Cercetarea corelationala

Fisa nr. 1

I Problema Cercetarea corelationala

II Ideile din curs, conceptele pe care le-am extras:

Cercetarea corelationala evalueaza relatia intre variabile naturale cu scopul de a identifica relatii care sa permita predictii.

Coeficientul de corelatie = indice cantitativ al directiei si marimii unei relatii predictibile intre variabile.

Corelatia poate fi de doua feluri:

corelatia pozitiva - daca valorile unei variabile masurate cresc si valorile celeilalte cresc

corelatia negativa - daca valorile unei variabile cresc, valorile celeilalte descresc

Exemplu de corelatii pozitive: intre fumat si bolile de plamani, intre inteligenta si memorie logica, intre empatie si conduita de ajutorare a celorlalti, intre inteligenta emotionala si competentele de comunicare, intre varsta si nivel de dezvoltare etc.

Exemplu de corelatii negative: intre timpul petrecut pentru a viziona programe TV si numarul de raspunsuri corecte la un test de cunostinte scolare, intre varsta si capacitatea de memorare biologica etc.

Exemplu de cercetare corelationala:

S-a emis ipoteza ca locuitorii oraselor mici sunt mai dispusi sa ofere ajutor necunoscutilor decat cei din orasele mari. S-au ales mai multe orase( mai mici si mai mari ) si s-a urmarit cati dintre locuitorii din fiecare oras raspundeau la intrebari de tipul: "Aveti sa-mi schimbati niste bani pentru telefon?" sau:" Imi puteti spune cat e ora?" A rezultat o corelatie negativa intre marimea orasului si numarul celor dispusi sa ofere ajutor. Ipoteza s-a verificat.

III Motivul pentru care m-a atras aceasta problema:

Pentru a vedea cum se asociaza diferite trasaturi in personalitate.

IV Idei pe care le-am gasit in alta surse, pe aceeasi problema

In Mihai S. Metodologia Cercetarii Psihologice am gasit ideile urmatoare:

Scopul studiilor corelationale este acela de a masura si a determina modul de asociere, de covariatie a unor insusiri psihice. In cadrul acestor studii putem determina si identifica relatiile predictive prin masurari sau evaluari ale covariantei intre variabile, asa cum evolueaza ea in mod natural.

Exemplu de formulare a scopului unei cercetari corelationale: 'Care este relatia dintre emotivitate si performanta scolara?', sau: 'Care este rolul disfunctiilor sexuale in ruptura cuplului?' Informatiile de acest tip se pot obtine fie prin aplicarea unor teste, fie prin utilizarea metodei anchetei, care presupune doua tehnici principale: chestionarul si interviul.

Fisa nr. 2

I Problema Cercetarea prin ancheta

II Ideile din curs, conceptele pe care le-am extras:

Cercetarea prin ancheta are urmatoarele caracteristici:

presupune selectarea unui esantion

utilizarea unui set de intrebari dinainte pregatit

Esantionarea: populatie din care se extrage esantionul , toti cei care ne intereseaza din perspectiva cercetarii.

Exemplu: studentii, pentru ca ne intereseaza cum apreciaza ei serviciile oferite de biblioteca campusului, cadrul in care se face esantionarea. Dintr-o lista specifica (o lista a membrilor populatiei, de exemplu lista studentilor abonati la biblioteca), se extrage un esantion

Esantion: un subgrup al populatiei, selectat prin procedee statistice din aceasta lista specifica.

Pentru a putea generaliza datele obtinute pe un esantion pentru intreaga populatie trebuie ca esantionul sa fie reprezentativ.

Modalitati de esantionare:

esantionare nonprobabilistica (nu exista o probabilitate egala pentru fiecare subiect de a fi inclus in experiment)

esantionare probabilistica (toti subiectii au sanse egale de a fi inclusi in experiment)

Cai de a obtine un esantion reprezentativ prin randomizare stratificata:

se extrage la intamplare un numar egal de subiecti din fiecare strat

alege subiectii esantionului pe baza unei proportii Exemplu: Studentii anului I reprezinta 30% din toata populatia facultatii, cei de anul II 30%, cei de anul trei 20% si cei de anul IV 20%. Daca vrem sa obtinem un esantion de 200 studenti vom lua 60 studenti de anul I (alesi pe baza tabelului cu numere extrase intamplator), 60 din anul doi, 40 de anul trei si 40 din anul patru (alesi la fel ca cei din anul intai).

