Obligatiile si responsabilitatile companiilor multinationale ca cetatean corporativ in diferite economii receptoare

Obligatiile si responsabilitatile companiilor multinationale ca cetatean corporativ in diferite economii receptoare.

Substanta responsabilitatii sociale a corporatiilor multinationale tinde sa devina principalul "mentor" in studiul dinamicii procesului de globalizare, aspect configurat in ipostaza comportamentului companiilor si deopotriva, al impactului acestora asupra natiunilor de implantare. In majoritatea tarilor, obligatiile si responsabilitatile corporatiilor  multinationale sunt trasate prin intermediul legislatiei nationale ce stabileste standarde ale comportamentului in afaceri, ce sunt valabile si pentru firmele nationale. Totusi, in cazul multinationalelor responsabilitatile sunt mult mai mari, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, datorita puterii financiare pe care acestea o au si a tehnologiei pe care o detin. Astfel, obligatiile acestor companii se intind dincolo de litera legii.

Trasarea obligatiilor si responsabilitatilor operatorilor multinationali reprezinta o preocupare mai veche ce s-a concretizat in timp sub forma a diferite conventii si tratate internationale. Companiile multinationale se confrunta cu asteptari sociale din ce in ce mai ridicate, ele avand responsabilitati nu numai fata de actionari ci si fata de ceilalti parteneri: creditori, angajati, clienti din fiecare tara gazda.

Globalizarea afacerilor si a productiei face ca economiile nationale, destinele comunitatilor din cadrul lor sa fie din ce in ce mai interconectate. In teoria economica traditionala, companiile multinationale pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra bunastarii nationale, insa multi hiperglobalisti considera ca multinationalele contribuie la cresterea eficientei economiei mondiale, deoarece acestea incurajeaza diviziunea internationala a muncii, astfel incat tarile devin mai specializate in producerea bunurilor fata de care detin un avantaj competitiv. Datorita intensificarii concurentei se restrang profiturile monopoliste si creste preocuparea pentru inovare continua. Se apreciaza ca societatile multinationale contribuie la cresterea performantelor economiei nationale receptoare deoarece au de obicei o productivitate mai mare decat firmele autohtone, contribuind la transferul de tehnologie si la ridicarea gradului de calificare a fortei de munca.

Cei ce sunt mai critici in privinta globalizarii economice, apreciaza ca apar divergente intre prioritatile corporative si cele ale guvernelor din tarile gazda. In perioada postbelica, aceasta observatie critica era frecventa in multe tari dar mai ales in tarile in curs de dezvoltare. In acestea din urma, companiile multinationale erau privite ca distorsionand prioritatile de dezvoltare, impiedicand dezvoltarea bazei economice interne si producand profituri in exces care erau repatriate in afara tarii. Si in principalele tari de origine ale companiilor multinationale au aparut critici cu privire la activitatea internationala a acestora. Astfel s-a considerat ca multinationalele afecteaza prosperitatea nationala ca urmare a transferului de locuri de munca si de tehnologie in strainatate. Capacitatea acestor companii de a organiza productia la nivel global a fost apreciata ca o forta structurala uriasa in comparatie cu guvernul national si forta de munca din tara-gazda.

Scepticii in privinta tezei globalizarii economice au un punct de vedere mai traditional. Acestia considera multinationalele drept companii nationale ce dezvolta activitati peste granite si care, in consecinta, sunt expuse controlului national.

In general, corporatiile multinationale fac subiectul legislatiilor din tarile-gazda si implicit, al unor standarde minime de conduita sociala (UNCTAD,1996)[1] care au rolul de a trasa cadrul general acceptat al comportamentului societal si implicit fata de comunitatile in care se regasesc implementate structurile de productie ale acestor companii. In aceasta orientare, corelatia legislatie nationala - sistem organizational, concretizata in politicile de marketing implementate de operatorii multinationali in sensul promovarii propriei imagini publice, rezida in modul in care sunt satisfacute simultan trebuintele sociale, precum si anumite principii si valori de conduita unanim acceptate in cadrul sistemului de relatii existente la nivel mondial.

Toate aceste puncte de vedere divergente stau la baza stabilirii relatiei companie multinationala - stat national. "A existat o vreme in care statul era privit ca forta economica dominanta, capabila sa dicteze discretionar in relatiile cu alti agenti economici. Vremea aceasta a apus. Un transfer de putere a avut loc, si el s-a petrecut pe trei coordonate:

• de la statele slabe la statele puternice;
• de la state la piete si prin aceasta la corporatiile multinationale;
• o parte din putere s-a evaporat, in sensul ca nu o mai exercita nimeni."[2]

S. Strage identifica principalele cauze ce au stat la baza acestui raport de forte :

• inovatiile tehnologice promovate de corporatiile multinationale ;
• costurile ridicate cu noile tehnologii pe care corporatiile multinationale le pot sustine ;
• punerea accentului pe puterea structurala in detrimentul puterii relationale.

