,,productivitatea capitalului investit'' trebuie privit in corelatie cu specificul activitatii ce nu necesita investitii masive in active imobilizate. In acest context, situatia din 2004 era ingrijoratoare, insa evolutia a fost clar pozitiva. Valoarea din 2006 este mult mai aproape de un nivel normal iar tendinta ultimilor ani poate fi considerata satisfacatoare.

Evolutia indatorarii nete (DAD 1-6) a inregistrat variatii minore in perioada de analiza, valorile indicand o situatie ingrijoratoare, provocata de volumul constant mare al datoriilor fiscale si catre furnizori. Situatia se cere gestionata cu atentie, avand in vedere si capacitatea redusa a fondului de rulment de a asigura finantarea pe termen scurt.

Ponderea cheltuielilor salariale in cifra de afaceri (DAD 1-7) a scazut brusc in 2006, desi suma in valoare absoluta a crescut. Ritmul de crestere al cifrei de afaceri a fost insa mai bun, iar situatia poate fi considerata drept satisfacatoare, deoarece evolutia cheltuielilor salariale are o influenta pozitiva asupra rentabilitatii societatii.

Rata autonomiei financiare (DAD 1-8) este criteriul cel mai bine notat. Societatea a dus o politica de independenta fata de creditarea pe termen mediu si lung, reusind sa-si sustina activitatea apeland in mod aproape exclusiv la resurse proprii.

Lichiditatea patrimoniala (DAD 1-9) are o evolutie oscilanta in jurul unor valori ingrijoratoare. Viteza de rotatie a stocurilor are o evolutie invers proportionala cu cea a vitezei de rotatie a facturilor neincasate. Prin cumul, tendinta este mai curand pozitiva, de reducere a perioadelor de rotatie, insa in 2006, durata de rotatie a facturilor se situeaza in ca la un nivel nesatisfacator ce necesita masuri de urgentare a incasarilor, avand in vedere si ponderea importanta a creantelor-clienti in totalul activelor circulante si in cifra de afaceri.

Agregarea criteriilor cuprinse in DAD 1 conduce la un calificativ

N DAD 1 = 2,3. Analiza diagnostic trebuie sa provoace declansarea unor masuri preventive sau corective, la nivelul strategiei, al politicilor utilizate sau al operatiilor specifice. Pentru o schimbare de amploare, este necesar ca planul de afaceri aferent sa se bazeze pe utilizarea unor informatii conectate la realitatile pietii, la mediul economic precum si la situatia intrinseca a intreprinderii.

2. Diagnostic financiar pentru analiza riscului la S.C. X S.A. prin modelul A.G.

Modelul A.G. (Alexandru Gheorghiu) de diagnostic global al intreprinderii are urmatoarea diviziune a componentelor cu coeficienti de importanta:

Financiar 0,18

Piata si concurenta 0,14

Cercetare-dezvoltare 0,14

Produse 0,14

Management 0,14

Productie 0,10

Comercial 0,10

Personal 0,06

TOTAL 1,00

Cele 8 componente sunt divizate pe criterii care pun in evidenta cele mai importante aspecte ale componentei respective. Modulul financiar are coeficientul de importanta cel mai ridicat, precum in majoritatea modelelor de analiza diagnostic. Specificul modelului A.G. este sistemul de notare, in care se opereaza inclusiv cu valori intermediare (1,5; 2,5; 3,5; etc.) , ajungandu-se la un total de 9 note posibile. Modelul ia in calcul atat situatia firmei in context national (nota maxima 4), cat si international (nota maxima 5). In tabelul urmator, se prezinta analiza diagnostic a componentei financiare a S.C. X S.A., conform modelului A.G.

Nota medie generala a rezultat din calculul unei medii ponderate:

(1 x 1 + 2 x 1,5 + 1 x 2 + 1 x 3 + 2 x 3,5 + 3,5 + 1 x 4) / 8 = 2,5

Concluzia la care s-a ajuns este ca agentul economic se afla, din punct de vedere financiar, intr-un echilibru dificil in conditiile economice interne, raportat la cerintele internationale, aflandu-se chiar intr-o situatie critica. Sunt necesare masuri de capitalizare, atat prin atragerea de resurse externe cat si prin imbunatatirea rentabilitatii interne pentru a se ajunge la un raport mai adecvat intre rezultate si resursele consumate pentru obtinerea lor.

3. Analiza diagnostic a S.C. X S.A. prin modelul sub forma de histograma

Acest model se bazeaza pe o gradare a evaluarilor starilor in patru trepte.Atribuirea coeficientilor pentru indicatorii utilizati se face fie fata de o stare normala, fie fata de un coeficient prestabilit. Coeficientul mediu se stabileste ca o medie ponderata tinand cont de coeficientul de importanta (Ki).

Aplicarea acestui model conduce la obtinerea unui coeficient de 0,577 ce caracterizeaza o stare cuprinsa intre S2 (,,situatie critica'') si S3 (,,echilibru''), apropiindu-se mai mult de aceasta valoare.

S = (Σ SiKi / Ki) = [(0,50 x 2) + (1 x 2) + (0,35 x 3) + (1 x 4) + (0,33 x 4) + (0,50 x 3) + (0,33 x 2)] / 20

= 11,54 / 20

= 0,557

In linii generale din analiza diagnostic a S.C. X S.A., se desprind urmatoarele directii critice de actiune:

a). Imbunatatirea rentabilitatii prin micsorarea ponderii veniturilor din vanzarea marfurilor la formarea cifrei de afaceri, venituri ce antreneaza cheltuieli materiale mari, in favoarea unor venituri obtinute prin efectuarea de lucrari si servicii specifice domeniului de activitate al societatii, ce presupun costuri foarte reduse si se adreseaza unei piete cu o tendinta de crestere;

b). Capitalizarea societatii prin cresterea fondului de rulment si capacitatii de autofinantare pe seama unei rentabilitati superioare a activitatii productive;

c). Dezvoltarea in continuare a activitatii de comercializare in scopul asigurarii unor lichiditati capabile sa micsoreza riscurile exploatarii curente;

d). Imbunatatirea activitatii de marketing pentru o mai buna corelare intre incasari si plati prin gasirea unor noi posibilitati de desfacere a produselor, care sa evite clientii ce intarzie regulat plata obligatiunilor contractuale;

e). Retehnologizarea societatii prin investitii in active fixe capabile sa inlature actuala stare de uzura fizica si morala a majoritatii echipamentelor, investitii ce isi pot gasi surse de finantare interne pe masura cresterii rentabilitatii;

f). Utilizarea permanenta a instrumentelor analizei financiare pentru tinerea sub control a indicatorilor privind: rentabilitatea financiara, fondul de rulment, cheltuielile la 1.000 lei cifra de afaceri, durata de rotatie a creantelor-clienti si ale datoriilor catre furnizori.