Metoda "Just in Time"( Tocmai la timp sau Fix la timp )

Metoda "Just in Time"( Tocmai la timp sau Fix la timp )

Metoda Fix la timp, prescurtat FLT poate fi considerata ca o conditie importantǎ pentru obtinerea unei organizǎri superioare a productiei. Aplicarea ei contribuie la reducerea costurilor de productie aferente stocǎrilor de materii prime, materiale, piese de schimb si subansamble. Aceasta metoda a aparut ca o criticǎ adusǎ metodei clasice de organizare, care are la baza existenta "stocurilor tampon", constituitind vederea eliminǎrii efectelor unor evenimente neprevazute (cǎderi accidentale, calamitati etc.). Existenta acestor stocuri face ca livrǎrile de materii prime si materiale sǎ nu fie sincronizate cu programele zilnice de fabricatie, aceasta conducand la o mǎrire considerabila a nivelului acestor stocuri, avand drept efect cresterea volumului fondurilor imobilizate.

Orice unitate productivǎ trebuie sǎ detina acele stocuri necesare pentru obtinerea produselor contractate cu beneficiarii. Metoda FLT are la baza tocmai aceasta idee cǎ intreprinderea trebuie sǎ aibǎ la dispozitie numai stocuri de nivel zero si, doar in situatii speciale, stocuri mai mari de o zi.

Introducerea acestei metode necesitǎ reorganizari ale programǎrii productiei si ale fabricatiei. Necesitǎ sincronizarea si corelarea proceselor de fabricatie pentru a se produce atat cat trebuie si cand trebuie, metoda aplicandu-se la doua niveluri diferite: in interiorul sistemului de productie si in afara acestuia in relatiile cu furnizorii.

Metoda FLT se bazeaza pe principiul conform caruia toate comenzile de fabricatie trebuie transmise ultimului loc de muncǎ al procesului tehnologic, acesta transmitand necesarul de piese si subansamble locului de munca precedent s.a.s.m.d.. Prin acest mod de lucru, aceasta metoda se deosebeste de sistemul clasic de productie care are la baza ideea cǎ deciziile de fabricatie trebuie sǎ fie transmise primului loc de muncǎ din fluxul tehnologic si, de aici inainte, la toate celelalte locuri de muncǎ, fǎrǎ sǎ se intereseze dacǎ toate produsele fabricate au desfacere asiguratǎ.

Aceasta forma de organizare a productiei presupune gruparea operatiilor similare in vederea scurtǎrii timpilor de asteptare. In acest fel, orice activitate va fi influentatǎ de activitatea atelierului final, acest loc de muncǎ fiind punctual de unde se va incepe implementarea metodei FLT. Pentru ca metoda sa poata functiona, este necesar ca procesul de productie sǎ fie simplificat prin eliminarea stocurilor intermediare si finale.

Aplicarea metodei impune asigurarea unei calitǎti corespunzatoare produselor fabricate in intreprindere, deoarece orice componentǎ se executǎ doar in cantitatea comandata, produsele cu defectiuni pot influenta negative productia zilnicǎ si conduce chiar la stoparea procesului de productie. Conditia se poate realiza folosind metoda Seiban, aplicatǎ pentru prima data in anii '80 in Japonia, avand patru etape principale:

a) stabilirea planurilor de productie cu trei luni inainte;

b) lansarea comenzilor de materii prime si materiale numai dupǎ intocmirea acestor planuri;

c) punerea la punct, in luna in curs, a programelor sǎptamanale sau zilnice;

d) corectarea planurilor adoptate cu eventualele comenzi care au aparut ulterior.

Dupǎ ce au fost terminate aceste lucrǎri in interiorul intreprinderii, se va trece la aplicarea celei de a doua etape a acestei metode, care constǎ in a convinge furnizorii sa livreze zilnic, dupǎ ce sectia de montaj a inceput realizarea produsului, cantitǎtile de materii prime si materiale comandate.

