Cercetarea in domeniul publicitatii

CERCETAREA IN DOMENIUL PUBLICITATII

1. ETAPA EXPLORATIVA-cercetare secundara

Se ocupa cu obt de date secundare, diverse rapoarte stiintifice sau guvernamentale, cataloage, baze de date.

Prin prelucrarea acestor date se obt o sinteza informativa care il ajuta pe designerul de reclama sa cunoasca domeniul, obiectul pt care face reclama

Firmele mari isi creaza propriile banci de date

2. CERCETAREA PRIMARA-consta in abordarea directa a indivizilor, utilizand m multe metode de abordare a pietii:

1. OBSERVARE DIRECTA-studiaza comportamentul cumparatorului la punctele de vanzare, reactia publicului la diferite msj.

2. ANCHETA PRIN INTERVIU-ancheta=metoda, interviu=tehnica---studiaza mecanismele psihologice, focus-grupurile

3. STUDII DE CAZ

4. EXPERIMENTUL

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

Cercetarea acestui comportament permite anticiparea reactiilor pietei la diverse oferte

La baza proceselor care intra in consumul de produse stau 2 paradigme:

1. Paradigma interpretarii cognitive
2. Paradigma interpretarii comportamentale

1. PIC-considera comp o consecinta a invatarii, a procesarii informatiilor de care dispun consumatorii la un moment dat. Aceasta parad are o serie de critici. Criticii se bazeaza pe inv experimentale empirice, care arata ca:

-oamenii nu cauta multe informatii pt a cumpara un produs

-oamenii nu proceseaza un nr mare de informatii

-oamenii nu adopta comp complexe in aciz produselor nici macar cand e vb de produse costisitoare

2. PIC-deciziile consumatorilor sunt o consecinta a comportamentului anterior

-deciziile de cumparare se iau in functie de stimulii din mediu

raspunsul la stimuli ar fi punctul de plecare-ne intereseaza cum influenteaza cunoasterea mediului stimulii de mediu si de marketing mentalul consumatorilor

FACTORII CARE INFLUENTEAZA DECIZIILE CONSUMATORILOR

Stimulii de marketing(produsul, pretul, distributia, promovarea)---Stimulii de mediu(economici, tehnologici, sociali, politici)---Trasaturile consumatorilor(psihologice, personale, sociale, culturale)---Deciziile de consum(identificarea problemelor, cautarea inf, evaluarea alternativelor, luarea deciziei, evaluarea postconsum)---Actul de achizitie si consum(alegerea produsului, alegerea marcii, alegerea sursei, alegerea momentului)

MODEL EXTINS AL COMPORTAMENTULUI:

Identificarea problemelor---Cautarea informatiilor---Evaluarea alternativelor---Procesul de decizie---Evaluarea postconsum

Aceste procese cunosc 2 tipuri de influente:

1. INFLUENTE DIRECT OBSERVABILE
2. INFLUENTE DEDUSE

1. Factori de marketing
2. Factori demografici
3. Factori situationali

INFLUENTE DEDUSE-factori psihologici

Perceptia, motivatia, cunoasterea, emotia, convingerile

Factori sociali-apartenenta la grupuri primare, secundare-statut social si rol social

Facotri culturali-cultura careia ii apartine individul

Subcultura-cultura profesionala

Clasa sociala

Stilul de viata-modul de a trai al individului definit de activ pe care le desfasoara, de interesele sale, de opiniile personale, de factorii demografici

1. Activitatea profesionala
2. Evenimente sociale la care participa
3. Moduri de petrecere a timpului liber, vacantele
4. Pasiunile
5. Distractiile
6. Cluburile frecventate
7. Comunitati., grupuri sociale
8. sporturile
9. cumparaturile preferate

INTERESE:-loc de munca, locuinta, familie, moda, mod de alimentatie, consum mass-media, realizari profesionale

OPINII-opinii despre sine, politica, probl sociale, educatie, viitor, cultura

Fact socio-demografici-varsta, educatia, ocupatia, structura familiei si etapa din ciclul de viata

CUNOASTEREA

Presupune operatii mentale:

1. EVALUAREA SPONTANA A INFORMATIEI PUBLICITARE
2. FORMAREA UNOR OPINII PE BAZA INFORMATIILOR RESPECTIVE DESPRE OBIECTUL PROMOVAT
3. FORMAREA UNOR CONVINGERI CAND INF. SUNT CONSISTENTE, PRIVIND ATUU-URILE PRODUSULUI
4. FORMAREA ATITUDINII FATA DE PRODUSUL RESPECTIV

Informatii= Opinii + convingeri-pot fi pro sau contra, de achizitie sau respingere---formeaza comportamentul cons potential

Procesul de cunoastere depinde f mult de inteligibilitatea mesajului

Nr de cuvinte, lungimea frazelor

Nr semnelor de punctuatie

Utilizarea diverselor procedee de a sublinia

Cu cat un msj e mai aglomerat cu atat procesul de cunoastere e ingreunat, frustrarea receptorilor e mai mare

Este bine sa se fol 2-3 tipuri de informatii din multimea de inf posibile

CATEGORII DE INF IN MESAJ:

1. despre pret
2. despre calitate
3. despre componente
4. despre performante
5. despre aventaje speciale
6. despre noutate
7. despre accesibilitatea pe piata
8. despre gustul unor produse
9. despre securitatea asig de un produs
10. despre inovatiile care au stat la baza acestui produs,etc

RECLAMA UNILATERALA-prezinta numai aspectele pozitive ale reclamei, adresandu-se receptorilor care nu sunt expusi la reclama din partea concurentei

RECLAMA BILATERALA-prezinta atat aspectele poz cat si pe cele neg-clientul ramane cu impresia ca ofertantul e cinstit, el detine informatiile suficiente pentru a lua o decizie competenta, de cumparare

Cunoasterea e favorizata si de credibilitatea sursei-sursele credibile sunt de regula persoanele care ocupa pozitiile ierarhice superioare-martori ai calitatii

REPETITIA-prin repetitie msj devine tot mai familiar subiectului, spiritul lui critic si tendinta de a cenzura msj este mai diminuat pe masura ce reclama e repetata.

MASURAREA CONVINGERILOR: leg dintre opinii, atitudini, comportament-comportamentul consumatorului se poate masura direct prin obs celui care cumpara

MASURAREA OPINIILOR-inainte de a lansa un produs pe piata

Procedeu-subiectii sunt solicitati sa alcatuiasca o lista cu calitatile produsului

Prima met de masurare e solicitarea sub de a da note de la 1 la 10 fiecareia dintre insusirile respective. Rezulta un scor, care e de fapt valoarea atribuita de receptori produsului respectiv.