J. Dunning[3] identifica trei etape in procesul de dezvoltare a relatiilor dintre multinationale si statul gazda:

• faza lunii de miere;
• faza confruntarii;
• faza reconcilierii.

In prezent se poate aprecia ca ne aflam in cea de a treia etapa, in sensul ca exista o atitudine binevoitoare din partea tarii gazda, desi, aceasta variaza de la o tara la alta.

Obiectivele corporatiste nu coincid in totdeauna cu obiectivele de dezvoltare ale fiecarei tari in care opereaza compania. Cu toate acestea, in general, guvernele tarilor gazda agreeaza venirea multinationalelor in speranta ca acestea vor contribui la atingerea obiectivelor economice si sociale nationale. Companiile multinationale au si ele propriile interese in mentinerea unor relatii bune, pentru a evita limitarea drepturilor si libertatilor ce le-au fost acordate. In acelasi timp, ele au interesul sa pastreze o imagine buna a marcilor lor si sa evite orice comportament iresponsabil pe o piata nationala ce ar putea avea grave consecinte asupra puterii lor competitive pe toate pietele nationale pe care sunt prezente.

In cadrul acordurilor si tratatelor internationale se considera ca principalele responsabilitati ale acestor companii sunt legate de contributia la dezvoltarea economiilor receptoare, protectia mediului, crearea de locuri de munca si mentinerea de relatii bune cu muncitorii, asigurarea concurentei si inlaturarea practicilor de concurenta neloiala, protectia consumatorului, inlaturarea coruptiei si birocratiei, respectarea drepturilor omului. Datorita aparitiei unor numeroase si puternice grupuri de interese in cadrul societarilor civile, companiile multinationale sunt obligate sa se angajeze intr-un dialog permanent cu acestea pentru a-si comunica politicile adoptate, performantele obtinute, actiunile ce vizeaza implicarea in viata sociala. Fara acest dialog, companiile pot avea probleme, deoarece unele grupuri de interese exercita influente puternice asupra consumatorilor, finantatorilor, salariatilor, altor parteneri de afaceri.

Tara gazda asteapta ca firmele multinationale ca si firmele autohtone sa respecte legislatia nationala, sa nu considere ca avantaj slabiciunile sistemului legislativ si a celui administrativ, si sa se foloseasca de anumite practici anticoncurentiale sau sa incurajeze coruptia.

Principalele responsabilitati trasate companiilor multinationale, sunt :

Contributia la veniturile publice ale tarii gazda: veniturile publice reprezinta o sursa principala de finantare a proiectelor de dezvoltare, in special a celor legate de dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de baza. Guvernele asteapta ca multinationalele sa respecte legile fiscale practicate, sa fie bune platnice, si sa nu se foloseasca de diferite practici abuzive in repatrierea profitului. Se asteapta ca acestea sa puna la dispozitia autoritatilor fiscale date corecte si documentele financiar-contabile solicitate.

Stabilirea de relatii cu firmele autohtone: crearea si mentinerea unor relatii stranse cu firmele nationale ajuta la cresterea competitivitatii acestora, ele acumuland din experienta, cunostintele, know-how-ul firmelor straine. Acest lucru necesita un angajament puternic pe termen lung din partea firmelor straine de integrare in economia nationala prin transfer de know-how tehnologic, managerial si de marketing, mai ales in cadrul tarilor in tranzitie sau in curs de dezvoltare.

Crearea de locuri de munca si cresterea gradului de pregatire a fortei de munca autohtone: pe langa crearea de locuri de munca si cresterea gradului de pregatire in mod direct, multinationalele ca urmare a promovarii unor bune relatii cu firmele locale contribuie la multiplicarea numarului de locuri de munca si la ridicarea gradului de pregatire. In acelasi timp multinationalele depun eforturi considerabile pentru a reduce efectele negative ce apar in anumite situatii, de exemplu, sistarea unei parti importante a activitatii desfasurate intr-o tara gazda.

Transferul de tehnologie: multinationalele contribuie la obtinerea unor beneficii importante pentru tarile gazda prin cooperarea cu firmele autohtone si autoritatile locale prin transferul si implementarea tehnologiilor si a metodelor de management, contribuind la cresterea capacitatilor tehnologice locale.

