Notiuni generale privind procesele din cadrul sistemului operational al unui sistem de productie

Notiuni generale privind procesele din cadrul sistemului operational al unui sistem de productie

Procesul din cadrul structurii sistemului operational al unui sistem de productie cuprinde totalitatea activitatilor si proceselor naturale care au loc in legatura cu transformarea organizata, condusa si realizata de oameni a obiectelor muncii, in vederea obtinerii de bunuri materiale necesare satisfacerii nevoilor omului. Intrucat procesele din cadrul sistemului operational dau continut si specificitate sistemelor de productie se foloseste frecvent denumirea de procese de productie.

Laturile procesului de productie

In realizarea procesului de productie se deosebesc doua laturi strans legate si interconditionate reciproc:

- procesul tehnologic este latura procesului de productie, care reprezinta transformarea directa, cantitativa si calitativa a obiectului muncii (transformarea formei, structurii, gruparii, compozitiei chimice, amplasarii si deplasarii in spatiu etc.);

- procesul de munca este latura procesului de productie care reprezinta activitatea executantului (individual sau colectiv ) in productia si circulatia bunurilor materiale sau in indeplinirea unei functii administrative sau din sfera neproductiva. Constituie latura de baza a procesului de productie si se caracterizeaza prin munca fizica, intelectuala sau ambele.

Cand transformarea obiectului muncii se face direct de catre executant, procesul tehnologic se suprapune cu procesul de munca. Procesul tehnologic se distinge prin cel de munca prin faptul ca intervin mecanisme - mecanizarea sau automatizarea.

Clasificarea proceselor de productie

Clasificarea proceselor de productie poate tine seama de urmatoarele aspecte care se pot constitui drept criterii de clasificare:

- gradul de mecanizare;

- programul desfasurarii lucrarilor (operatiilor, sarcinilor);

- cooperarea intre executanti;

- gradul de ocupare in munca al executantilor;

- influenta executantilor asupra debitului de produse;

- natura productiei realizate.

Clasificarea procesului de productie dupa gradul de mecanizare

Clasificarea proceselor de productie dupa gradul de mecanizare se poate referi la intregul proces sau la parti ale acestuia. Folosind acest criteriu se pot identifica urmatoarele categorii de procese de productie (vezi Fig. 20):

- Procese de productie manuale - cand unica sursa de energie o constituie executantul folosind in general mainile dar si picioarele, spatele sau intregul corp. Se pot folosi unelte. Exemple: incarcare, descarcare, manipulare cu lopeti, roabe, carucioare, lacatuserie manuala, montaj, zidarie. Parti manuale ale procesului de productie se gasesc in majoritatea proceselor. In analiza lor se urmareste metoda de munca, uneltele cu asigurarea economiei de miscare si de efort.

- Procee de productie mecanizate - cand pentru realizarea procesului de productie se foloseste si o sursa de energie exterioara executantului.

-Procese de productie manual- mecanice - cand executantul foloseste simultan atat energia proprie cat si energia exterioara prin intermediul unor mecanisme, unelte, scule etc. Exemplu: taiatul copacilor cu fierastrau mecanic.

- Procese de productie mecanice - cand procesul de productie este realizat cu mecanisme avand o sursa exterioara de energie. Exemplu: lucrul la o masina unealta cu avans automat.

- Procese de productie automatizate - tunci cand in cadrul procesului tehnologic, schimbarile regimului tehnologic, a suprafetelor si a obiectelor de prelucrat se fac fara interventia directa a executantului.

Clasificarea procesului de productie dupa programul desfasurarii lucrarilor

Se deosebesc procese de productie cu cicluri identice si procese de productie cu cicluri neidentice unde ciclu de productie (fabricatie) reprezinta timpul necesar pentru realizarea tuturor stadiilor parcurse de materia prima (semifabricat) pana la produsul finit.

Proces de productie cu cicluri identice este acela in care elemente care il compun din punct de vedere tehnologic si al muncii se repeta sistematic in aceiasi succesiune. Un caz particular este procesul de productie continuu cand procesul se desfasoara identic, cu regimuri tehnologice constante pe o perioada lunga, intreruperea fiind determinata de necesitatea alimentarii sau incetarea functionarii utilajului.

