Categorii de preturi

Categorii de preturi

I. In functie de etapele si conditiile desfasurarii procesului de circulatie a bunurilor si de locul si modul incasarii acumularilor incluse in preturi se cunosc urmatoarele categorii:

preturile la producatori - de productie;

preturile din reteaua de distributie (dintre diferitele verigi ale acesteia) - preturi cu ridicata;

preturile pentru servicii - tarife;

preturile lucrarilor de constructii - montaj;

II. Dupa modul cum se formeaza preturile pot fi negociate si rezultatele din intelegeri.

A Preturile negociate (direct sau indirect intre parteneri) reflecta cojunctura pietei, respectiv raportul dintre cerere si oferta. Cele mai frecvente variante ale uni astfel de pret sunt: pretul de bursa, de licitatie, de tranzactie.

a). Pretul de bursa - practicat pe pietele internationale la asa-zisele marfuri de bursa (fungibile) cum sunt: zahar, cacao, cafea, cereale, cartofi, uleiuri comestibile, porci, bovine, ovine, pui, oua, branza, unt, etc. Nivelul sau se stabileste la bursele care functioneaza intr-o serie de centre comerciale ale lumii. Preturile de bursa, denumite si "cotatii" sau "cursuri" se stabilesc la intervale scurte de timp si sunt in functie de volumul cererii si al ofertei, care se negociaza. Se publica in lista de preturi sau cursuri ale bursei, care se difuzeaza la toate bursele.

b). Pretul de licitatie intervine in cazul produselor care sunt oferite simultan mai multor comparatori, fiind vandute celui care ofera pretul cel mai bun. Sistemul licitatiilor se practica in unele piete speciale (Sankt Petersburg - blanuri; Londra - bumbac, ceai, mirodenii; Amsterdam - cacao, ceai; Sidney si Mellbourne - lana etc.) sistematic sau ocazional (animale - reproducatori).

c). Pretul de tranzactie - stabilit pentru fiecare operatie comerciala, in parte, la care se ajunge, in urma negocierilor, prin acordul celor doi parteneri. Se utilizeaza atat pentru produsele specifice, individualizate (animale, vin etc.) cat si pentru produse care fac obiectul operatiunilor de bursa (unde pretul oscileaza in jurul celui de la bursa - dupa marimea lotului, eventual diferente de calitate, conditii de plata etc.).

B. Preturile rezultate in urma unor intelegeri prealabile (pot fi contracte) intervenite intre firme (agenti economici) sau chiar intre state (pe o anumita perioada de timp) pot fi de acord - pe baza acordurilor intervenite intre parteneri; de cartel - intre firmele reunite intr-un cartel; de intelegere - intre firme concurente.

Pe langa aceste tipuri de preturi trebuie mentionat si pretul de monopol (administrative sau administrate) care este mentinut fix o perioada de timp: pe baza intelegerii private intre cateva firme; pe baza intelegerii dintre firme si obtinerea acordului guvernamental ; pe baza acorduri intre producatori si consumatori. Acestea se diferentiaza astfel:

cand vanzarea este detinuta de o singura firma avem preturi de monopol;

cand este detinuta de cativa vanzatori - preturi de tip oligopol;

cand exista o singura firma cumparatoare - preturi de monopson;

cand sunt numai cateva firme cumparatoare - preturi de oligopson.

In conditiile existentei marilor corporatii stabilirea preturilor inceteaza de a mai fi libera , acestea putand sa-si stabileasca propriile preturi. Formele de concurenta in conditiile existentei monopolurilor, depind de modul de formare al acestora:

neformale (fara acorduri intre intreprinderi) ele sustin ca se concureaza dar ele isi coordoneaza politica de pret, practicand cel mai des politica liderului de pret (cel mai puternic, ceilalti producatori isi orienteaza pretul dupa lider);

formale - (carteluri - care n-au disparut, desi s-au modificat formele de concurenta si exista legislatie antitrust).

In cadrul cartelurilor pretul poate fi uniform - sau se stabileste numai pretul minim, pretul la care se vinde marfa putand fi peste cel minim stabilindu-se liber. De asemenea pot fi prevazute consultatii reciproce periodice, asupra preturilor in unele cazuri prevazandu-se posibilitatea reducerii de pret in limitele stabilite, dar si o crestere de pret in limitele stabilite, dar si o crestere de pret cu ocazia targurilor internationale. Monopolul are posibilitatea de a regla cererea si oferta.