Feluri de ancheta:

ancheta prin posta

ancheta pe baza de interviu personal

ancheta pe baza de interviu telefonic

III Motivul pentru care m-a atras aceasta problema:

Vreau sa stiu cum se face o ancheta.

Sa pot intelege mai bine ce mi se preda la alte discipline.

IV Idei pe care le-am gasit in alte surse, pe aceeasi problema:

In Valentin Clocotici, Aurel Stan(2000), Statistica aplicata in psihologie, am gasit prezentate esantionarile probabilistice bazate pe principiul alegerii aleatorii.

sondaj probabilistic sau sondaj la intamplare, obtinut prin tragere la sorti elementara. Tragerea la sorti elementara consta in a numerota toti indivizii care compun populatia studiata, apoi de a extrage la intamplare o cantitate definita din aceste numere. Indivizii carora li se atribuie numerele extrase alcatuiesc esantionul.

esantionare prin tragere la sorti secventiala se efectueaza pe criterii succesive. Se defineste o populatie pe un criteriu dat si se extrage un prim esantion, urmarind criteriul respectiv. Apoi se defineste un al doilea criteriu, in interiorul acestui esantion, si se procedeaza la o noua tragere la sorti printre elementele initial selectionate.

esantionare grupata folosita in anchete asupra scolii. Se procedeaza prin tragere la sorti mai intai a institutiilor scolare, apoi a claselor, apoi a elevilor. Este o selectie cu trei etape.

esantionarea statificata. In acest caz se divizeaza populatia in subpopulatii denumite straturi, care dispun fiecare de caracteristici distincte.

Fisa nr. 3

I Problema: Chestionarul ca instrument de cercetare

II Ideile din curs, conceptele pe care le-am extras:

Variabile ce pot fi masurate :

- variabile demografice: rasa, etnie, varsta, statut socioeconomic etc,

-Variabile psihologice:preferinte , atitudini,opinii etc

Validitate a chestionarului: masura in care se masoara constructul teoretic despre care cercetatorul declara ca instrumentul il masoara

Validitate convergenta: se obtin rezultate relativ asemanatoare cu doua instrumente, dintre care unul validat anterior.

Grad de incredere a chestionarului: consecventa rezultatelor, subiectii obtin scoruri relativ asemanatoare la aplicare si re-aplicare a chestionarului. 

Pasi in construirea unui chestionar:

1. Se decide ce informatie va fi culeasa. Se planifica de fapt cercetarea ca intreg.
2. Se decide ce tip de chestionar va fi folosit (auto-administrat, cu intervievatori antrenati etc.)
3. Se scrie o prima forma a chestionarului
4. Se reexamineaza si se re-scrie. E bine sa fie revizuit de experti in continuturile la care se refera intrebarile (De directorul bibliotecii, spre exemplu, daca este vorba despre serviciile oferite studentilor la biblioteca)
5. Se face un pretest. Este cel mai critic moment.

pretest = aplicarea chestionarului pe un esantion mic, in aceleasi conditii in care va fi aplicat in final; esantionul va cuprinde subiecti asemanatori celor din esantionul final

Reguli de redactare a inrebarilor:

nu se folosesc doua cuvinte care intreaba despre acelasi lucru (Ex. negativ: "Mergi la film frecvent si daca da, cat de des?)

nu se folosesc cuvinte ambigue, sau care pot avea alt inteles intr-o subcultura,

vocabularul sa fie simplu, direct, familiar pentru toti cei care raspund,

cuplurile de intrebari trebuie evitate ,

intrebarile sa nu sugereze raspunsuri,

intrebarile sa nu contina cuvinte cu mare incarcatura afectiva,

sa aiba o topica ce permite intelegerea intrebarii (conditionalele se pun inaintea propozitiilor principale; exemplu: "Daca ti-ai schimba actuala meserie, ce fel de munca ti-ai dori?",

intrebarile sa fie cat de scurte posibil (cel mult 20 de cuvinte),

intrebarile sa fie clare si concrete.

