STOCURI SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
Introducere
Cunoasterea structurii clasei Stocuri si productie in curs de executie permite intelegerea optiunii managerilor unei intreprinderi pentru o anumita forma de finantare pe termen scurt. La nivelul activitatii de exploatare (analiza realizata pe baza bilantului), se compara marimea activelor circulante cu cea a datoriilor pe termen scurt, diferenta dintre ele fiind reprezentata de notiunea de nevoie de fond de rulment.
ASPECTE IMPORTANTE DE RETINUT
Dupa ce veti parcurge acest capitol, veti putea raspunde la urmatoarele intrebari:
care este structura clasei de conturi Stocuri si productie in curs de executie;
care sunt principalele tipuri de modificari in legatura cu existenta si miscarea urmatoarelor categorii de activ circulant: materii prime si materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, productie, stocuri aflate la terti, marfuri si ambalaje;
care este regimul de constituire a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.
Structura clasei
Stocurile si comenzile in curs de executie cuprind bunurile si serviciile apartinand societatii comerciale, fiind destinate consumului sau vanzarii ca atare, sau dupa ce au suferit o seama de prelucrari ale procesului de productie.
MOMENT DE REFLECtIE |
Care credeti ca este diferenta dintre notiunea de 'materie prima' si cea de 'material consumabil'? |
Scrieti raspunsul dvs. in spatiul de mai jos, inainte de a citi mai departe. |
Materiile prime se regasesc in produsele finite, prin consumul lor integral sau partial, in starea lor initiala sau transformata.
Materialele consumabile nu se regasesc, de regula, in produsul finit care participa sau faciliteaza procesul de productie sau exploatare. De exemplu: combustibili, furaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat etc.
In structura stocurilor, alaturi de materii prime si materiale consumabile, se regasesc si alte elemente patrimoniale care vor fi prezentate succint: produse (semifabricate, finite, reziduale), animale si pasari, obiecte de inventar, marfuri, ambalaje.
In structura produselor, pot fi amintite:
Semifabricatele sunt produse care au suferit prelucrari in cadrul procesului de productie dintr-o sectie si trec, conform procesului tehnologic, in alta faza (sectie) de productie. Ele pot fi livrate tertilor intr-o anumita faza de prelucrare.
Produsele finite sunt produse care au parcurs integral procesul tehnologic, fiind depozitate sau livrate tertilor.
Produsele in curs de executie sunt cele care nu au ajuns in ultimul stadiu al procesului de fabricatie sau nu au fost supuse probelor si receptiei tehnice. Se asimileaza acestei categorii si lucrarile si serviciile in curs de executie.
Produsele reziduale sunt reprezentate de deseuri, rebuturi ale procesului de productie. Sunt situatii cand aceste produse pot fi recuperabile.
In categoria elementelor de stoc intra si animalele si pasarile, planul de conturi propunand o clasificare a acestei categorii specifice:
animale tinere;
animale folosite pentru reproductie (in anumite conditii determinate, aceasta categorie se regaseste la "mijloace fixe");
animale si pasari destinate valorificarii;
animale pentru productie (lana, lapte, blana etc.).
Marfurile sunt reprezentate de produsele pe care o unitate le cumpara in vederea revanzarii lor.
Categoria ambalaje poate fi reflectata in urmatoarele ipostaze:
In primul rand, ele pot circula intre unitatile economice in regim de restituire.
Daca acest element de stoc nu circula in afara societatii comerciale, se va proceda la incadrarea lui in categoria materialelor de natura obiectelor de inventar.
Daca aceste elemente sunt produse de o anumita societate comerciala pentru a fi comercializate ca atare, sunt considerate produse finite.
Materialele de natura obiectelor de inventar sunt elemente care, fie au valoare mai mica decat cea stabilita de lege pentru un mijloc fix (indiferent de durata de utilizare), fie au o durata de utilizare mai mica de un an (indiferent de valoarea contabila de inregistrare).
MOMENT DE REFLECtIE |
Dati cateva exemple de obiecte de inventar. |
Scrieti raspunsul dvs. in spatiul de mai jos, inainte de a citi mai departe. |
Din aceasta categorie, fac parte: aparate de masura si control (AMC), dispozitive, echipament de lucru, echipament de protectie, imbracaminte speciala, matrite folosite la executarea anumitor produse, SDV-uri (scule, dispozitive, verificatoare).
O clasificare a stocurilor, in functie de apartenenta lor la activul unei intreprinderi, determina existenta urmatoarelor categorii:
stocuri in proprietatea unitatii - se reflecta in activul patrimonial, inclusiv bunurile unitatii patrimoniale trimise spre prelucrare sau in custodie la alte unitati.
stocuri aflate in gestiunea unitatii, dar care nu fac obiectul proprietatii acesteia - aceste stocuri sunt reprezentate de bunuri primite spre prelucrare sau in custodie/consignatie. Ele se reflecta in conturile speciale de evidenta (extrabilantiere).
Organizarea contabilitatii stocurilor se poate face cantitativ si valoric sau numai valoric, prin utilizarea metodei inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Metoda inventarului permanent
Se caracterizeaza prin inregistrarea intrarilor de bunuri in stoc, pe masura achizitiei lor, in corespondenta cu un cont de trezorerie sau o obligatie fata de furnizor.
Iesirile din stoc se inregistreaza in momentul consumului efectiv al elementelor respective. Corespondenta se va face cu un cont de cheltuieli.
MOMENT DE REFLECtIE |
Care credeti ca este avantajul practicarii acestei metode? |
Scrieti raspunsul dvs. in spatiul de mai jos, inainte de a citi mai departe. |
Aceasta metoda permite determinarea si cunoasterea, in orice moment, a stocurilor, atat in expresie cantitativa, cat si in expresie valorica (acolo unde este cazul).
Contabilitatea analitica a stocurilor in cadrul inventarului permanent poate fi organizata in functie de specificul unitatii si necesitatile proprii, conform uneia din metodele prezentate in continuare:
Metoda cantitativ-valorica (metoda pe fise de cont analitic)
In cadrul acestei metode, se organizeaza o evidenta cantitativa a stocurilor la locul de depozitare si o evidenta cantitativ-valorica in contabilitate.
La sfarsitul fiecarei perioade (luna), se face un punctaj reciproc intre gestiune si contabilitate, prin compararea datelor din fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic.
Metoda operativ contabila (metode pe solduri)
Evidenta contabila la locul de depozitare este cantitativa, iar in contabilitate - valorica. La sfarsitul perioadei, se face evaluarea stocurilor din fisele de magazie.
Metoda global valorica
Se conduce o evidenta valorica a stocurilor, atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate.
Este o metoda mai des intalnita in cazul magazinelor comerciale (vanzare en-detail).
Periodic, se efectueaza verificarea concordantei dintre stocul real si cel scriptic.
La sfarsitul exercitiului financiar, prin efectuarea inventarierii, plusurile si minusurile se regularizeaza astfel incat stocurile sa se afle inregistrate la valoarea lor reala.
MOMENT DE REFLECtIE |
Ce neajunsuri se pot imputa acestei metode, prin prisma principiilor contabile? |
Scrieti raspunsul dvs. in spatiul de mai jos, inainte de a citi mai departe. |
Cheltuielile apar numai cand elemente ale stocurilor sunt date in consum. Se ignora, astfel, cerintele unei contabilitati de angajamente (efortul cu achizitionarea unui element de stoc reprezinta o cheltuiala din partea unitatii patrimoniale la data achizitiei stocului).
In alte sisteme contabile, la sfarsitul exercitiului financiar, se compara stocul final cu cel de la inceputul anului. O variatie pozitiva are semnificatia unui venit si se numeste stocaj.
Atunci cand stocul final este mai mic decat stocul initial, diferenta se numeste destocaj; ea este considerata o cheltuiala care se regaseste in debitul contului de 'Profit si pierderi' cu semnul (+).
Metoda inventarului intermitent
Achizitionarea stocurilor la data efectuarii ei, reprezinta pentru intreprindere o cheltuiala.
