Industria de tutun din Romania o industrie globala.
Industria Tutunului din Romania este probabil una dintre cele mai "globale" industrii romanesti avand in vedere ca peste din productia acestei industrii este realizata de corporatii multinationale ce ocupa primele trei pozitii la nivel mondial (Philip Morris, British-American Tobacco si Japan Tobacco). Mai mult decat atat, cei trei giganti ce domina Industria Mondiala de Tutun au facut investitii directe importante in Romania, in perioada 1995-2000. Investita straina directa este cea mai benefica starategie de parundere pe o piata nationala, petrun piata respectiva, deoarece, investitia straina directa implica transferul de tehnologie, know-how de management si marketing precum si transfer de cultura corporativa toate la cel mai inalt nivel. Prin intrarea lor timpurie pe piata din Romania, fiind printre primele companii multinationale care au facut o asemenea angajare de resurse pe piata romaneasca, aceste companii au jucat un rol important in crearea cadrului competitional global din tara noastra. Astazi in cadrul acestor coropratii lucreaza cumulat peste 2000 de romani in mod direct insa numarul acestora este cu mult mai mare daca avem in veder locurile de munca creeate pe orizontala de aceste companii. Desi aceste cifre nu sunt neaparat impresionante, cresterea gradului de pregatire si know-how-ul acumulat de acesti salariati este probabil impresionant. Nu in ultimul rand prin manifestarea pe piata romaneasca ca cetateni corporativi responsabil, companiile din Industria Tutunului au jucat un rol imortant in implementarea timpurie pe piata romaneasca a conceptului de marketing responsabil in ciuda caracterului controversat al acestei Idustrii, fiind un model pentru companiile romanesti. Desi in cadrul acestei lucrari, responsabilitatea sociala a companiilor este tratata doar in cazul corporatiilor multinationale, nu trebuie sa se inteleaga ca obligatiile sociale apartin in exclusivitate acestora. Ele apartin in egala masura si companiilor locale doar ca in contextul globalizarii economice si avand in vedere puterea pe care corporatiile multinationale o exercita in cadrul economiilor receptoare (mai ales in cadrul economiilor aflate in proces de tranzitie asa cum este si cazul Romaniei), responsabilitatea sociala are terndinta sa capete un caracter mult mai amplu in cazul corporatiilor multinationale decat in cazul companiilor locale. Cu siguranta ca firmele multinationale, prezente in Industria de Tutun din Romania au avut o contributie importanta in implementarea conceptului de responsabilitatea sociala in mediul de afaceri din Romania, cu atat mai mult ca acestea au fost printre primele companii straine care si-au adus aceasta contributie in mediul de afaceri romanesc.
Caracterul global al industriei de tutun este cel mai bine evidentiat de deciziile strategice luate de aceste corporatii pe diferite piete nationale dar care au avut impact asupra activitatilor desfasurate de acestea pe piata din Romania. De exemplu, in 1995 Japan Tobacco achizitioneaza la nivel international Reinold s Nabisco Tobacco. In acelasi an in Romania, Reinold s Nabisco Tobacco se transforma in Japan Tobacco International
Un alt exemplu, in acelasi sens, este cela al achizitionarii companiei elene Papastratos de catre Philip Morris International la inceputul anului 2005, care a avut drept urmare intrarea marcii Assos in portofoliul Philip Morris Romania fiind produsa si comercializata de compania achizitoare. Efectele fuziunii la nivel global a companiei British American Tobacco cu Rothmans of Pall Mal s-au vazut si pe piata din Romania. In prezent BAT realizeaza si comercializeaza pe piata romtneasca marcile Dunhill si Rothmans Blue (marcile RPM)
Toate aceste preluari si aliantele strategice ce au avut loc la nivel international au avut impact direct asupra Industriei de Tutun din Romania. Astfel, Industria de Tutun romaneasca este conectata la Industria Mondiala a Tutunului, deciziile strategice ale corporatiilor de talie mondiala afectand activitatea acestora pe piata romaneasca in aceeati masura in care sunt afectate toate pietele nationale ce fac parte din sistemul de piete abordate.
Caracterul global al Industriei de Tutun este pus in evidenta si de concurenta cu caracter global. Astfel, piata de tigarete din Romania este considerata de operatatorii multinationali ca fiind una dintre cele mai bune piete pe care actioneaza aceste companii, lupta pentru suprematie fiind la fel de intensa ca cea dusa pe orice piata nationala-tinta. Nu surprinde faptul ca topul companiilor in aceasta industrie (indicatorul de clasificare considerat, este copta de piata detinuta), reflecta aproximativ pozitiile pe care aceste companii le detin la nivel mondial. De exemplu, in perioada , pozitia de lider de piata a fost puternic disputata intre Philip Morris Romania si British American Tobacco, cu precizarea ca British American Tobacco a fost lider de piata in . La nivel mondial Philip Morris detine cea mai mare cota de piata dar exista numeroase piete nationale in care British American Tobacco ocupa pozitia de lider iar Philip Morris pozitia a doua. Japan Tobacco International ocupa cea de a treia pozitie la nivel international, pozitie adjudecata si pe piata romaneasca in prezent, totusi trebuie precizat ca si acesta companie vizeaza pozitia de lider pe care a mai detinut-o in
Un ultim element dar foarte important ce sustine caracterul global al industriei de tutun din Romania este fenomenul de concentrare a pietei de tutun in mana marilor producatori multinationali prezenti in cadrul acestei industrii fenomen ce caracterizeaza astazi pietele lumii.
In perioada 1998-2003 numarul operatorilor prezenti in cadrul acestei industrii a evoluat astfel:
Tabelul nr. Evolutia numarului de operatori din Industria Tutunului in perioada 1998-2003
Anul |
Numar de companii |
|
|
Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei; Rezultatele si performantele intreprinderilor, 2004.
In perioada 2000-2003, cota de piata cumulata realizata de cele trei mari companii analizate (Philip Morris, British American Tobacco si Japan Tobacco International) a evoluat astfel:
Anul |
Cota de piata cumulata a primilor trei producatori |
Sursa: Amer Nielsen Research.
In anul 2000, 67,5% din piata de tutun era acoperita de cele trei mari companii, aproximativ 33 de procente au fost disputate de 14 companii. In 2001, cota de piata cumulata realizata de primele trei companii creste la aproximativ 78% in timp ce doar 22 de procente din aceasta piata au fost disputate de 16 companii. In 2002, primele trei companii au acoperit aproximativ 77% din piata in timp ce 23% din aceasta piata a fost disputata de 14 companii. In anul 2003, cele trei mari companii analizate au realizat o cota de piata cumulata de aproximativ 79% in timp ce 21 de companii si-au disputat aproximativ 21 de procente din acesta piata. In 2005 cota de piata cumulata a primelor trei companii a crescut la 86%.
Acest lucru arata clar tendinta de concentrare a pietei de tutun in mana celor trei mari operatori multinationali. Acest lucru arata ca piata de tutun din romania se inscrie in tendinta ce se manifesta la nivel mondial de concentrare a pietelor.
La toate acestea se aduga incercarile guvernelor dupa 1989 de aliniere a legislatiei din Romania in ceea ce priveste productia, comercializarea si promovarea produselor din tutun, la cea existenta in Uniunea Europeana care poate fi privita ca un factor ce imprima caracter global acestei industrii, in ideea ca Industria de Tutun din Romania va fi guvernata de aceleasi reglementari ca multe alte Industrii de Tutun din UE.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |