Organizatia - sistem deschis definit ca suport in procesul de dezvoltare software

Organizatia in viziune sistemica

Etapa actuala este etapa in care economia mondiala trece de la societatea predominant industriala la societatea informationala, guvernata de un set nou de reguli, in care tehnologiile digitale permite accesarea, procesarea, stocarea si transmiterea informatiilor. Complexitatea activitatilor desfasurate la nivelul organizatiilor reclama o viziune sistemica, in care fiecare componenta este parte a unui intreg.

Dificultatile aparute in studiul obiectelor complexe din sfera cunoasterii stiintifice moderne, au determinat in timp constituirea teoriei generale a sistemelor, disciplina stiintifica care elaboreaza principiile metodologice de investigare a sistemelor, care asigura o baza formal metodologica unitara de cercetare.

In cadrul teoriei sistemelor, un loc important il ocupa sistemele deschise, sisteme ce pot realiza o stare de echilibru dinamic cu mediul exterior.

Sistemele economice sunt considerate cazuri particulare de sisteme deschise.  Privita ca sistem, o unitate economica (organizatie) poate fi structurata la randul ei in trei mari subsisteme: subsistemul operational (condus), subsistemul decizional (de conducere) si subsistemul informational (de legatura). Fiecare din aceste subsisteme poate fi considerat ca un sistem de sine statator.

Sistemul informational este reprezentat de totalitatea metodelor, procedurilor si mijloacelor folosite in procesul informational. El poate fi definit ca un ansamblu organizat si integrat de operatii de culegere, transmitere, prelucrare, sistematizare, analiza si pastrare, difuzare si valorificare a informatiilor.

Sistemul informatic este un ansamblu structurat si corelat de proceduri si echipamente electronice de calcul care permit culegerea, transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii.

In activitatea economica, sistemele informatice privesc obtinerea informatiilor pe baza unor date de intrare si a unor acte normative, procedeele de prelucrare fiind considerate elemente interconditionate si inseparabile ale procesului de conducere. Sunt sisteme informatice integrate, caracterizate prin aplicarea principiului introducerii unice a datelor si prelucrarii multiple a acestora in concordanta cu cerintele informationale specifice fiecarui utilizator.

Tema:

Prezentati sistemul informatic al unei organizatii cunoscute de dvs.

1.2 Ciclul de viata al unui sistem informatic

Definirea unui sistem informatic este o decizie determinata de avantajele tehnologiilor informationale aduse in activitatea desfasurata in organizatie. Perioada de timp cuprinsa intre momentul initierii unui sistem informatic si momentul scoaterii lui din functiune este cunoscuta sub numele de ciclul de viata

Tema:

Descrieti etapele si fazele din ciclul de viata al unui sistem informatic.

Ordinea si felul in care se parcurg etapele se regasesc in literatura de specialitate sub numele de modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor.

Dintre modelele ciclului de viata care au ocupat un loc important in teoria sistemelor la vremea cand au fost definite, si ale caror avantaje au fost preluate chiar si de cele mai actuale modele, se pot mentiona modelul cascada si modelul spirala.

Modelul cascada (Waterfall) a fost elaborat la inceputul anilor 1970, de catre W.W. Royce. Ciclul de viata este descompus in faze secventiale, structurate in activitati si subactivitati. Trecerea la etapa urmatoare presupune parcurgerea in intregime a celei curente.

Avantaje:

fiecare etapa este insotita  de documentare si se incheie cu verificarea solutiei oferite ;

prin ordonarea si delimitarea clara a fazelor, se obtine un control total al fazelor ;

este usor de insusit de catre membrii echipelor de analiza si proiectare .

Dezavantaje:

respectarea ordinii secventiale a etapelor nu este intotdeauna conforma cu realitatea ;

necesitatea parcurgerii integrale a etapelor anterioare duce la prelungirea timpului de realizare al sistemului ;

nu ia in calcul eventualele schimbari intervenite pe parcurs .

Datorita acestor dezavantaje, in timp au fost propuse variante imbunatatite, acceptand reluarea pasului anterior ( waterfall model with back flow) sau reluarea de la faza initiala ( "Da Capo" waterfall model), permitand astfel corectarea erorilor ivite pe parcurs.

Modelul spirala a fost eleborat de B. W. Boehm, in 1988. Dezvoltarea sistemului se face iterativ si incremental.

. pentru fiecare nivel se face analiza riscului si se construiesc prototipuri succesive.

. la fiecare iteratie sunt reluate fazele de dezvoltare, ce includ simularea si testarea prototipului, determinarea si validarea cerintelor rezultate din testare, planificarea ciclului urmator, regasindu-se modelul cascada.

. dupa efectuarea studiilor de fezabilitate, sistemul se realizeaza, se integreaza si se instaleaza in varianta modelului cascada.

Conditionat de profesionalismul echipei de dezvoltare, avantajul acestui model consta in faptul ca ofera posibilitatea evaluarii riscurilor in diferite momente

1.3 Metode si modele utilizate in dezvoltarea sistemelor informatice

Sistemele informatice sunt definite cu scopul optimizarii activitatii din sistemele reale. Pentru aceasta se construiesc modele ale sistemului real, obtinute printr-un proces de abstractizare, ce consta in identificarea caracterisaticilor esentiale, retinute de un observator. Caracteristici fundamentale ale unui model sunt:

. reduce complexitatea sistemului studiat

. reprezinta sistemul si reproduce comportamentul sau

. realitatea este reprezentata astfel incat sa poata fi folosite mijloacele matematice sau informatice

Ansamblul modelelor pentru un sistem real este elaborat conform unei metode, definita printr-un proces si un sistem de notatie.

▪ procesul specifica activitatile efectuate pentru conceperea modelelor, ordinea in care se executa si modul lor de corelare.

▪ sistemul de notatie precizeaza conceptele si regulile de reprezentare a modelelor.

Intr-o prima clasificare, metodele pot fi grupate in metode hard si metode soft.

In functie de obiectivele propuse, la definirea sau reproiectarea unui sistem informatic, exista:

. metode orientate-functii ( metode ale descompunerii functionale );

. metode orientate-proces (metode ale fluxurilor de date);

. metode orientate-date (metode orientate spre informatii);

. metode orientate-obiect (iau in calcul in principal evenimentele la care trebuie sa raspunda sistemul).

In functie de modalitatea in care este perceput sistemul, exista:

. metode de analiza si descompunere ierarhica (functionala);

. metode de analiza si reprezentare orientata-sistemic ;

. metode de analiza si proiectare orientata-obiect.

Dintre acestea cele mai des utilizate in practica modelarii sunt metodele sistemice si metodele orientate obiect:

medodele sistemice reprezinta cea de-a doua generatie a metodelor de analiza si proiectare a sistemelor informatice. Bazandu-se pe teoria generala a sistemelor, in cadrul acestor metode datele si prelucrarile asupra datelor sunt modelate si studiate independent. Impreuna formeaza un sistem. Axandu-se pe conceptul de baza de date, care ofera coerenta si elimina redundantele, metodele sistemice acorda prioritate datelor fata de prelucrari. Dezavantajele acestor metode rezulta din existenta deficientelor in modelarea prelucrarilor, in prezenta unor discordante intre modelele datelor si cele ale prelucrarilor.

Metodele sistemice respecta cele trei nivele de abstractizare introduse prin metodologia ANSI/SPARC: conceptual, logic si fizic. Exista astfel urmatoarele modele:

pentru date:

. model conceptual al datelor

. model logic al datelor

. model fizic al datelor

pentru prelucrari:

. model conceptual al prelucrarilor

. model logic al prelucrarilor

. model fizic al prelucrarilor

Principalele metode sistemice sunt: MERISE, AXIAL, Information Engineering.

metodele orientate obiect reprezinta cea de-a treia generatie, utilizate astazi in cazul sistemelor cu comportament dinamic, dependent de timp. Se definesc entitati de sine statatoare, in care sunt incapsulate datele (proprietati) si prelucrarile prin care este implementat comportamentul lor (operatii).

Avantajul acestor metode rezulta din faptul ca ofera posibilitatea reutilizarii componentelor. Existand o integrare mult mai buna a datelor cu prelucrarile, aduc o rezolvare coerenta a aspectelor dinamice. Dezavantajul este insa ca nu intotdeauna modelarea corespunde realitatii reprezentate.

Cele mai utilizate metode sunt: Object Modeling Technologie (OMT), Object Oriented Design (OOD). Succesul utilizarii metodelor orientate obiect a determinat definirea unui limbaj standard de modelare, Unified Modeling Language.

1.4 Structura generala a unui sistem informatic

Evidentierea structurii generale a unui sistem informatic se obtine pornind de la functia acestuia de a prelucra datele in vederea obtinerii informatiilor necesare unei desfasurari normale a activitatilor intr-o organizatie. Principalele componente sunt: intrari, prelucrari, iesiri.

Intrarile pot fi clasificate in tranzactii externe si tranzactii interne.

Tranzactiile externe reprezinta multimea datelor de intrare provenite din exteriorul sistemului. Sunt date consemnate pe documente in cadrul sistemului operational (numar factura, tip document de plata, nume client), sau sunt date provenite din mediul exterior (cursul de schimb valutar, cotele de TVA, cotele de impozit).

Tranzactiile interne sunt reprezentate de date intermediare de lucru, obtinute in urma unor prelucrari desfasurate in cadrul sistemului informaticl (situatia stocurilor si soldurilor la o anumita perioada, valoarea totala a produselor livrate, valoarea totala a incasarilor).

Prelucrarile reprezinta un ansamblu omogen de proceduri automate cu functie de:

. creare si actualizare a bazei de date;

. consultare a bazei de date;

. reorganizare a bazei de date;

. salvare/restaurare a bazei de date.

Iesirile sistemului informatic sunt reprezentate de rezultatele prelucrarilor desfasurate. Iesirile pot fi obtinute in urma unor operatii de transfer a datelor, sau pot fi obtinute in urma operatiilor de calcul pe baza unor algoritmi prestabiliti.

In functie de continutul si forma lor de reprezentare, iesirile pot fi clasificate astfel:

. indicatori sintetici

. rapoarte

. grafice

. foi de calcul electronice

. iesiri destinate altor sisteme

Observatie:

Dintre componente, setul de programe utilizat pentru efectuarea prelucrarilor ocupa un loc important, impunand contextul de utilizare, organizarea si functionarea celorlalte componente. Cunoscut sub denumirea de produs program, produs informatic sau produs software, pentru multi autori substituie notiunea de sistem informatic. Din punct de vedere structural, cuprinde doua elemente fundamentale: date si prelucrari (Wirth N-Prentice Hall, EngleWood Cliffs, 1976):

Structuri de date + Algoritmi de prelucrare = Produs software

Dezvoltarea produselor software este o activitate complexa, desfasurata ȋn cadrul unui proiect, ce poate fi simplu sau dezvoltat, ce poate implica mai  mai multe persoane, cu expertiza diferita.

Initierea unui proiect ia ȋn calcul conditiile concrete ȋn care va functiona produsul finit si riscurile ce pot aparea. Afecteaza toate persoanele implicate: sponsori, analisti, programatori, utilizatori.

In acest context, metodele de dezvoltare software pot fi definite ca un ansamblu de procedee folosite in vederea realizarii unui sistem de programe ce evidentiaza structura si functionalitatea sistemului real. Rezultatul este concretizat intr-un ansamblu de documente de conceptie, de programe si de tehnici de testare, care:

propun un demers, distingand etapele de dezvoltare in ciclu de viata al software-ului

. apeleaza la modularizare, reutilizare, abstractizare

. propun formalisme (limbaje) si tipuri de documente (modele) care faciliteaza  comunicarea, organizarea si verificarea.

Exemple:

RAD - Rapid Aplication Develoment

RUP - Rational Unified Process

2TUP - Two Track Unified Process

XP - eXtreme Programming

Metodele de dezvoltare software acopera intregul ciclu de viata al produsului : specificarea cerintelor, analiza si proiectarea, implementarea, testarea si documentatia. La sfarsitul fiecarei iteratii se reevalueaza prioritatile proiectului.

De exemplu, in cazul Rational Unified Process, ciclul de dezvoltare este prezentat in figura urmatoare:

Tema:

Prezentati o metoda de dezvoltare a produselor software