Ordonarea intrebarilor

pentru chestionarul autoadministrat, e bine sa se inceapa cu cel mai interesant set de intrebari, spre a capta atentia, datele demografice se cer la sfarsit

pentru interviul personal ori telefonic intrebarile vizand date demografice se pun la inceput, pentru ca e mai usor sa se raspunda la ele si subiectul se acomodeaza.

se pun mai intai intrebarile mai generale, apoi cele specifice, particulare

se folosesc intrebarilor generale ca filtru (Daca cineva declara ca nu are masina nu mai este intrebat despre costurile intretinerii ei)

III Motivul pentru care m-a atras aceasta problema:

IV Idei pe care le-am gasit in alte surse, pe aceeasi problema:

In Sandina Ilie, Strategie si metode de cercetare psihologica, am gasit Ancheta pe baza de chestionar care consta in folosirea chestionarului ca instrument de lucru si urmeaza in derularea sa mai multe etape:

etapa prealabila sau preancheta care presupune: stabilirea obiectului anchetei; documentarea; formularea ipotezei; determinarea universului (populatia) anchetei; esantionarea.

etapa I - consta in alegerea tehnicilor si redactarea chestionarului. Se impune in prima faza aplicarea unui pretest pentru a vedea daca a fost bine conceput chestionarul, dupa care se poate redacta definitiv chestionarul). Tot in aceasta etapa se vor stabili si modalitatile de administrare ale chestionarului fie prin autoadministrare, fie prin intermediul personalului specializat.

etapa a II-a - este rezervata desfasurarii propriu-zise a cercetarii.

etapa a III-a - prelucrarea datelor obtinute.

etapa a IV-a - analiza si interpretarea datelor precum si redactarea si comunicarea raportului final de ancheta.

Cele mai dificile si, totodata, cele mai importante momente ale anchetei pe baza de chestionar sunt alegerea esantionului, care trebuie neaparat sa fie reprezentativ - adica sa reproduca la scara mica toate caracteristicile populatiei care urmeaza a fi investigata - si redactarea intrebarilor, a chestionarului.

Definit ca "o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau imagini grafice cu functie de stimuli, in raport cu ipotezele cercetarii, care prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmeaza a fi inregistrat in scris" (L. Chelcea, 1975).

Fisa nr. 4

I Problema: Cercetarea experimentala (experimentul)

II Ideile din curs, conceptele pe care le-am extras:

Cercetatorul manipuleaza o variabila independenta si observa efectul asupra comportamentului. Efectul este evaluat prin modificarea variabilei dependente.

Exemplu: Cercetarea lui Haber si Haber, in 1982 - investigarea articularii subvocale. Un grup de subiecti citeste (in gand) fraze cu "incurcaturi de limba"; Celalalt grup citeste fraze obisnuite. Se compara timpii de lectura. Variabila independenta o reprezinta tipul frazei ( si are doua niveluri: prezenta incurcaturilor de limba si lipsa incurcaturilor de limba ), iar variabila dependenta( care apare ca efect, ca rezultat) este timpul de lectura.

Controlul experimentului:

Un experiment trebuie sa aiba validitate interna. El trebuie sa indeplineasca niste conditii pentru a permite inferente cauzale (judecati asupra legaturilor de cauza-efect intre variabila independenta si variabila dependenta)

Conditii ale existentei validitatii interne

covariatia variabilelor

ordinea temporala a variabilelor

eliminarea suspiciunii de manifestare a unor posibile cauze alternative (altele decat variabilele independente manipulate de experimentator)

Covariatia - conditia aceasta este indeplinita atunci cand se observa o relatie intre variabila independenta si variabila dependenta.

Ex.: In experimentul lui Haber si Haber, studentii care au primit fraze cu incurcaturi de limba au avut nevoie de mai mult timp pentru a le citi decat studentii care au primit fraze obisnuite. Tipul frazei si timpul de citire covariaza.

Ordinea temporala - putem face o inferenta cauzala atunci cand cauza precede efectul

Ex.: m-am lovit la cap (cauza) si ma doare (efectul).

Eliminarea explicatiilor prin cauze alternative - acest lucru se realizeaza pe doua cai: mentinerea conditiilor experimentale constante si echilibrarea grupurilor experimentale.

III Motivul pentru care m-a atras aceasta problema:

IV Idei pe care le-am gasit in alte surse, pe aceeasi problema:

In note de curs, prof. univ. dr. Ion Radu - Tomsa, Fundamentele psihologiei generale am gasit