La sfarsitul fiecarei luni, se efectueaza inventarierea stocurilor si se micsoreaza (crediteaza) cheltuielile cu valoarea stocurilor constatate.
Stocurile de la sfarsitul unei luni devin stocuri initiale pentru luna urmatoare. In luna urmatoare, aceste stocuri se preiau automat pe cheltuieli.
Materiile prime si materialele se inregistreaza la cost de achizitie sau la un pret prestabilit.
Iesirea elementelor din stoc se face conform metodelor FIFO - 'first in, first out' ('primul intrat, primul iesit'), LIFO - 'last in, first out' ('ultimul intrat, primul iesit'), costul mediu ponderat, etc.
MOMENT DE REFLECtIE |
Care credeti ca este incidenta utilizarii metodei FIFO sau LIFO asupra contului de profit si pierdere, in conditiile evolutiei ascendente sau descendente a preturilor? |
Scrieti raspunsul dvs. in spatiul de mai jos, inainte de a citi mai departe. |
In cazul inregistrarii consumului cu ajutorul metodei FIFO, evolutia preturilor se regaseste in contul de profit si pierderi, astfel:
atunci cand preturile se afla in crestere, iesirile vor fi reprezentate de valori date de preturile mai mici aflate in stoc. Ca atare, profitul este majorat, stocul final fiind si el majorat;
atunci cand preturile se afla in scadere, iesirile conduc la un volum al cheltuielilor mai mare, stocurile finale inregistreaza valori mai mici, profitul fiind diminuat.
In cazul utilizarii metodei de evaluare LIFO, situatia este inversa.
In functie de metoda adoptata in cazul gestiunii stocurilor, conturile de stocuri au o configuratie specifica:
a) in cazul inventarului permanent:
contul se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate, in corespondenta cu obligatiile de plata;
contul se crediteaza cu iesirile din stoc, din momentul consumului, in corespondenta cu un cont de cheltuieli.
b) in cazul inventarului intermitent:
la sfarsitul lunii se debiteaza contul de materii prime cu stocul existent, in corespondenta cu un cont de cheltuieli;
la inceputul lunii urmatoare, stocurile initiale se anuleaza, prin preluarea lor integrala pe cheltuieli.
Exemple de operatii contabile, in legatura cu materiile prime inregistrate la cost de achizitie (metoda inventarului permanent):
- Aprovizionarea cu materii prime pe baza unei facturi:
Furnizori |
||
Materii prime | ||
TVA deductibila |
- Achizitionarea materiilor prime fara factura:
Furnizori - facturi nesosite |
||
Materii prime | ||
TVA neexigibila |
Intrari de la grupul de societati din care face parte o anumita societate sau de la o unitate (pentru o subunitate a agentului economic) sau de la o alta subunitate (pentru miscari intre subunitati):
Materii prime | ||
Decontari in cadrul grupului sau |
||
Decontari intre unitate si subunitati sau |
||
Decontari intre subunitati |
- Inregistrarea aportului la capitalul social:
Materii prime |
Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul |
- Inregistrarea consumului de materii prime (FIFO, LIFO, cost mediu unitar ponderat):
Cheltuieli cu materiile prime |
Materii prime |
- Inregistrarea materiilor prime care vor fi vandute in stadiul in care se afla:
Marfuri |
Materii prime |
Inregistrarea plusului constatat la inventariere (in rosu):
Cheltuieli cu materiile prime |
Materii prime |
- Inregistrarea lipsurilor imputabile constatate la inventariere:
Debitori diversi | ||
Alte venituri din exploatare |
||
TVA colectata |
In cazul evaluarii stocurilor la pret prestabilit, se utilizeaza contul 308, 'Diferente de pret la materii prime si materiale'.
Pretul stocurilor intrate se poate afla in doua situatii fata de preturile prestabilite:
pretul de intrare este mai mare decat pretul prestabilit - inregistrarea se va face prin debitul contului 308 'Diferente de pret la materii prime si materiale', in negru;
pretul de intrare este mai mic decat pretul prestabilit - inregistrarea se va face prin debitul contului 308 'Diferente de pret la materii prime si materiale', in rosu;
Creditul contului 308 'Diferente de pret la materii prime si materiale' reflecta diferentele in rosu sau negru, dupa caz, aferente marfurilor iesite.