DIFERENTIALA SEMANTICA: subiectilor li se prezinta o lista cu insusirile produsului si sunt solicitati sa arate intensitatea opiniilor fata de acestea, alegand urmatorii determinanti-FB, B, P, S, FS-5 trepte

SCALA LIKERT-are tot 5 trepte dar care are un punct neutru-Cat de favorabil sunteti dvs ofertei tv privind emisiunile sociale?-f fav, fav, nici-nici, suficient, nefav

SCALA DE PREFERINTE-va rugam sa ordonati dupa preferinte urmatoarele emisiuni:

SCALA ADJECTIVELOR BIPOLARE-se porneste de la principiul ca toate atitudinile umane se plaseazz pe un continuum sit intre 2 extreme-Precizati opinia dvs despre profesia de jurnalist, bifand varianta cu care sunteti de acord.

PUBLICITATEA CA ACTIVITATE DE COMUNICARE

COMUNICAREA= a transmite, a difuza, a impartasi, a interactiona cu altii, actiunea asupra cuiva

Toate aceste semnificatii sunt valabile si in publicitate

Msj repr o reactie la spusele cuiva

Principalele elemente ale proc de comunicare: EMITENT, DESTINATAR, COMUNICAREA OBSERVABILA, CONTEXTUL

Un mesaj de la EMITENT la DESTINATAR cunoaste anumite perturbatii-IC-descifrarea msj potrivit intelegerii proprii, MC-interpreterea mesajului dincolo de ceea ce a vrut sa spuna Emitentul

CONTEXTUL se refera la contextul sociocultural in care se desf. Procesul de comunicare

Limbajele sunt de 3 feluri:

1. Verbale
2. paraverbale
3. non-verbale

Limbajele paraverbale sunt exprimate prin ton, pauze in vb, inflexiunea vocii

IN FORMULAREA MSJ PUBLICITAR, TREB SA SE REZ URMAT PROBLEME:

1. CE SA SE SPUNA? CONTINUTUL MSJ
2. CUM TREB SA SE SPUNA DPDV LOGIC? STRUCTURA MSJ
3. CUM TREB SA SE SPUNA DPDV SIMBOLIC? FORMA DE PREZENTARE
4. CINE TREB SA SPUNA? EMITENTUL MSJ-SURSA MSJ
5. CUI TREB SA SE SPUNA? PUBLICUL TINTA

Aspecte psihologice:

1. Receptorii dau atentie mai mare msj care intra in sfera lor de interese
2. oamenii interpreteaza msj in fct de ceea ce vor sa vada si sa auda
3. receptorii memoreaza numai o parte din msj transmis, nu in intregime

TEZA 1:

EFECTELE UNUI MSJ SUNT CU ATAT MAI PUTERNICE CU CAT SE APROPIE MAI MULT DE INTERESELE SI IDEILE DESTINATARULUI

TEZA 2:

EFECTELE MSJ PUBL SUNT CU ATAT MAI PUTERNICE CU CAT SURSA MSJ ARE MAI MULTA CREDIBILITATE PROFESIONALA SI MORALA

ETAPELE PROCESULUI DE COMUNICARE PUBLICITARA:

1. identificarea publicului-tinta
2. stabilirea obiectivelor promotionale
3. alegerea canalelor de comunicare
4. elaborarea msj
5. alocarea bugetului
6. producerea si controlul proc de comunicare

IDENTIFICAREA PUBLICULUI-TINTA:

Trebuie sa se cunoasca:

1. CARACTERISTICILE DEMOGRAFICE SI PSIHOSOCIALE
2. PREFERINTELE PRIVIND PRODUSELE DIN CATEGORIA CELOR PROMOVATE

Imaginea se calc cu ajut a 2 scale

1. SCALA FAMILIARITATII-cat de bine cunoasteti, in ce masura cunoasteti produsul?
2. SCALA PREFERINTEI-Cat de mult preferati produsul?

OBIECTIVELE PROFESIONALE:

Ce anume doreste ofertantul sa obtina de la receptori?

RASPUNS DE NATURA COGNITIVA-SA STIE

RASP DE NAT AFECTIVA-SA SIMTA

Obiectivele reclamei pot fi punctuale:

1. INFORMAREA PIETII ASUPRA PRODUSULUI
2. CUNOASTEREA MARCILOR LA PROD RESPECTIV
3. CREAREA UNEI CERERI INITIALE
4. CRESTEREA SEGM DE CONSUMATORI
5. INFORMAREA PIETEI IN LEGATURA CU EVOLUTIA PRETURILOR
6. INTRODUCEREA UNUI PRODUS NOU IN GAMA DE PRODUSE
7. CREAREA UNEI REPUTATII BUNE A FIRMEI OFERTANTE

ELABORAREA MSJ PUBLICITAR:

Msj trebuie sa nasca dorinta de achizitionare a produsului, sa provoace ACTIUNEA DE CUMPARARE

Continutul unui msj publ are in centru un concept cheie sau PROPUNERE UNICA DE VANZARE sau TEMA CENTRALA in functie de care se ordoneaza toate informatiile cuprinse in mesaj. Phillip C. considera ca ex. 3 feluri de APEL:

1. APELURI RATIONALE-se refera la avantajele oferite de produs
2. APELURI EMOTIONALE-urmaresc crearea de emotii pozitive
3. APELURI MORALE-se adreseaza constiintei publicului

ELEMENTELE RECLAMEI

MARCA-este un nume sau poate fi un simbol, un desen sau o combinatie din aceste elemente, care serveste la identificarea unui producator sau a comerciantului pt. a deosebi prod. Promovate de oferta similara existenta pe piata.

Exista mai multe tipuri de marci:

1. MARCA DEPUSA-MARCA INREGISTRATA-scopul ei este protejarea produsului. Proprietatea exclusiva asupra produsului lansat
2. MARCA DE FABRICA-evidentiaza proprietatea unui anume producator
3. MARCA DE COMERT-semnul distinctiv al unei intreprinderi comerciale-cea care vinde produsele
4. MARCA DE SERVICIU-zona serviciilor pentru populatie

Exista:

1. MARCI VERBALE-CUVINTE-"HUMANITAS"
2. MARCI FIGURALE-DESENE-"PRO TV"
3. MARCI SONORE-MELODII CONSACRATE, ZGOMOTE

Marcile indep mai multe functii:

1. ORIGINEA PRODUSULUI SI A OFERTANTULUI
2. PROTEJEAZA CONTRA IMITATIILOR
3. CERTIFICA AUTENTICITATEA PRODUSULUI
4. STIMULEAZA CUMPARAREA UNUI ANUMIT PRODUS-PR DE MARCA VS. PRODUS CARE NU E DE MARCA-ALEGEM PROD DE MARCA
5. PERMIT CONTROLUL PIETII, INLATURA CONFUZIA DINTRE PRODUSE
6. STIMULEAZA CUMPARATORII SA ISI IMBUNATATEASCA PERMANENT CALITATEA PRODUSULUI
7. FACILITEAZA STUDIILE DE PIATA

LOGO-este forma stabila sub care apare denumirea unui sponsor de publicitate. E tiparit cu aceleasi caractere tipografice, la care se poate adaguga si un detaliu artistic. Logo ajuta la memorarea numelui unora dintre producatori, la construirea identitatii

ILUSTRATIA-avantaj pentru reclamele vizuale

Imagini de persoane, obiecte din realitate, imagini computerizate-artificiale, imagini de animale sau pasari

Ilustratia treb sa fie corelata cu textul.

