IDENTIFICAREA EXPUNERII LA RISC A UNEI SOCIETAȚI COMERCIALE

IDENTIFICAREA EXPUNERII LA RISC A UNEI SOCIETAȚI COMERCIALE

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii romane prin noțiunea de risc se intelege pericol, inconvenient posibil, probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecințe nedorite pentru subiect.

Conform Dicționarului Enciclopedic Managerial, prin risc se intelege: "Masura a neconcordanței dintre diferite rezultate posibile, mai mult sau mai puțin favorabile sau nefavorabile, intr-o acțiune viitoare". Același dicționar explica și termenul de risc de credit: "pierdere rezultata din nerecuperarea totala sau parțiala, de catre banca, a fondurilor investite și / sau a dobanzii aferente acestora" IULIAN CEAU U, DEM)

Riscurile intreprinderii

1. Riscul de exploatare

Riscul de exploatare exprima incapacitatea intreprinderii de a se adapta la timp și cu cel mai mic cost la variațiile mediului, reflectand volatilitatea rezultatului economic la condițiile de exploatare. Acesta depinde, pe langa factorii generali (creșterea prețurilor materiilor prime, creșterea salariilor) in special de structura costurilor, respectiv de comportamentul lor fața de volumul de activitate. Riscul de exploatare este evaluat cu ajutorul pragului de rentabilitate care masoara flexibilitatea intreprinderii in raport cu condițiile de exploatare. (GH. NEGOESCU, p.93)

2. Riscul financiar

Riscul financiar determina variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificarii structurii financiare a intreprinderii. Recurgerea la imprumuturi este cauzata de lipsa resurselor proprii și oportunitatea realizarii unei investiții. Capitalul existent(propriu și imprumutat) face posibila realizarea investiției care va genera rezultate suplimentare.

Evaluarea riscului financiar se face, ca și in cazul riscului de exploatare, cu ajutorul: marjei de siguranța; indicelui de siguranța; coeficientului de elasticitate.

Analiza modificarii rentabilitații capitalului propriu ca urmare a politicii financiare poate fi urmarita cu ajutorul unui model "efectul de levier financiar". Levierul financiar cuantifica impactul apelarii la credite asupra rentabilitatii sale financiare. Efectul levierului financiar, respectiv variația ratei rentabilitații capitalurilor proprii depinde de corelațiile care exista intre rata rentabilitații economice și costul datoriei(rata dobanzii), pe de o parte, iar pe de alta parte de nivelul indatorarii. (GH. NEGOESCU, p.93)

Rf=Re+(Re-Rd) x D/Cpr

unde: Rf = reprezinta rentabilitatea financiara(a capitalului propriu);

Rd = rata dobanzii;

Re = rentabilitate economica.

Pentru agentul economic exista urmatoarele posibilitați:

1. Re>Rd apelarea la credite va conduce la imbunatațirea ratei rentabilitații economice;

2. Re=Rd apelarea la credite este indiferenta, din punct de vedere al efectului de levier;

3. Re<Rd apelarea la credite va conduce la reducerea performanțelor capitalurilor proprii și deci nu se recomanda apelarea la credite.

D = datorii;

Cpr = capital propriu.

Rf=Re+(Re-Rd) x Dat/Cpr

Rf=(CA/Ae) x (RE/CA)+[(CA/Ae) x (RE/CA)]-Rd x (Dat/Cpr)

Factorii de influența asupra ratei rentabilitații financiare sunt: rata rentabilitații economice; efectul de levier.

Factorii de nivelul doi sunt: viteza de rotație a activului total(CA/Ae); rata rentabilitații comerciale(RE/CA); diferența dintre rata rentabilitații economice și rata dobanzii(Re-Rd); gradul de indatorare al intreprinderii(Dat/Cpr).

3. Risc de dobanda

Nu intotdeauna dobanzile care se percep pentru creditele acordate sunt fixe, ci ele pot fi variabile, cand se modifica anual sau la alte intervale mai scurte. Prin stabilirea unor dobanzi variabile se realizeaza o protecție a creditelor.

Daca intreprinderea previzioneaza sa contracteze un credit la dobanda fixa, riscul privește creșterea ratei de dobanda(intreprinderea se va vedea nevoita sa accepte un credit la o dobanda ridicata). (GH. NEGOESCU, p.94)

Pentru a evalua riscul de dobanda se va calcula valoarea neta actualizata (VNA) și rata interna de rentabilitate financiara(RIRF).

Valoarea neta actualizata reprezinta actualizarea fluxului de numerar pe durata de exploatare a proiectului. Acest indicator se calculeaza aplicand la fluxul de numerar determinat, rata de actualizare. Fluxul de numerar se calculeaza ca diferența intre veniturile și costurile totale pe durata de exploatare a proiectului. Daca VNA > 0, se estimeaza ca proiectul poate fi acceptat.