Firma furnizoare trebuie sǎ aiba capacitatea de a opera cu livrǎri frecvente si diferite. Pentru aceasta este nevoie sǎ se faca modificǎri in modul de organizare a subunitatilor de productie, asa incat ele sǎ fie capabile sǎ primeascǎ toate aceste livrǎri de materiale, fǎrǎ a fi nevoite sǎ le depoziteze. La fel de important este ca furnizorii sǎ livreze materiale de foarte buna calitate, altfel, organizarea procesului de productie poate fi compromisǎ. Furnizorul este cointeresat in livrarea de produse de calitate, platindu-i un pret mai mare decat cel existent panǎ atunci pe piatǎ. Furnizorii pot fi impartiti in mai multe categorii, urmand ca livrarea comenzilor sǎ se facǎ in mod diferit, in functie de conditiile specifice ale fiecaruia. Astfel vor exista:

a)         furnizori care livreaza cantitǎti mari de materiale, care pot fi stimulate sǎ livreze zilnic;

b)         furnizori care livreazǎ unicate de mare valoare si care se afla la distante mari de consumatori, caz in care se poate conveni pentru ca aceste livrǎri sǎ se faca sǎptamanal;

c)         furnizori producatori de tablǎ sau laminate care au programe proprii de fabricatie si care nu se pot conforma livrǎrilor zilnice, pentru acestia se pot pune la punct programe de livrare lunarǎ.

Intreprinderile care au adoptat aceasta metoda, au scurtat considerabil perioada de aprovizionare cu resurse materiale.

Implementarea metodei FLT trebuie sǎ tinǎ seama de urmatoarele:

-specificul fiecarei intreprinderi;

-schimbarea managementului intreprinderii care adopta aceasta metodǎ;

-gradul de calificare a fortei de muncǎ.

In cadrul intreprinderilor constructoare de masini aplicarea metodei s-a facut cu bune rezultate, mai ales la firmele producatoare de autoturisme, camioane s.a., adicǎ acolo unde productia depinde de multi furnizori si existǎ stocuri mari de materii si materiale.

Functionarea metodei se poate demonstra prin exemplul urmator. Sa presupunem ca una din componentele de care  nevoie o firma sa asambleze un motor, este un piston cu diametrul de 85 mm si acestia vin livrati in paleti. Sunt 100 de pistoane intr-un palet. Cand paletul este gol, o persoana care se ocupa cu asamblarea motoarelor ia eticheta lipita de palet si o trimite inapoi la producator. Atunci un alt palet cu pistoane cu diametrul de 85 mm este fabricat si trimis la asamblare. Un nou palet cu pistoane de 85 mm nu este produs pana nu se primeste din nou eticheta. Acesta este Kanban in forma lui cea mai simpla.

Kanban mai poate fi definit ca un sistem de productie la cerere, deoarece furnizorul produce doar cat i se cere si cand i se cere. Se poate folosi si un alt sistem de cerere in afara de cel traditional cu eticheta. De exemplu paletii goi sunt retrimisi la producator, acesta producand aceeasi cantitate livrata anterior. In Kanban modul de manipulare a componentelor este flexibil si depinde de nevoile procesului de manufacturare ( paleti, cutii, lazi, pungi, etc.

Aplicarea acestei metode implica respectarea urmatoarelor reguli de baza :

1- Toate containerele vor fi etichetate si vor contine strict cantitatea de piese trecuta pe eticheta containerului ;

2- Clientul declanseaza fabricatia la furnizor prin inapoierea etichetei containarului consumat ;

3- Ordinele de lansare in fabricatie sunt reflectarea exacta a consumului clientilor. Este obligatorie respectarea fabricatiei in functie de tabloul de ordonare al etichetelor ;

4- Se va respecta marimea lotului de piese lansat in fabricatie, in functie de marimea lotului tehnico-economic determinat prin calcule, astfel incat costurile de productie sa fie cele mai mici ;

5- Toate anomaliile (pana utilajelor, lipsa muncitorilor, calitatea, etc) fac obiectul unei etichetari particulare in vederea posibilitatii de observare a diferitelor probleme aparute intimplator.

Reguli de functionare

Intr-o bucla kanban, toate containerele continand piese vor fi etichetate astfel incat, in orice moment, se cunoaste situatia pieselor din container;

Nu se va fabrica sau transporta fara ordin. Este consecinta principiului de baza: reinnoirea "consumului" real in sectia client;

Ordinele de lansare a fabricatiei sunt reflectarea exacta a "consumului" sectiei client, fiind imperativa respectarea ordonantarii fabricatiei;

Se va respecta marimea lotului de fabricatie. Aceasta marime se determina astfel incat lotul de fabricatie sa fie cel optim;

Toate anomaliile (pana masina, lipsa muncitori, calitate, etc.),  fac obiectul unei etichetari particulare