Exista o serie de formate clasice:

1. SILUETE-PREZINTA OBIECTUL SINGUR, SCOS DIN CONTEXT, ELIMINANDU-SE ORICE CADRU
2. FEREASTRA-CONSTA INTR-O SG. ILUSTRATIE REPREZENTAND 2 TREIMI DIN SUPRAFATA SUB CARE SE PLASEAZA TITLUL SI TEXTUL INFORMATIV
3. OMNIBUS-REPR O SERIE DE OBIECTE LEGATE TEMATIC INTRE ELE
4. MONDRIAN-INSIRUIRE DE PATRATE SAU DREPTUNGHIURI IN CARE SE PLASEAZA IMAGINI FARA SA EXISTE LEGATURA INTRE ELE
5. BANDA DESENATA-JUXTAPUNERE-PREZINTA FILMIC UN MSJ
6. ALFABET-COMPUNEREA UNOR ILUSTRATII SUB FORMA DE LITERA

ILUSTRATIA ESTE PLASATA IN STANGA IMAGINII, PENTRU A CAPTA EMISFERA DREAPTA A CREIERULUI-RESPONSABILA CU INF. VIZUALA SI EMOTIA

CULOAREA-in contextul policromiei actuale, utilizarea unei singure culori poate da o nota distinctiva. Culorile sunt INDUCTORI PSIHICI. Efectul culorii in recl. Nu depinde doar de semnificatia lor sau de actiunea luminii ele sunt asociate cu traditiile culturale ale indivizilor si cu tipologia umana determinata de sex.

ASOCIERI-EGOISTII-GALBEN, JOVIALII-ORANGE

SPATIUL LIBER-foarte important in contextul reclamei supraaglomerate. Utilizarea spatiului liber E UN SEMN DE PROSPERITATE, creaza un RESPIRO pentru receptorul de publicitate

MISCAREA IN RECLAMA-atrage atentia-folosirea IMAGINII STERSE, VARIETATEA VOLUMULUI, etc.

SASE PRINCIPII PENTRU O RECLAMA DE SUCCES:

1. RESPECTAREA FLUXULUI LOGIC AL INFORMATIEI
2. ALEGEREA ELEMENTULUI DOMINANT CARE SA ATRAGA ATENTIA RECEPTORULUI
3. UTILIZAREA INFORMATIILOR CARE SUSTIN CONCEPTUL-CHEIE
4. RESPECTAREA PROPORTIEI INTRE ELEMENTELE RECLAMEI-IMPORTANTA RELATIVA A FIECARUI ELEMENT
5. DISPUNEREA SPATIALA A ELEMENTELOR RECLAMEI-SA TINA SEAMA DE PROCESELE PSIHICE
6. UTILIZAREA UNOR ELEMENTE CUM SUNT CHENARELE, CULORILE DE FONT, REPETITIILE

In publicitate, creativitatea este sine qua non

TIPURI DE RECLAMA

CRITERII:

1. ELEMENTUL PE CARE SE CENTREAZA RECLAMA

a. RECLAMA INSTITUTIONALA-centrata pe institutii

SCOPUL: sa promoveze imaginea poz a firmei-sa neutralizeze imag neg-dc exista

CE ELEMENTE CONTINE:

1. ASPECTE LEGATE DE ISTORICUL FIRMEI
2. NR MARE DE CLIENTI
3. CALITATI ALE PERSONALULUI ANGAJAT
4. RASPINDIREA GEOGRAFICA

Asocierea firmei cu o cauza sociala care sa mobilizeze opinia publica aduce beneficii considerabile.

b. RECLAMA PRODUSULUI-este centrata pe bunurile si serviciile promovate, pe avantajele pe care le ofera clientilor, utilizatorilor, in comparatie cu produsele concurente.

SUBTIPURI DE RECLAMA:

1. RECLAME PENTRU LANSAREA UNUI PRODUS NOU-corespunde primei etape din ciclul de viata-determina cererea initiala, familiarizeaza piata cu produsul, stimuleaza potentialii clienti
2. RECLAMA DE INTRETINERE-ciclul doi de viata-fidelizarea clientelei
3. RECLAMA DE ASIGURARE-etapa a treia de maturizare-intareste increderea clientilor in produsul respectiv
4. RECLAMA COMPARATIVA-convinge piata ca produsul este mai bun decat cele concurente-crearea ei necesita atentie sporita pentru a nu incalca temeiurile etice si legale
5. RECLAMA DE REAMINTIRE-urmeaza unui declin al produsului si urmareste sa reaminteasca publicului de existenta produsului
6. RECLAMA DE REPOZITIONARE-a patra etapa, de declin, in care se urmareste recladirea imaginii produsului in constiinta publicului-2 variante: RECLAMA CU IMAGINE DEPLASATA-Se urmareste prezentarea altor avantaje ale produselor pentru acelasi public, RECLAMA CU IMAGINE COMPLEMENTARA-urm. Prezentarea de avantaje noi pentru noi segmente de public

c. RECLAMA CENTRATA PE CONSUMATOR-promite rezolvarea problemelor clientelei, maguleste clientii, reusind sa ii pastreze.

RECLAMA DE ZIAR-cea mai solicitata in lumea afacerilor ziarele obtin din publicitate venituri mai mari decat toate celelalte mass-media. Designerii de publicitate ai ziarelor incearca sa rezolve doleantele clientilor intr-o maniera cat mai favorabila tocmai pt a-I atrage. Ziarele le ofera clientilor o serie de avantaje:

1. OFERA UN CONTEXT MAI CREDIBIL DECAT ALTE MEDIA
2. OFERA O ACCESIBILITATE MAI LARGA A PUBLICULUI
3. POSIBILITATEA REPETARII MESAJULUI
4. POSIBILITATEA NEGOCIERII DIMENSIUNILOR RECLAMEI
5. TIMPUL DE PRODUCERE SI DE INSERARE ESTE MULT MAI REDUS

RETETA UNEI RECLAME DE ZIAR:

1. TITLU INCITANT
2. BENEFICIU UNIC MENTIONAT IN TITLUL RECLAMEI
3. FOLOSIREA UNUI SG ELEMENT DOMINANT
4. ASIGURAREA COERENTEI TEXTULUI INFORMATIV
5. INDEMNAREA CLIENTILOR LA ACTIUNEA IMEDIATA DE SOLICITARE
6. IDENTIFICAREA PROD. PRIN MARCA SI A OFERTANTULUI PRIN LOGO
7. FURNIZAREA DE INFORMATII LOGISTICE
8. UTILIZAREA UNUI CORP DE LITERA DESTUL DE MARE
9. SIMPLITATEA
10. CREAREA UNUI STIL PROPRIU