Rata interna de rentabilitate financiara indica capacitatea proiectului de a obține profit. Rata interna de rentabilitate a unui proiect este acea rata de actualizare la care valoarea neta actualizata este egala cu zero. Ea trebuie sa fie mai mare decat dobanda reala.

Daca rata interna de rentabilitate este mai mica decat rata dobanzii la imprumuturile obținute, inseamna ca beneficiul net realizat prin obiectiv este mai mic decat dobanda pe care trebuie sa o plateasca la fondurile imprumutate.

Valoarea neta actualizata depinde de doi factori:

− rata de actualizare care influențeaza invers proporțional nivelul acesteia(pe masura ce rata de actualizare crește, nivelul valorii nete actualizate scade și invers);

− orizontul, durata de timp pentru care se face analiza care este direct proporțional cu nivelul valorii nete actualizate;

4. Risc comercial

Pe parcursul derularii contractului comercial pot aparea atat pentru vanzator cat și pentru cumparator o serie de riscuri.

1. Riscul privind bonitatea partenerilor comerciali

Pentru evitarea anumitor riscuri comerciale, in special in cazul vanzarilor de credit este importanta verificarea bonitații cumparatorului. Exista doua surse de informații:

− surse de informare indirecte: cele obținute de la bancile comerciale; cele obținute de la partenerii de afaceri tradiționali; cele obținute de la societați de consultanța; informații din Monitorul Oficial.

− surse de informare directe axate pe analiza unor documente contabile și financiare ale partenerului.(GH. NEGOESCU, p.95)

2. Riscul privind negocierea neurmata de incheierea contractului

In multe cazuri negocierile nu se finalizeaza prin incheierea unor contracte economice. Motivele pot fi diverse, imputabile atat cumparatorului cat si vanzatorului sau deseori la nici unul.

3. Riscul de preț

Prin risc de preț se ințelege posibilitatea apariției unei pierderi sau a unui caștig la un contract ca urmare a modificarii in timp a prețului practicat pentru produsul respectiv(de aceeași calitate).

Riscul de preț pentru vanzator apare in situația in care, in intervalul dintre momentul contractarii și cel al incasarii produsului a avut loc o creștere de preț.

Riscul de preț pentru cumparator apare in situația in care intre cele doua momente de pe piața are loc o micșorare a prețului marfii contractate.

4. Riscul valutar

Prin risc valutar se ințelege posibilitatea apariției unei pierderi sau a unui caștig in cadrul unei tranzacții internaționale ca urmare a modificarii cursului (depreciere sau repreciere) valutei de contract pe intervalul ce se scurge din momentul incheierii contractului și data efectuarii incasarii sau plații in valuta.

Exportatorul inregistreaza o pierdere in situația in care la data incasarii sumei, valuta in care s-a incheiat tranzacția are o putere de cumparare mai mica decat in momentul incheierii contractului. Daca puterea de cumparare a valutei de contract crește atunci exportatorul caștiga.

Importatorul inregistreaza o pierdere in situația in care la data plații, valuta in care s-a incheiat tranzacția are o putere de cumparare mai mare decat in momentul incheierii contractului. Va avea de caștigat atunci cand valuta de contract se devalorizeaza.

5. Riscul in transporturi

Marfurile aflate in circuitele comerciale interne și internaționale sunt expuse la multe pericole care privesc fie sosirea cu intarziere la destinație, fie calitatea sau cantitatea lor. Riscul in transporturi cuprinde: riscul in transportul feroviar; riscul in transportul maritim; riscul in transportul rutier.

5. Risc politic

Riscurile politice se refera la schimbarile care pot modifica radical mediul social-economic in care firma iși desfașoara activitatea. Riscul politic imbraca forma unor evenimente independente de voința și solvabilitatea cumparatorului și care il impiedica sa-și onoreze obligațiile asumate fața de furnizorul - creditorul extern (razboi, revoluție, revolta, razboi civil, greva).

Caracter politic imbraca și masurile luate de autoritațile publice: guvern, Banca centrala, organe vamale, avand ca efect: restrangerea importurilor; limitarea transferului valutar; refuzul admiterii pe teritoriul țarii al unor produse; sechestrarea sau rechiziționarea unor bunuri aparținand unor agenți economici straini; apare riscul de netransfer al valutei cuvenite furnizorului(creditorului) extern, cu toate ca importatorul privat a depus la banca, in monedaalocala echivalentul sumei datorate; neplata la termen a sumelor datorate de importatori (debitori) politici.(GH. NEGOESCU, p.97)