Din multe puncte de vedere, obligatiile si responsabilitatile multinationalelor sunt legate de procesul de liberalizare si de cel de globalizare. Pe masura ce companiile multinationale se extind mai mult peste granitele nationale, cresc si obligatiile pe care acestea le au de la nivel national si international.

Principial, corporatiile multinationale se fac responsabile de ansamblul consecintelor ce se resimt in economiile tarilor-gazda, ca efect direct sau indirect al operatiunilor derulate. Un exemplu semnificativ in acest sens cu implicatii sociale profunde este cazul unei corporatii multinationale care decide sa-si restranga o mare parte din activitatile derulate pe o piata nationala. Reactia colectivitatii locale va fi clara - tentativa de blocare a proceselor de productie, aparitia si raspandirea unor curente de opinie adverse care vor afecta imaginea corporatiei si a produselor sale in plan national sau chiar regional.

Se poate concluziona ca, "ansamblul operatiunilor industriale cu impact social asupra comunitatilor de implementare, comporta valente diversificate in sens si actiune, derivate si reunite in forma unor norme si instrumente ce pot exercita modelari succesive in comportamentul de consum al clientelei locale si implicit, in imaginea produselor fabricate in plan regional, de corporatiile multinationale rezidente".[4]

Caracterul diversificat al operatiunilor desfasurate de corporatiile multinationale conduc la plasarea acestora in ipostaza unor cetateni globali, care datorita deschiderii internationale sunt in permanenta confruntate cu oportunitati si riscuri ce se situeaza cu mult peste experienta companiilor nationale.

Un alt aspect important in surprinderea complexitatii interdependentelor dintre autoritatile guvernamentale din tarile-gazda si interesele corporatiilor multinationale in termenii responsabilitatii sociale a acestora din urma si nu numai, este reprezentata de standardele internationale ce formeaza suportul activitatilor derulate de operatorii multinationali. In 1977 a fost emisa " Declaratia Liniilor Directoare pentru Companiile   Multinationale". Scopul declaratiei (art. 2) era "sa incurajeze contributia pozitiva pe care companiile multinationale o pot aduce progresului economic si social... ". Ghidul O.C.D.E. pentru Companiile Multinationale adoptat in 1976 este probabil cel mai concis document pe aceasta tema. Acest ghid a fost revizuit in timp (ultima reevaluare a avut loc in 2000) si adaptat la prioritatile in schimbare. Standardele internationale ce se refera la drepturile si obligatiile multinationalelor sunt reunite in diferite coduri si tratate - Codul International al Tratamentului Nediscriminatoriu pentru Investitii Straine din 1949; Ghidul pentru Investitii Internationale din 1972 - care vizeaza bilateralitatea corporatii multinationale-autoritati guvernamentale, in termenii responsabilitatilor investitionale; Acordul Multilateral asupra Investitiilor, OCDE 1998; Ghidul OCDE pentru Companii multinationale.

Codurile de conduita corporativa se diferentiaza in functie de specificul domeniului investitional. Evolutia codurilor de conduita corporativa este in mare masura dependenta de modul in care acestea reflecta valorile si asteptarile comportamentale ale proprietarilor corporatiilor, angajatii acestora, consumatorilor si comunitatilor receptoare. "..companiile pot promova in cele mai bune conditii drepturile omului, si pot imbunatati standardele de munca si cele ambientale in maniera in care ele insele isi directioneaza propriile afaceri in acord cu redimensionarile practicilor corporative."

Ghidul OCEDE pentru Companiile Multinationale

"Intreprinderile trebuie sa aiba in vedere in elaborarea politicilor lor in tarile in care opereaza, interesele tuturor celor afectati de activitatile lor. In acest sens, intreprinderile trebuie:

sa contribuie la progresul economic, social si al mediului;

sa respecte drepturile tuturor celor afectati de activitatile lor;

sa incurajeze capacitatea locala de constructie prin cooperarea cu comunitatea locala, precum si dezvoltarea activitatilor intreprinderilor pe pietele locale si straine ;

sa incurajeze dezvoltarea capitalului uman, in special prin asigurarea de   oportunitati de dezvoltare si facilitarea accesului salariatilor la training;

sa sustina si sa incurajeze principiile promovate de guvernul gazda cu privire la comportamentul companiilor;

sa dezvolte relatii bazate pe incredere reciproca cu comunitatile in care opereaza;

sa promoveze salariatii in concordanta cu politicile generale practicate de companie si sa-i includa in programe de training;

sa nu se actioneze discriminatoriu sau disciplinar impotriva salariatilor;

sa incurajeze aplicarea principiilor de afaceri compatibile cu Ghidul;

10. sa nu se implice in politica locala. "