Materialele de natura obiectelor de inventar sunt acele elemente care servesc mai multe cicluri de productie.
Gestiunea materialelor de natura obiectelor de inventar poate fi organizata in analitic astfel:
obiecte de inventar in depozit;
obiecte de inventar in folosinta.
Prezentam in continuare reflectarea contabila a unor operatiuni cu materiale de natura obiectelor de inventar.
Inregistrarea contabila a cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar date in folosinta:
Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar |
Materialele de natura obiectelor de inventar |
Materiale de natura obiectelor de inventar |
Alte venituri din exploatare |
Inregistrarea contabila a materialelor de natura obiectelor de inventar obtinute din productia proprie:
Materiale de natura obiectelor de inventar |
Produse finite |
Conturile de activ, prin intermediul carora se reflecta rezultatele procesului de productie, sunt urmatoarele:
331 - Produse in curs de executie;
341 - Semifabricate;
345 - Produse finite;
346 - Produse reziduale;
348 - Diferente de pret la produse.
Evaluarea productiei se poate face fie la cost de productie efectiv, fie la costuri prestabilite.
In cazul reflectarii productiei, atat in cazul obtinerii ei cat si in situatia descarcarii gestiunii, se utilizeaza contul 711 'Variatia stocurilor'. Observam ca, in cazul descarcarii de gestiune, acest cont are semnificatia unui cont de cheltuieli. Se poate vorbi, deci, de bifunctionalitatea contului 711 'Variatia stocurilor'.
Modul de functionare a contului 711 "Variatia stocurilor" este urmatorul:
Inregistrarea contabila a stocului de produse in curs de executie (stabilit pe baza de inventar, la sfarsitul lunii):
Produse in curs de executie |
Variatia stocurilor |
Inregistrarea contabila, la inceputul perioadei urmatoare, a scaderii din gestiune a valorii produselor in curs de executie:
Variatia stocurilor |
Produse in curs de executie |
In continuare, vor fi prezentate doua studii de caz, cu evidentierea specifica a productiei.
Intr-o societate comerciala se
obtin produse finite evidentiate la cost de productie in valoare
de 1.000.000 lei.
Din productie, se vinde o cantitate evaluata la cost de productie la suma de 800.000 lei. Pretul de vanzare este de 1.200.000 lei (TVA = 19%).
Operatiile contabile in legatura cu miscarile prezentate sunt:
a. |
Obtinerea productiei finite: |
||||||||
1.000.000 lei |
|||||||||
Produse finite |
Variatia stocurilor |
||||||||
b. |
Vanzarea produselor finite: |
||||||||
|
|||||||||
Clienti |
Venituri din vanzarea produselor finite |
|
|||||||
228.000 |
|
||||||||
TVA colectata |
|
||||||||
c. |
Descarcarea gestiunii pentru produsele vandute: |
||||||||
800.000 |
|
||||||||
Variatia stocurilor |
Produse finite |
|
|||||||
De obicei, costul efectiv al unui produs nu este cunoscut decat la sfarsitul unei perioade (sfarsitul lunii). In aceasta situatie, evidentierea costului produselor obtinute se face la o valoare prestabilita.
La sfarsitul lunii, diferenta intre pretul efectiv si cel prestabilit este reflectat prin intermediul contului de 'Diferente de pret la produse' (cont 348) in rosu sau negru, dupa caz.
In cursul unei luni, se
inregistreaza costurile prestabilite ale unei cantitati de
productie de 2000 de bucati. Nivelul costului prestabilit este
de 600 lei/produs.
Din cantitatea respectiva, se vand in cursul perioadei 1000 produse, la un pret de 1000 lei/produs (TVA = 19%).
Se determina la sfarsitul lunii, costul de productie efectiv care este de 800 lei/produs.
