Analiza swot, element de cunoastere reala a conditionarilor dezvoltarii agroturismului

ANALIZA SWOT, ELEMENT DE CUNOASTERE REALA A CONDITIONARILOR DEZVOLTARII AGROTURISMULUI

In literatura de specialitate[1], se prefera sa se vorbeasca despre "dezvoltarea durabila a turismului" mai frecvent decat despre un "turism durabil". O adaptabilitate a acestor motive cu valabilitate si pentru zonele rurale cu potential turistic ar putea constitui motivele: un turism durabil implica o dezvoltare generala, iar unele aspecte ale componentelor activitatilor agroturismului anumitor zone din Romania pot sa nu fie durabile in conditiile actuale, chiar si cu utilizarea celor mai bune practici. Deci impactul agroturismului local in diversiunea economica impune aspecte pozitive si negative. Din aceasta perspectiva este necesara o analiza atenta pentru a oferi posibilitatea desfasurarii unor actiuni de eliminare a dezavantajelor si de potentare a beneficiilor dezvoltarii acestui sector de activitate in zonele din Romania.

In acest context se poate arata ca analiza SWOT constituie o tehnica utilizata in scopul stabilirii pozitiei activitatilor agroturistice si a masurilor ce pot fi adoptate pentru a se mentine si/sau imbunatati pozitia competitiva a intreprinzatorilor si din zonele cu potentialitati agroturistice.

Punctele tari sunt determinate de factorii interni (locali) care favorizeaza dezvoltarea activitatilor agroturistice in spatiul rural. Se pot enumera in acest sens:

- existenta traditiilor acestor activitati neagricole in zonele rurale;

- cadru natural deosebit cu suprafete intinse ale zonelor de cu atractivitate agroturistica, cu flora si fauna, care creeaza peisaje foarte atragatoare;

- existenta tuturor formelor de relief, care constituie un prilej de rememorare a vechilor traditii;

- existenta unor puncte de atractie in domeniul peisajelor generate de energia de relief pur turistica, dar si de cele agricole (   pomi-vinicole, pastorale, piscicole );

- obiceiurile si traditiile romanesti pastrate din vechime cum sunt: pescuitul, prepararea mancarurilor, tesut, precum si alte traditii ale romanilor dar si a altor etnii cum sunt: turci si tatari, lipoveni, greci, etc.;

- cunoasterea unor vestigii ale unor vechi asezari omenesti, istorice, tezaur;  

- gastronomia bogata bazata mai ales pe produse si preparate din peste;

- arhitectura caselor taranesti traditionale ( de exemplu tipurile de case taranesti, prispa, bucataria, anexele gospodaresti etc.);

- obiectele traditionale care se mai folosesc in mod curent la unele indeletniciri;

- piese de mobilier traditionale care se gasesc in casele localnicilor de la sate;

- interesul si preocuparile comunitatilor locale, a organizatiilor neguvernamentale specializate (acolo unde exista);

- accesul la produsele considerate materii prime (de exemplu pestele);

- potentialul inovational ridicat al populatiei din zona la care se adauga posibilitatile amplificate de creare de noi locuri de munca in zonele rurale analizate;

- se contribuie la formarea unor oferte originale, de simbol, oferindu-se produse/servicii pentru pietele agroturistice locale care sunt limitate si specifice zonelor de atractivitate;

- agroturismul zonelor rurale prezinta o mare flexibilitate si rezistenta pentru perioadele de criza si recesiune;

- exista un interes dar si o deosebita afluenta de turisti straini privind cererea pentru anumite produse/servicii agroturistice existente in anumite zone;

- existenta unor tarife acceptabile pentru prestarea serviciilor agroturistice;

- transporturi acceptabile.

Puncte slabe, care sunt legate in principal de neajunsuri organizatorice cum sunt:

- publicitatea inca scazuta care se face pentru turismul anumitor zone;

- pensiunile turistice care nu sunt inscrise in catalogul ANTREC, datorita rezervei locuitorilor fata de orice organism specializat;

- locuitorii din anumite zone rurale nu au cunostinte economice in domeniul agroturismului;

- nu se cunoaste promovarea valorilor si originalitatii resurselor locale prin reclama si publicitate;

- informatiile tehnico-economice dar si de marketing agroturistic sunt putine atat la nivel national cat si international;

- in unele din zone (ca de exemplu Delta Dunarii in anumite sezoane) transporturile sunt inconvenabile sau chiar putin dezvoltate;

- o insuficienta de capital disponibil, dar si o neincredere in anumite oferte de fonduri (de exemplu sistemul SAPARD);

- materiale promotionale putine si de calitate inferioara privind potentialitatile agroturistice ale zonei;

- numar redus de tour-operatori, ghizi specializati pentru zona;

- lipsa de experienta pe piata agroturistica;

- posibilitati limitate si lipsa de experienta in folosirea formelor de plata sau introduse in circulatie (carti de credit, cecuri de calatorie etc.);

- departarea fata de restul Europei din punct de vedere al atragerii turistilor din acea zona;

- focarul de conflict din fosta Iugoslavie, care a influentat negativ atragerea turistilor.