Proces de productie cu cicluri neidentice este acela in care elemente care il compun din punct de vedere tehnologic si al muncii nu se mai repeta sau se repeta in succesiuni diferite.

Clasificarea procesului de productie dupa marimea seriei de produse

Este un criteriu la care numarul de unitati care exprima marimea seriei poate varia in limite foarte largi functie de specificul productiei respective. Exprimarea poate fi in numar de unitati de produs (buc, m, kg). Cea mai generala clasificare delimiteaza urmatoarele tipuri de procese de productie:

- procese de productie de masa;

- procese de productie de serie mare;

- procese de productie de serie mijlocie;

- procese de productie de serie mica;

- procese de productie de unicate;

Clasificarea dupa criteriul cooperarii intre executanti

Acest criteriu ia in considerare corelatia care apare intre operatorii umani implicati in cadrul procesului productiv al unui sistem operational. Functi de acest criteriu se pot deosebi urmatoarele tipuri de procese:

- procese de productie individual;

- procese de productie colectiv.

Clasificarea proceselor de productie dupa gradul de ocupare in munca al executantului

Gradul de ocupare in munca (G_o) este definit ca fiind dat de raportul intre timpul productiv T_p la care se adauga timpul de odihna si necesitati firesti (t_on) si respectiv timpul de munca pe schimb (T_m):

G_o (T_p + t_on) / T_m

Functie de acest indicator se disting urmatoarele categorii de procese de productie:

- procese de productie cu grad de ocupare partial;

- procese de productie cu grad de ocupare complet.

Clasificarea proceselor de productie dupa influenta executantului asupra debitului de produse

Considerand acest criteriu se pot identifica:

- procese de productie cu ritm liber este acela la care ritmul de munca si debitul de produse sunt determinate de executant.

- procese de productie cu ritm reglementat este acela la care ritmul de munca este determinat de conditiile tehnico-organizatorice ale productiei. Aceasta reglementare poate fi de ordin tehnologic, pentru a asigura calitatea unui produs sau de ordin organizatoric pentru a respecta o succesiune pentru un ritm dat (calculat).

Clasificarea proceselor de productie dupa natura productiei si locul de munca

Este un criteriu care delimiteaza o diversitate mare de procese de productie intre care se por aminti urmatoarele categorii:

- proces de productie de extractie (mai ales pentru materii prime)

- proces de productie de cultivare (agricultura,biologie,paduri,animale)

- proces de productie de transformare: poate fi proces de productie de constructie si proces de productie uzinale

- Procese de transport cand are loc doar schimbarea pozitiei, locului.

Structura procesului de productie (conform STAS 6909-75)

In conformitate cu precizarile STAS 6909-75 procesul de productie trebuie impartit in elemente componente, omogene din punct de vedere tehnologic care sa poata fi date ca sarcina unui anumit executant. Acestea sunt urmatoarele:

Operatia de munca este acea parte a procesului de productie de a carei efectuare raspunde un executant, pe un anumit loc de munca, prevazut cu anumite utilaje, unelte, actionand asupra unor anume obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.

Operatia tehnologica este partea procesului tehnologic de transformare directa, calitativa si cantitativa a obiectului muncii intr-un produs finit sau cu un utilaj.

Faza este o parte a operatiei ce se caracterizeaza prin utilizarea aceleiasi unelte de lucru si aceluiasi regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singura transformare tehnologica.

Trecerea este o parte a fazei care se repeta identic.

Manuirea este acea parte a procesului de munca care reprezinta un anumit grup de miscari ale unui executant, determinate de un scop bine definit.

Complexele de manuiri sunt gruparile de manuiri succesive, facute in scopul sistematizarii si rationalizarii activitatii executamntului.

Miscarea este elementul cel mai simplu al activitatii executantului constand dintr-o deplasare, luare de contact sau desprindere a acestuia de utilaj sau organele sale de comanda, de unealta de lucru sau de obiectul muncii asupra caruia se lucreaza.

Complexul de miscari reprezinta o grupare de miscari in scopul sistematizarii si rationalizarii activitatii executantului in cadrul procesului de munca.