EMOTIA

EMOTIA ASTENICA-Negativa-recl care util aceasta forma invoca emotii neg, neliniste, teama, groaza. Sugereaza ca oferta lor este cea optima. In timp ce emotiile pozitive promit o stare de confort psihic, reclamele care util emotiile negative promit diminuarea disconfortului psihic. Eficienta acestei formule depinde de calitatea si de pozitionarea argumentului in msj publicitar. Aceste reclame nu sunt concepute ca sa ii sperie pe indivizi, ci ca sa le ofere un remediu la starile dramatice. Contribuie la cresterea vanzarilor. Reclamele care fol em neg mai rar fac apel la experienta personala. Avantajul reclamelor de acest tip este ca repr o solutie ce contrasteaza cu mediul publicitar. Emotiile neg se pot asocia cu numele firmei. Treb multa masura in utilizarea acestei formule pt a evita riscul unei imagini defavorabile. O varianta a acestui tip de reclama e aceea in care riscul poate fi perceput ca o tentatie.

UMORUL-nu e o arma sigura in reclama, existand riscul ca oamenii sa retina POANTA., uitand PRODUSUL.

UMORUL SITUATIONAL-produsul apare ca un erou al unui serial.important este ca cumparatorul sa nu fie intr-un rol ridicol.

MASURAREA EMOTIILOR:

Acest proces psihofiziologic presupune trairi afective, modificari organice, manifestari comportamentale. Trairile afective se masoara, se studiaza prin metoda autoobservatiei-tehnica raportului introspectiv- o descriere a procesului emotional. Aceasta tehnica are limite:

1. nu toti receptorii pot constientiza trairile lor-chiar dc le constientizeaza exista tendinta de a da raspunsuri dezirabile, asteptate de specialisti
2. oamenii nu pot exprima in cuvinte intotdeauna ceea ce gandesc

CERCETARILE CARE SE REFERA LA MODIFICARILE ORGANICE:

Se inreg o serie de parametrii fiziologici:ACTIVITATEA CARDIACA SI RESPIRATORIE, RITMUL RESPIRATIEI, COMPOZ. CHIMICA DIN SANGE, TENSIUNEA MUSCULARA, SECRETIA SALIVARA.

Metoda prin care se masoara raspunsul pupilei la o emotie

Se masoara emotia prin RASPUNS GALVANIC CUTANAT-TRANSPIRATIA

Modificarile endocrine

MODIFICARI COMPORTAMENTALE:

Metoda observatiei-comp cons la pct de vanz

Observarea expresiei faciale, expr vocale, miscarea, tinuta, gesturile

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI:

Actiunile indivizilor implicati direct in procesul de obtinere si de utilizare a bunurilor si a serviciilor, inclusiv procesul de decizie care precede cumpararea si utilizarea produselor

Studierea comp presupune 2 mari capitole:

1. COMPORTAMENTUL INDIVIZILOR SI AL GRUPURILOR SOCIALE
2. COMPORTAMENTUL ORGANIZATIILOR

Intereseaza 3 mari probleme-ce se cumpara si se consuma? Cum isi procura indivizii cele necesare?

Philip Cotler-intreb cheie care vizeaza toate segmentele comport. Consum

1. CINE CUMPARA? DIN PERSPECTIVA MARKETINGULUI, CARE E PIATA?
2. CE CUMPARA? CE CONSUMA?
3. DE CE SE CUMPARA?
4. CINE PARTICIPA LA DECIZIA DE CUMPARARE?
5. CUM SE FAC ACHIZITIONARILE?
6. CAND SE FAC CUMPARATURILE?
7. DE UNDE SE CUMPARA?

Se acopera cele 4 politici de marketing-de pret de produs de promotie

Intentia de cumparare-plan mental in legatura cu ceea ce vor sa isi cumpere

Comp de cumparare:

Intentia de cumparare-veriga intre procesele psihice si de comp de cumparare

Consumatorii care se influenteaza in legatura cu viitoarele cumparaturi care sunt capabili sa sesizeze discrepantele dintre promis. Reclamei si produsele achizitionate-ACCENTUATORI

A 2 a clasa e formata din ATENUATORI-cei care cumpara produsele la pct de vanzare, evitand mesajele publicitare

O alta impartire:

1. CONSUMATORI CU CAPACITATI DE AUTOREGLARE-isi regleaza comp de cumparare in functie de reperele receptate din mediu

2. CONSUMATORI LIPSITI DE CAPACITATEA DE AUTOREGLARE-se ghideaza numai dupa propriile gusturi.

S-au creat o serie de modele:

1. MODELE NEDIFERENTIATE-lista de factori de decizie-constientizarea, interesul, dorinta, cumpararea

2. MODELE UNILINIARE-create in anii 70, progres fata de modelele nediferentiate, au constat in ierarhizarea acestor factori

3. MODELE CIBERNETICE-se caracterizeaza prin faptul ca ele cuprind un nr mai mare de factori-stab conexiuni intre factori, inreg feedback-ul dintre ei

A. INPUT INFORMATIONAL-INFORMATIA SI STIMULII INTRODUSI IN RECLAMA

B. PROCESAREA INFORMATIEI-EXPUNEREA LA RECLAMA, RECUNOASTEREA RECLAMEI

C. PROCESUL DE DECIZIE-O SERIE DE ASPECTE-IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

D. EVALUAREA OFERTELOR PROPRIU-ZISE-MARCA, CALITATE, ATITUDINI

E. DEMERSUL MOTIVATIONAL-STIL DE VIATA

F. INFLUENTA MEDIULUI

S-a recurs la o abordare sistematica

DISONANTA COGNITIVA-diferenta intre satisf. Consumatorului si asteptarile lui de la produsul respectiv

MASURAREA PERCEPTIEI

1. MASURAREA INDIRECTA-prin intermediul memoriei si memorarii

A> TESTUL PRIVIND ACURATETEA DETALIILOR MEMORATE-masoara precizia de recunoastere a unui msj receptat

Indivizii sunt expusi la o reclama, dupa care sunt confruntati cu aceeasi reclama sau parti ale reclamei pt a vedea in ce masura isi amintesc msj vazut sau auzit.

B>verificarea detaliilor unei reclame stocate in memoria receptorului

Dupa ce au fost expusi la un mesaj ei sunt intrebati care au fost produsele la care s-a facut reclama, li se cere sa precizeze si cum erau asezate elementele reclamei in spatiu

C>Utilizarea cuvintelor intr-un msj publicitar-subiectii sunt expusi la o reclama-imagine si text informativ. Acest gen de testare e extrem de util creatorilor de reclama. In functie de acest test, ei pot folosi cuvinte comune sau mai specializate.