Soldul initial (la inceputul lunii) al contului 345 'Produse finite' era de 100.000 lei, iar soldul contului 348 'Diferente de pret la produse' era de 12.500 lei in rosu (o diferenta favorabila).
Situatia in conturile 345 'Produse finite' si 348 'Diferente de pret la produse' se prezinta astfel in urma inregistrarii tuturor operatiilor contabile:
D 345 "Produse finite" C |
D 348 'Diferente de pret la produse' C |
|
||||||||||||||||||
S.I. D 100.000 |
600.000 |
S.I. D. /12.500/ |
178.880 |
|
||||||||||||||||
1.200.000 S.F.D. 700.000 |
400.000 S.F. D. 208.620 |
Inregistrarea obtinerii produselor finite la cost prestabilit: |
||||||||||||||||||
2000 x 600 = 1.200.000 lei |
||||||||||||||||||||
Produse finite |
Variatia stocurilor |
Se inregistreaza in debitul contului 345 'Produse finite' aceasta suma. |
||||||||||||||||||
Inregistrarea vanzarii produselor finite: |
||||||||||||||||||||
1.190.000 lei |
|
|||||||||||||||||||
Clienti |
1000 x 1000 = 1.000.000 lei |
|||||||||||||||||||
Venituri din vanzarea produselor finite |
|
|||||||||||||||||||
190.000 lei |
|
|||||||||||||||||||
TVA colectata |
Inregistrarea descarcarii din gestiune a produselor finite vandute: |
|||||||||||||||||||
1000 x 600 = 600.000 lei |
||||||||||||||||||||
Variatia stocurilor |
Produse finite |
|
||||||||||||||||||
Se inregistreaza in creditul contului 345 'Produse finite' aceasta suma. |
||||||||||||||||||||
Inregistrarea diferentei de pret aferenta productiei obtinute: |
||||||||||||||||||||
Se compara marimea pretului prestabilit (600) cu cea a pretului efectiv (800). Rezulta o diferenta nefavorabila de 200 lei/produs. Inregistrarea contabila este: |
||||||||||||||||||||
= |
400.000 lei |
|||||||||||||||||||
Diferente de pret la produse |
Variatia stocurilor |
|
||||||||||||||||||
Se inregistreaza aceasta suma in debitul contului 348 'Diferente de pret la produse'. |
||||||||||||||||||||
Calculul coeficientului de repartizare a diferentelor de pret asupra productiei vandute. Se calculeaza folosind formula: |
||||||||||||||||||||
Kdif.prod =
Unde:
(SI + Rd)348 reflecta soldul initial si rulajul debitor al contului 348;
(SI + Rd)345 reflecta soldul initial si rulajul debitor al contului 345.
Inlocuind in formula cu datele problemei, obtinem:
Kdif.prod = =
Acest coeficient se aplica soldului creditor al contului 345 'Produse finite'.
600.000 x 0,298 = 178.880 lei
Inregistrarea diferentei de pret aferenta produselor vandute: |
|||||
= |
178.880 lei |
||||
Variatia stocurilor |
Diferente de pret la produse |
|
|||
O anumita parte a stocurilor se poate afla la terti in urmatoarele situatii:
trimise la prelucrare;
depozitare temporara;
in custodie la furnizori, desi sunt achitate;
in consignatie.
Se va prezenta, in continuare, o aplicatie in care un stoc, aflat in faza initiala de materiale, este trimis la prelucrare, pentru a se obtine echipament de protectie. Cheltuielile cu transportul si cu manopera vor majora costul final al echipamentului de protectie.
Activitatea 1 |
Se trimit la prelucrare materiale in valoare de 10.000.000 lei. Cheltuielile cu transportul sunt in valoare de 150.000 lei. Manopera pentru obtinerea echiamentelor de protectie este de 580.000 lei. Sa se inregistreze operatiunile legate de trimiterea la prelucrare, precum si revenirea in gestiunea unitatii a echipamentelor de protectie (se va utiliza un cont de materiale de natura obiectelor de inventar). |
Scrieti raspunsul dvs. in spatiul de mai jos, apoi comparati-l cu raspunsul model de la sfarsitul sesiunii. |
Se va prezenta situatia in care evidenta marfurilor in gestiunea unei societati comerciale se tine la pretul cu amanuntul (valoarea din factura furnizorului, la care se aditioneaza adaosul comercial stabilit de societatea comerciala).