Toate aceste puncte slabe pot genera obstacole care pot fi grupate in urmatoarele categorii:

a)  veniturile obtinute de pensiunile agroturistice prin actiunile de mobilizare au fost insuficiente pentru a se permite sa se patrunda pe piata turistica conturata prin sistemul economic dominant teritorial;

b) gospodariile cu potential agroturistic din spatiul rural in mod efectiv inca nu dispun de nici un fel de experti tehnici si nici de o capitalizare a resurselor necesara pentru a mobiliza suficient fondurile proprii;

c) inchiderea si izolarea unor teritorii rurale ( se poate exemplifica situatia din Delta Dunarii ) unde este dificila si chiar aleatoare punerea in contact a serviciilor agroturistice cu clientela. Populatia anumitor zone este obligata sa se alinieze cu celelalte colectivitati vecine pentru a atinge un nivel de rentabilitate economico-sociala acceptabila.

Oportunitatile sunt determinate in majoritatea cazurilor de evolutia factorilor externi gospodariei potential agroturistice, dar care influenteaza favorabil prin cadrul general pozitiv. Astfel se pot enumera:

- cei care isi desfasoara activitati de agroturism in zonele rurale isi pot completa veniturile si din alte activitati de vanzare in special a produselor agricole si piscicole;

- persoanele din cadrul pensiunilor agroturistice pot organiza miniexcursii, unde se pot prezenta obiceiurile traditionale si portul traditional specific zonei in cadrul meselor specifice, pot organiza actiuni de vanatoare in limita reglementarilor legale, se poate admira imaginea romantica a zonelor;

- prin formele de agroturism amplasate spatial la confluenta mai multor drumuri, prin care se pot face cunoscute ofertele de pensiuni prin panouri, indicatoare prin care sa se indice locul unde se gasesc aceste pensiuni si eventual gradul de confort (prin numarul de margarete);

- fructificarea noilor tendinte de sprijinire a turismului de orice tip manifestata la nivel national de guvernul Romaniei;

- in zonele de atractie agroturistica poate creste gradul ocuparii fortei de munca, a veniturilor familiale si pe ansamblu o ridicare a situatiei economice zonale;

- infiintarea unor asociatii satesti de turism si a unor agentii locale de turism ar favoriza organizarea si coordonarea activitatilor agroturistice;

- activitatile agroturistice din aceste zone pot constitui o sursa de inovatie nu numai referitor la specificitatea tehnologiilor de servicii turistice neconventionale, dar si la formele manageriale;

- existenta ambasadelor straine si a comunitatilor de straini care pot extinde prin diferite forme de promovare activitatile agroturistice;

- prezenta WEB-urilor si conectarea la INTERNET, pot asigura cunoasterea pensiunilor agroturistice din zona, ceea ce genereaza facilitati de afaceri, dar si o crestere a posibilitatilor de acces la produsele accidentale;

- stabilizarea monedei nationale (respectiv aderarea la moneda unica Euro);

- cresterea numarului strainilor care calatoresc in Romania pentru afaceri sau a celor care lucreaza in tara noastra;

- conectarea la reteaua Eurogites a turismului rural romanesc si posibilitatea colaborarii cu alte organisme europene din turismul rural.

Riscurile, se refera la anumite frane in dezvoltarea turismului rural romanesc, considerate amenintari si care se pot regasi in urmatoarele:

- posibilitati de crestere a taxelor pe care le percepe statul pentru activitatile de turism in general, dar pentru care si locuitorul din mediul rural, cu potentialitati agroturistice este circumspect. Taxele respective au ca efect amplificarea nivelului costurilor produselor / serviciilor agroturistice;

- imposibilitatea adoptarii de perspectiva a exploatatiilor/pensiunilor la cerintele pietei agroturistice zonale si nationale;

- cresterea pretentiilor turistilor care solicita servicii de calitate superioare si la un pret avantajos, cerinte mai greu de oferit mai ales pentru unitatile agroturistice din anumite zone;

- imposibilitatea obtinerii de credite la niveluri acceptabile de dobanzi bancare;

- retineri (conservatorism) a unei parti din populatia rurala a zonelor de litoral maritim si fluvial de a introduce noul (modernismul) mai ales in gospodariile lor potentiale pensiuni agroturistice, care ar putea constitui elemente de atractie in agroturismul zonei;

- imaginea nu tocmai favorabila din exterior a produselor/serviciilor agroturistice din zona, dar si de ordin national (cu referire la calitatea indoielnica a acestora, insecuritate, un cadru general al mediului rural considerat nefavorabil etc.);

- existenta inca a unor efecte de degradare a mediului, la care se adauga si lipsa unor masuri ecologice, poluarea etc.;

- insuficiente informatii privind tehnologiile alternative in sistemul agroturismului traditional (laturile alternative);

- costuri ridicate sau chiar lipsa de inchiriere a unui mijloc de transport. Aceasta atat in scopuri de aprovizionare/desfacere dar si in scopuri turistice (facem referire speciala asupra mijloacelor de transport rutiere, cat si a ambarcatiunilor necesare mai ales pentru zonele de litoral fluvial si Delta Dunarii).