2. MASURAREA DIRECTA

-in proces-se concentreaza pe cativa indicatori

-unul este variatia dimensiunii pupilei stiindu-se ca la un stimul placut pupila se dilata, iar la stimul negativ pupila se contracta.

FIXITATEA PRIVIRII-se testeaza pe video, pt a masura timpul cat privirea receptorului este centrata pe o reclama-cu cat timpul alocat perceptiei e mai mare cu atat calitatea acesteia este mai buna

MISCAREA LATERLA A PRIVIRII-cercetatorii au evidentiat ca deplasarea privirii spre dreapta arata o activitate mai intensa in emisfera cerebrala stanga unde se prelucreaza mesajele verbale, textul.

INDICELE EFICIENTEI DE COMUNICARE-consta in raportul intre timpul afectat spontan reclamei de catre receptorul ei si un prag etalon de receptare a reclamei pt ca reclama sa poata fi receptata mai bine.

MEMORIA

E un proces psihic complex prin care indivizii achizitioneaza, pastreaza si actualizeaza informatiile dobandite prin experienta cognitiva si afectiva.

Designerii tre sa tina seama de faptul ca proces. Inf. La nivelul creierului are o dimensiune neuro-fiziologica si una psihologica.

Dimensiunea neurofiziologica consta in faptul ca informatia este prelucrata si stocata in structurile neurale unde au loc transferurile chimice si transf de energie. Fiecare neuron este capabil sa achiz si sa stocheze informatia. Impo e sa stim ca fiecarui item ii corespunde o configuratie neurala. De aceea proiectarea oricarui msj tre sa fie insotita de un anume cod unic pt fiecare pe masura ce se multiplica informatia, cunostintele din memorie se restructureaza si se reasambleaza in forme noi, mai complexe, in fct de conexiunile ce se stabilesc intre inf noi si cele existente deja in memorie.

DIMENSIUNEA PSIHOLOGICA-consta in faptul ca memoria e subiectiva, ca achizitia, stocarea si actualizarea informatiilor depind de interesele individului, asteptarile sale, trebuintele sale. Memoria e de mai multe tipuri

CRITERII:

1. DUPA DURATA DE MEMORARE A INFORMATIILOR:

a. MEMORIE SENZORIALA-1-5SEC

b. MEMORIE DE SCURTA DURATA-8-12 MIN

c. MEMORIE DE LUNGA DURATA-12 MIN-Infinit

1. informatiile noi sunt retinute circa 1-5 secunde. Receptarea lor depinde de intensitatea stimulului si de conditiile in care se transm. In mem senzoriala intra inf oferite de stimulii puternici cei capabili sa atraga atentia, cei neobisnuiti.
2. Contine de regula inf din mem senz, care au captat atentia recept. Dar contin si inf din mem de lunga durata, pe care reuseste sa le actualizeze, tocmai pt ca se confrunta inf noi cu cele vechi
3. Continut mai complex mai bogat. Aici se retin nu numai concepte, imagini, legi, etc, ci si informatii relative legate de scopuri, motive, sau la stari afective.

2. DUPA CONTINUTUL INFORMATIILOR-1. memorie episodica

-2. memorie semantica

1. mem episodica-autobiografica si experimentala

Mem autobiografica-obiecte, evenimente, obs de individ in spatiul existential

Mem experimentala-specializata in concepte si cunostinte abstracte

Pentru ca informatiile sa poata fi memorate pe un termen care sa le faca utile, relevante, inteligibile, intrucat cercetarile arata ca inf cu sens se retin mai bine decat cele lipsite de sens.

3. DUPA INTELEGEREA INFORMATIILOR CARE TREBUIE MEMORATE:

-memoria mecanica-se bazeaza pe asociatii de contiguitate in timp sau in spatiu-asociatii arbitrare-in timp ce memoria logica se bazeaza pe asociatii de tip cauzal

4. EXISTENTA/INEXISTENTA UNUI SCOP IN PROCESUL DE MEMORARE

DE ce sa tin minte?

Memoria se imparte in MEMORIE INVOLUNTARA si MEMORIE VOLUNTARA

Memoria involuntara nu are un scop prestabilit, fara procese mentale speciale, este determinata de interesul stimulilor si caracterul lor neobisnuit

Memoria voluntara e cea care are la baza intentia receptorului de a retine anumite informatii ceea ce il determina sa isi mobilizeze toate mijloacele pt a stoca informatia respectiva. Desi procesele mentale de memorare difera, comun tuturor e faptul ca repetarea informatiei ajuta la memorarea ei.

FORMA-repetarea unor informatii in forma identica duce la plictiseala si implicit favorizeaza uitarea. Este eficace repetarea unui msj cu variatiuni pe aceeasi tema msj-similare in forme neidentice, variate

5. POZITIONAREA INF IMPORTANTE IN CONTEXTUL UNUI MESAJ:

Se stie ca inf de la inceputul si sfarsitul mesajului sunt receptata mai bine, fenomen numit EFECT DE POZITIE

Intr-o reclama sunt f importante titlul, motto-ul dupa cum ce se afla si la sfarsitul mesajului

Memoria e facilitata de raportarea msj la sist de trebuinte ale individului. De aceea, creatorii de reclame reusesc atunci cand prezinta avantajele unei oferte din perspectiva cumparatorului-includ in msj si ratiunile. Includerea informatiilor logistice-locul vanzarii, moment, etc.ceea ce il ajuta pe receptor sa cumpere mai repede. Mesajul e si mai eficace cand este insotit se termina cu indemnul-CUMPARATI ACUM!

REPETITIA MESAJULUI

Trebuie dozata optim-dpdv al frecventei ca interval de succedare si ca f de prezentare a mesajului. Dc nr de msj repetate e mic, intervine SUBINVATAREA. Dc e prea mare, intervine UITAREA.

Intervalul de succedare-repetarea esalonata de 3 ori in 48 de ore, decat repetarea concentrata

Memoria treb masurata si e masurata inaintea campaniilor publicitare, in timpul camp si dupa campanie-postreceptare

Firmele de publicitate NU trebuie sa se angajeze prin contract sa sporeasca cifra de afaceri a companiei-sponsor. Treb sa se angajeze ca publ sa retina datele esentiale ale msj publ = marca produsului, avantajul unic, numele ofertantului, pretul, sloganul

CURS 1

Marketing-proces de determinare a cererii pt anumite bunuri si servicii(ex. Nostru-media)/stiinta de a convinge consumatorii-tinta sa cumpere anumite bunuri si servicii/stiinta crearii conditiilor in care clientii sa se convinga singuri sa cumpere

Mark. Presupune combinarea mai multor tehnici si instrumente grupate in jurul a 4 elemente:

1.PRODUS

2.PRET

3.DISTRIBUTIE

4.PROMOVARE

Aceste 4 elem. Se renunesc sub conceptul de marketing-mix

Pt. fiecare din aceste 4 elem. Ex. O serie de metode si tehnici care alcatuiesc politicile respective-politica de produs, de pret, de distributie, de promovare

POLITICA DE PROMOVARE are mai multe componente:

1. PUBLICITATEA PRIN RECLAMA
2. PROMOVAREA VANZARILOR CU SAU PRIN STIMULENTE DE VANZARE
3. MARKETING DIRECT SAU RASPUNS DIRECT LA PUBLICITATEA DIRECTA
4. VANZARE PERSONALA
5. RELATIILE PUBLICE

PUBLICITATEA PRIN RECLAMA: mesaj platit de un sponsor pentru a stimula preferintele publicului si pentru a promova un produs, un serviciu, o idee.