Contul 378 'Diferente de pret la marfuri' este un cont rectificativ a valorii de inregistrare a marfurilor. Se crediteaza cu valoarea adaosului aferent marfurilor intrate si se debiteaza cu valoarea adaosului aferent marfurilor vandute. Soldul creditor reprezinta valoarea adaosului, aferenta marfurilor aflate in stoc.
Succesiunea logica a operatiunilor contabile este urmatoarea:
Inregistrarea aprovizionarii cu marfa: |
||||
|
||||
Furnizori |
|
|||
Marfuri |
|
|||
|
||||
TVA deductibila |
|
|||
Inregistrarea adaosului comercial. De obicei, marimea adaosului se obtine prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii de intrare a marfii: |
||||
|
||||
Marfuri |
Diferente de pret la marfuri |
|
||
Incarcarea gestiunii cu TVA deductibila si cu TVA aferenta incarcarii gestiunii cu adaos. Aceasta TVA este neexigibila pana la momentul vanzarii marfurilor. |
||||
|
||||
Marfuri |
TVA neexigibila |
|
||
Inregistrarea vanzarii din cursul lunii. In cuantumul vanzarii, se gaseste si TVA colectata (pretul de vanzare include si TVA colectata). |
||||
|
||||
Casa in lei |
|
|||
Venituri din vanzarea marfurilor |
|
|||
|
||||
TVA colectata |
|
|||
Descarcarea gestiunii de TVA care a ajuns exigibila. |
||||
|
||||
TVA neexigibila |
Marfuri |
|
||
Calculul cotei de adaos comercial aferenta marfurilor vandute: |
||||
K =
Unde:
(SI + Rc)378 reprezinta soldul initial si rulajul creditor al contului 378;
(SI + Rd)371 reprezinta soldul initial si rulajul debitor al contului 371, mai putin TVA.
Aceasta cota se aplica marimii veniturilor din vanzari si se obtine adaosul aferent marfurilor vandute. La descarcarea gestiunii de marfuri, dupa deducerea acestui adaos, se obtin cheltuielile cu marfa vanduta.
Descarcarea gestiunii de marfuri: |
||||
|
||||
Marfuri |
|
|||
Diferente de pret la marfuri |
|
|||
|
||||
Cheltuieli privind marfurile |
|
|||
Si in cazul acestei categorii de provizioane, riscurile care se acopera pentru a nu fi transferate asupra altor exercitii financiare sunt reversibile.
MOMENT DE REFLECtIE |
Care credeti ca este momentul constituirii provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si in ce cuantum? |
Scrieti raspunsul dvs. in spatiul de mai jos, inainte de a citi mai departe. |
Acest tip de provizioane se constituie, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar, la un nivel rezultat din diferenta intre valoarea de inregistrare (valoare contabila) si valoarea stocurilor evaluate la pretul zilei (acest nivel este inferior valorii contabile). Provizioanele, pentru deprecierea acestor stocuri, acopera deprecieri temporare, reversibile.