Phillip Cotler-Forma de promovare si de prezentare nepersonala a unor bunuri, servicii, idei, etc., prom. Platita de un SPONSOR interesat

PUBLICITATEA PRIN RECLAMA:

1. Are caracter public
2. Are o mare capacitate de influentare datorita informatiilor legate de calitatea ofertei
3. Are o expresiv. Deosebita(text, imagine, sunet, culoare)
4. Are caracter impersonal-nu obliga publicul sa recepteze reclama sau sa raspunda la mesaj

Eficacitatea acestui tip de reclama depinde de puterea sa de a influenta receptorii, de a atrage atentia. Eficacitatea se masoara in raport cu obiectivele. Eficienta o masuram in raport cu banii investiti. Pentru a influenta, o reclama trebuie sa fie parcursa in intregime, sa promita avantaje, satisfactii. Trebuie sa se adreseze unui public adecvat.

STRUCTURA PUBLICULUI-TINTA:

1. Persoane care NU cunosc produsul
2. Persoanele care stiu despre produs, dar nu l-au incercat
3. Persoanele care au incercat produsul: -pers. Care pref. produsul, pers. Care sunt indiferente fatza de produs, persoanele care resping PR.

STIMULENTELE DE VANZARE: reduceri de pret, tombole, concursuri-in tarile occidentale, bugetul pentru stimulente este DUBLU fata de cel alocat reclamei.

Caracteristicile metodei stimulentelor de vanzare:

CARACTER INTERACTIV-clienti abordati direct

CARACTER INDIVIDUALIZAT-segmente inguste-tineri, pensionari

Aceasta metoda pres. Actualizarea continua a bancii de date

DEZAVANTAJE: -intruziunea in viata personala nu e agreata de oricine

-oamenii nu au timp pentru anunturile prin telefon

La reclama prin posta se face exces de maculatura

VANZAREA PERSONALA-calitatea vanzatorilor, nu e costisitor, rel. directa cu publicul consumator permite cunoasterea preferintelor si intereselor lui.

RELATIILE PUBLICE:vizeaza influentarea atitudinii consumatorilor prin crearea unei imagini pozitive a produsului si a ofertantului. Obiectivul este realizat prin confer. De presa, inf communicate prin purtatorul de cuvant, interviuri, etc.

Caract. Acestor Institutii PR: grad inalt de credibilitate a msj promotional.

PSIHOLOGIA RECLAMEI

Necesitatea cunoasterii psihol consumatorului de publicitate

Specialistii in marketing se axeaza pe coordonarea pietii, creatorii de reclama pe psihologia consumatorului

Descifrarea proc mentale care determina receptarea msj publ-ii ajuta sa anticipeze raspunsurile comportamentale ale publicului la msj receptat

Intentia de cumparare ca si decizia de a cump produsele sunt rezultatul unor procese mentale declansate de un complex de conditii-SITUATII-STIMUL

SITUATIILE-STIMUL declanseaza procesele mentale:

PERCEPTIA

CUNOASTEREA

MEMORAREA

INVATAREA

EMOTIA

MOTIVATIA

Acestea determina decizia de cumparare

Zona se refera la consumator

Conditiile sunt in afara acestuia

De la decizia de cumparare se trece la decizia de cumparare

Totul e det. De mediu-fizic, psihic, social

Sociologii explica comport de cumparare cu ajut notiunii de COMPORTAMENT PSIHOSOCIAL

Raspunsul comportamental la msj este functie de psih persoanei si mediul in care traieste: R= f(PM)

Comportamentul uman se situeaza in 4 contexte simultan: BIOLOGIC & PSIHOLOGIC-TIN DE INDIVID, SOCIAL & CULTURAL-TIN DE COLECTIVITATE

Se impune investigarea sistematica a trebuintelor a intereselor a motivatiilor si asteptarilor pietei tinta

Designerii tre sa cunoasca si metodele de cercetare a individului, procesele psihice, atitudini posibile

PERCEPTIA

Procesul de procesare mentala a informatiilor primite de individ prin organele sale de simt

Insusirile obiectelor din jur sunt percepute ca senzatii ce au continut informational

Oamenii percep cuvinte, nu litere, cuvinte, nu sunete

Perceptiile:

1. PERCEPTIA SPATIULUI-SE REFERA LA INSUSIRILE SPATIALE ALE OBIECTELOR, CAT SI LA RELATIILE DINTRE OBIECTE
2. PERCEPTIA TIMPULUI-SE REF LA DURATA OBIECTIVA A DESFASURARII UNUI PROCES-SUCCESIUNEA FENOMENELOR, PERCEPTIA MISCARII, VITEZA DE DERULARE A FEN, CA REL SPATIO-TEMPORALA

Recl tiparite vizeaza stimuli spatiali, reclama radio-perc temporala, cele TV solicita toate cele 3 tipuri de perceptie

Perceptia msj publ e implicata in 4 operatii de procesare:

1. DETECTIE-faza in care recept ia cunostinta de prez msj
2. DISCRIMINARE-f in care recept deosebeste un obiect de celelalte obiecte aflate in cp. Vizual
3. IDENTIFICARE-f in care in mintea indivizilor se formeaza imaginea integrala a obiectului perceput, stocata in mem recept
4. RECUNOASTEREA-f in care stimulii primiti alteori din mediu sunt comparate cu imaginea stocata in mem-obiectul respectiv e recunoscut

Aceste 4 etape tin de coerenta mesajului

ATENTIA-INVOLUNTARA, VOLUNTARA

ATENTIA INVOLUNTARA-este legata de contrastul ob perceput in rap cu celelalte obiecte, din cp voluntar

Aceeasi stimuli pot avea o semnificatie pentru unii si alta pentru altii, in functie de rezonanta

Prin repetitie anumiti stimuli isi pierd capacitatea de a infl receptorii de aceea si comp publ presupune teste ale receptarii msj in faza precampaniei, dar si in timpul ei, pt evitarea publ inutile.

ATENTIA VOLUNTARA e decl de motivatiile indivizilor

Cei din dom publ aplica rez cercet tinand seama de urm reguli:

1. msj publ sa nu ofere un nr prea mare de stimuli care sa inhibe atentia indivizilor si perceptia corecta a informatiilor relevante
2. inf msj publ treb sa fie suficient de scurta pt a se incadra in durata normala de stabilitate a atentiei
3. stimulii implicati intr-o reclama treb folositi cu moderatie
4. informatia cuprinsa tre sa rasp unor interese majore ale publ tinta

ELEMENTELE CARE AFECTEAZA ATENTIA SI DIMINUEAZA EFECTUL RECLAMEI:

1. Elemente de constrast-oamenii dau o m mare atentie lucrurilor noi care se intampla decat celor vechi

DIMENSIUNEA OBIECTULUI PERCEPUT-creatorii manipuleaza dim. Imaginii si sunetului, pt a atrage atentia si a o retine.

Exista 4 strategii:

1.DIMENSIONAREA OBIECTULUI IN RAPORT CU OBIECTELE DIN JUR AI RECLAMA SA DOMINE CP VIZUAL

2.ALEGEREA UNOR DIMENSIUNI AVANTAJOASE A RECLAMEI IN RAP CU CELELALTE MSJ PUBL

3.O REGLARE JUDICIOASA A ELEM COMP ALE RECLAMEI

4.ORICE MODIF CARE ARE LOC SA FIE IN AVANTAJUL PERCEPTIEI INTEGRALE A OBIECTULUI

POZITIA OBIECTULUI PERCEPUT DE SUBIECTI:

O poz neobisnuita are sanse mai mari sa atraga

Nu exista reguli universale

Vb de o vizibilitate maxima, care tine si de cultura poporului resp

CULOAREA:

Introducerea culorii in reclame a generat contrastul, elementele de contrast

Policromia a devenit omniprezenta si designerii s-au intors la monocromie-acest tip de reclama are succes

AMBIGUITATEA dintr-o reclama tine fie de text, fie de imagine. Imaginile incomplete, prelucrate pe computer, stimuleaza receptorul sa descifreze msj reclamei, co-autor al reclamei

INTENSITATEA STIMULILOR-volum de sunet, intensitatea luminii, emotionalitatea mesajului

PRINCIPII FUNDAMENTALE IN ORGANIZAREA INF PUBL, AI PERCEPTIA SA SE REALIZEZE LA NIVELUL DORIT:

1. real reclamei a.i. sa existe o relatie fireasca intre imagine si fondul imaginii
2. msj publicitar este receptat sub influenta a numerosi stimuli din jur din contextul in care se afla individul
3. perceptia msj este influentata de expectatia subiectilor, setul de asteptari
4. in receptarea msj individul se implica part la intregirea lui prin desc elementelor ambigue si prin interpr msj

RECLAMA SUBLIMINALA: stimulii se situeaza sub pragul de receptare constienta - 0/3000 de secunde-durata msj subliminal-ilegal

RECLAMA DE REVISTA

Revistele circula in grupuri de prieteni, in familie, ajung la un mai mare nr de receptori decat arata cifra oficiala de circulatie. Studiile arata ca un nr mare de adulti obisnuiesc sa citeasca cel putin o revista pe luna. Peste 90% citesc o revista pe luna. 60% considera credibile reclamele din rev. fata de cele televizate, de asemenea o cincime din cititorii de revista suna sau scriu pentru a solicita informatii suplimentare despre produsele-serviciile carora li se face reclama.

O reclama de revista poate cont mai multe detalii. Calitatea superioara a hartiei permite o ilustratie mai reusita, o reproducere mai fidela a imaginii ceea ce mareste impactul reclamei asupra cititorilor. Cercetarile au aratat ca efectul unei reclame def. intr-o rev. sapt. E resimtit dupa 8 saptamani iar in cazul reclamei din rev. lunare impactul maxim e atins dupa 12 saptamani.

RETETA UNEI RECLAME DE REVISTA REUSITE:

1. Incadrarea tematica a reclamei in sfera de interese a cititorului revistei
2. Formularea msj publicitar in functie de niv. Cultural al cititorilor fideli
3. prezentarea noutatilor chiar in primul paragraf pt a capta atentia
4. asigurarea claritatii textului si a logicii
5. formularea argumentelor prin exemplificari legate de fiabilitatea, calitatea produsului
6. folosirea paragrafelor scurte, a frazelor scurte, evitarea propozitiilor subordonate
7. evitarea termenilor foarte specializati
8. utilizarea timpului PREZENT
9. adresarea la persoana a doua
10. renuntarea la amanuntele de prisos

RECLAMA DE RADIO

Intrucat memoria auditiva are o acuratete mai redusa, informatia publ se retine intr-o cantitate m mai redusa. Reclama de radio tre sa contina numai informatiile esentiale-MARCA LOGO MOD DE ACCES

AVANTAJE:

1. Costuri mici de productie si de difuzare
2. flexibilitatea in prog. Orala
3. posibilitatea difuzarii unui msj publicitar in zone geografice bine delimitate in functie de strat. De distributie a sponsorului
4. posib contextului in emisiune
5. sugerarea prin zgomote a imaginii
6. posib receptarii reclamei in paralel cu alte activitati

MEMORABILITATEA REDUSA impune:

1. concentrarea msj pe un singur avantaj al produsului promovat
2. fraze scurte
3. evitarea cifrelor, a adreselor
4. repere geografice
5. inceputul si finalul msj-recurgerea la umor

INDICATORII URMARITI DE SPONSOR:

1. identificarea firmei
2. avantaj unic
3. claritatea msj
4. mijloace de a atrage atentia publicului-impactul finalului unei reclame

RECLAMA TV

Cea mai eficace dintre toate reclamele, duratele sunt subiective

Este cea mai eficace deoarece foloseste un complex de elemente text, sunet, imagine, miscare

A crescut nr celor care se expun la tv, dar si timpul acordat publicitatii intr-o ora de emisie

Sponsorii de reclama au posibilitatea de a realiza o comunicare in masa in sensul propriu al termenului

Principala problema este CREDIBILITATEA

Sponsorii de reclama tv e bine sa apeleze si la alte suporturi

Reclama tv are posib de apela atat la registrul rational al individului, cat si la cel emotional

CONDITIILE CARE ASIGURA SUCCESUL UNEI RECLAME TV:

1. designerii treb sa considere publicul vizat ca fiind suficient de inteligent imaginativ si cu bun gust a.i. sa poata recepta cu fidelitate msj
2. forma de adresabilitate tre sa fie ca pentru un virtual cumparator
3. anumite prod pot fi prez in situatii reale de cumparare sau de utilizare
4. reclama tv treb sa evidentieze pers. Produsului si a ofertantului-marca + logo
5. repetarea informatiilor verbale importante
6. utilizarea reg. emotional a I msj sa se adreseze si afectivitatii
7. prezentarea txt informativ sub forma concisa a stirilor
8. real de reclame reusite dpdv al scopului si designului
9. utilizarea elementelor care sa provoace
10. utilizarea ambiguitatii
11. elementele vizuale tre sa fie corelate cu textul-cele auditive

RECLAMA IN RETEAUA RATB

S-a dezvoltat pe la jumatatea sec 19

Este vorba despre reclama din statii si cea de pe mijloacele de transport in comun

AVANTAJELE RECLAMEI PE TRANZIT:

1. Publicul vizat recepteaza msj in drum spre spatiile comerciale ceea ce urgenteaza cumpararea
2. Acest tip de reclama ofera publ sansa de a parcurge integral msj
3. pot fi citite din mers

Afise si panouri stradale:-reclama de acest tip are 5000 de ani vechime, trebuie sa fie de mari dimensiuni, au preturi exorbitante-avantajul celui mai mic pret mediu

Recl pe panouri stradale-produse dest publicului larg -bunuri de larg consum-acest tip de reclama se fol pt a reaminti publicului exist produsului respectiv

Textul de pe panourile stradale tre sa contina o inf redusa la marca produsului eventual numele ofertantului

Sunt caracterizate de simplitate-litere clare, simple, majuscule, ilustratii supradimensionate-uitarea de panouri publicitare defavorizeaza sponsorul

RECLAME CLASIFICATE

Se adreseaza cump care stiu deja ce produs sa cumpere insa doresc informatii suplimentare privind modalitatile de procurare

CELE 3 TIPURI DE RECL CLASIFICATE:

1. Sectiunea de reclame clasificate a ziarelor:-prezinta oferte sezoniere, noutati, succesul acestora a dus la aparitia periodicelor publicitare-ex: Anuntul Telefonic
2. Cartea de telefon-firmele sunt listate separat de abonatii particulari-oferte permanente
3. Cataloagele de firma-editate de organizatii profesionale, aceste cataloage listeaza ofertantii si ii ordoneaza pe subdomenii-contine avantajul unic al ofertei

TIPURI DE RECLAMA

RECLAMA CU RASPUNS DIRECT-forma de publ in plina ascensiune, ofera receptorului toate elementele necesare achizitionarii produsului dupa ce a parcurs msj.

1. Denumirea produsului/marca
2. adresa ofertantului
3. denumirea firmei ofertante
4. avantajul unic printre elementele distinctive ale produsului
5. pretul

RECLAMA PRIN POSTA apare sub forma unui plic, pachet cu materiale publicitare, care contine o scrisoare catre destinatar, si un talon de comanda. Plicurile se trimit persoanelor sau firmelor, consumatorilor potentiali. Este bine ca scrisoarea sa se adreseze nominal-flateaza persoana si capteaza atentia. Plicurile contin si cadouri cu mesaj publicitar

Problema principala este temerea ca destinatarul sa nu deschida pachetul

Acest plic va avea o portiune transparenta prin care sa se vada o parte din materialele publicitare

Unii specifica cont ofertei si avantajul unic. Sunt folosite marturii ale unor oameni simpli sau VIP-uri care sa garanteze calitatea produselor. Materialele publicitare continute in acest tip de corespondenta sunt brosuri, pliante, cataloage, esantioane, talon de comanda.

AVANTAJ:

Posib de a da f multe detalii, inf de natura tehnica, sursa materiilor prime. Corespondenta de acest tip are la baza o serie de liste complilate, fie produse de firma respectiva, fie ca se cump asemenea informatii

CRITERII:

Profesia, zona de domiciliu, domeniu de activitate, partenerilor, pe care ii au destinatarii, varsta lor, stil si viata

Este important ca aceasta coresp sa fie real cu perseverenta

Principiile cheie pt cei care caract acest tip de reclama -acuratetea listelor, acuratetea inf cuprinse in reclama, perseverenta in real corespondentei, garantii pentru cei care comanda.

RECLAMA DE LA FIRMA LA FIRMA: arata ca inf. Publicitare circula intre agentii economici, putand fi utilizate si in cazul organizatiilor non-profit. Se adreseaza managerilor. Cand reclama se adreseaza unor indivizi situati pe aceeasi treapta ierarhica cu editorul, se numeste RECLAMA ORIZONTALA. La niveluri ierarhice diferite, avem de-a face cu RECLAMA VERTICALA. Scrisorile nu trebuie sa lezeze demnitatea destinatarilor situati pe trepte inferioare.

RECLAMA DE LA F LA F:

1. Reclama industriala
2. R. comerciala----------ambele intra in categ RECLAMA ECONOMICA
3. r. profesionala
4. reclama guvernamentala

RECLAMA ECON. Se concentr. Pe insusirile materiale si functionale ale produselor. Recl de la f la f contine o scrisoare introductiva. Contine referiri asupra testelor facute asupra produselor. Este costisitoare, presupunand un volum ridicat de informatie. Presupune o exigenta grafica deosebita. Se soldeaza insa cu comenzi de mare valoare din partea celui vizat.

CADOUL CU MESAJ PUBLICITAR:

Se aleg obiecte utile si de mare vizibilitate

Ele treb sa faca placere destinatarului, sa arate bine pt a le reaminti fie de numele ofertantului fie de un eveniment legat de persoana/organizatie

Txt promotional inscris pe aceste obiecte tre sa fie adecvat, sa corespunda interesului lor. Se tine cont de nivelul pregatirii destinatarului, specificul activitatii sale. Cele mai comune cadouri sunt:

1. OBIECTE DE UZ PERSONAL-SEPCI, TRICOURI, ESARFE,BRELOC
2. - DE UZ GOSPODARESC-PUNGI, SERVETE, CHIBRIT
3. -DE BIROU-PIX, AGENDE
4. JUCARII
5. OBIECTE DECORATIVE

Acest tip de reclama a cunoscut un succes deosebit, producerea unor asemenea materiale publ fiind relativ mica, ofera o flexibilitate in investitii, se pot comanda ob ieftine pt un anumit public si scumpe pt personalitati

Adresabilitate precisa-destinate unui publ vizat

Expunere respectata la mesaj-obiectele fac placere

Memorabilitate mare

70% dintre destinatari au retinut cel putin numele ofertantului

INCONVENIENTE:

1. Spatiu restrins pt inscriptionarea mesajului
2. timpul relativ mare pt realizarea proiectelor si acestor obiecte
3. efectele negative ale obiectelor ieftine, de proasta calitate, care fac deserviciu sponsorilor

TREB ACORDATA ATENTIE UTILITATII SI CALITATII OBIECTELOR!

RECLAMA PE SUPORTURI NECONVENTIONALE:

Agentiile preocupate de inovare se indreapta catre acest tip de reclama

Corpul uman-exemplu

In SUA multe vip-uri accepta o conventie de acest gen, castigand sume enorme

Vedetele au mereu fani care vor sa se imbrace si sa arate ca ele

OPINII CONTRARE-considera imorala o asemenea reclama, care demonstreaza ca TOTUL E DE VANZARE

Exista o atitudine negativa clara a organizatiilor pentru protectia consumatorilor.