ELEMENTE ESENTIALE PENTRU STUDIU |
materii prime, materii consumabile, semifabricate - asemanari, deosebiri; produse finite - particularitati in reflectarea contabila; marfuri si ambalaje - particularitati ale circuitului acestora; metode de conducere ale contabilitati stocurilor: inventar permanent - inventar intermitent; materiale de natura obiectelor de inventar - continut; particularitati ale constituirii provizioanelor pentru deprecierea creantelor. |
INTREBARI SI EXERCITII DE AUTOEVALUARE |
|||
Intrebarile care urmeaza va dau posibilitatea sa verificati intelegerea materialului din aceasta sesiune. Dupa ce ati raspuns la toate intrebarile, comparati raspunsurile dvs. cu raspunsurile model de la sfarsitul sesiunii. Daca aveti neclaritati, revedeti materialul relevant din aceasta sesiune sau cereti ajutorul tutorului/indrumatorului dvs. |
|||
In cadrul metodei inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor poate fi organizata in functie de specificul si necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale. Completati in dreptul metodelor modul de evaluare a stocurilor. |
|||
Metoda |
La locul de depozitare |
In contabilitate |
|
Cantitativ-valorica |
Evidenta cantitativa | ||
Operativ-contabila | |||
Global valorica | |||
Enumerati trei metode de evaluare a iesirilor din stocuri. |
|||
Care este semnificatia utilizarii conturilor de diferente de pret? |
|||
Care este particularitatea contului 711 "Variatia stocurilor"? |
|||
Care este semnificatia adaosului comercial? |
RECAPITULARE
Dupa ce ati terminat de studiat aceasta sesiune, reflectati cateva momente asupra obiectivelor procesului de studiu.
Raspunsul la intrebarile de autoevaluare ar trebui sa va arate cat ati reusit sa invatati. Daca nu sunteti siguri ca ati realizat obiectivele procesului de studiu, este util sa recititi partile relevante din aceasta sesiune, inainte de a studia mai departe.
Dupa ce ati revazut obiectivele procesului de studiu si considerati ca vi le-ati insusit, ar trebui sa acordati cateva minute recitirii materialului, pentru a aprofunda intelegerea lui. De asemenea, ar fi util sa revizuiti adnotarile si raspunsurile pentru momentele de reflectie, activitatile si intrebarile de autoevaluare. Aceasta va va ajuta la pregatirea lucrarii de verificare notate si, de asemenea, la recapitularea pentru examen.
Inregistrarea trimiterii materialelor spre prelucrare: |
||||
10.000.000 lei |
||||
Materii si materiale inregistrate la terti |
Materii prime |
|||
Inregistrarea cheltuielilor cu transportul (acestea vor majora costul final al echipamentului de protectie): |
||||
178.500 lei |
||||
Furnizori |
150.000 lei |
|||
Materiale de natura obiectelor de inventar | ||||
28.500 lei |
||||
TVA deductibila | ||||
Inregistrarea cheltuielilor cu manopera pentru obtinerea echipamentului de protectie: |
||||
690.200 lei |
||||
Furnizori |
580.000 lei |
|||
Materiale de natura obiectelor de inventar | ||||
110.200 lei |
||||
TVA deductibila | ||||
Inregistrarea revenirii stocurilor de la prelucrare: |
||||
10.000.000 lei |
||||
Materiale de natura obiectelor de inventar |
Materii si materiale aflate la terti |
|||
Costul final al echipamentului de protectie este de 10.730.000 lei. |
||||
Metoda |
La locul de depozitare |
In contabilitate |
|
Cantitativ valorica |
Cantitativa |
Cantitativ - valorica |
|
Operativ contabila |
Cantitativa |
Valorica |
|
Global valorica |
Valorica |
Valorica |
|
FIFO - first in, first out = primul intrat, primul iesit; LIFO - last in, first out = ultimul intrat, primul iesit; Cost mediu ponderat calculat dupa fiecare intrare sau la sfarsitul fiecarei luni. |
|||
Evidenta anumitor elemente de stoc se tine la preturi prestabilite. Periodic (de regula lunar), diferenta intre pretul efectiv si cel prestabilit se inregistreaza in conturi de diferente de pret, pentru a reflecta marimea reala a valorii stocurilor. |
|||
Este un cont bifunctionl, deci poate prezenta fie sold final creditor, fie sold final debitor. La descarcarea gestiunii de produse finite are semnificatia unui cont de cheltuieli. |
|||
Din punct de vedere contabil, adaosul comercial reprezinta suma pe care o obtine un agent economic in urma vanzarii unei marfi dupa suportarea cheltuielilor cu aprovizionarea. Marimea adaosului se obtine, de regula, prin aplicarea unei cote procentuale asupra pretului de aprovizionare. |
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |