STUDIU DE CAZ: Evoluția Publicitații in periodicele dobrogene. Perioada 1923-1973.
ANALIZA CORPUSULUI.
1923 - MAREA NEAGRA.
Organ național dobrogean, a aparut la Constanța in perioada 12 august 1923 - 17 octombrie 1940. Saptamanal, avea formatul 50x33, costa 1 leu pe numar, iar abonamentul pe an ajungea la 300 de lei. Directori erau Cruțiu Delasaliște și Stelian Ștefanescu. Redacția ziarului se afla pe strada Petru Rareș nr. 8, Constanța. Spre deosebire de celelalte doua ziare cotidiene, "Dacia" și "Dobrogea Juna", ziarul "Marea Neagra" se ocupa mai ales de problemele județului Constanța, de evenimente din localitațile urbane și rurale din județ. Ziarul sprijina gruparea liberala locala condusa de V. Andronescu (mai ales dupa ce Cruțiu Delasaliște parasește redacția ziarului), iar mai tarziu se orienteaza spre cealalta grupare liberala din localitatea aflata sub conducerea lui V.P. Sassu. Din aceasta perioada dateaza polemica ziarului cu celalalt mare cotidian constanțean "Dobrogea Juna". O scurta perioada ziarul se declara a fi "Organul Partidului Național - Liberal din Constanța" - in rest, simpatizeaza cu acest partid.
Scopul ziarului, expus in articolul program publicat in primul numar al ziarului, este urmatorul: "Cu grija inerenta fiecarui inceput, cu infrigurarea cu care am fost martori și colaboratori in cateva randuri la intemeierea anumitor organe de publicitate din Dobrogea; manați de dorința de a da viața unui ziar in localitate, care sa-și inchine forțele la desțelenirea ogorului cultural al provinciei noastre, aparem in arena ziaristicei locale nu pentru a umple un gol de mult simțit - cum ar glasui o reclama uzata - ci pentru a contribui și noi la frumoasa opera de naționalizare, pe care nobilii inaintași cu destula ravna, au intreprins-o. Vast terenul, cu atat mai mult are astazi nevoie de voința și chibzuința, care sa depuna staruința de gandire pentru desavarșirea acestei frumoase opere naționale, pe malul marei - de la care am imprumutat numele acestui ziar. Constranși de imprejurari vitrege - mici gregari și unor cunoscute cotidiene locale - patrunși indeajuns de lipsurile ce se resimt inca in sanul publicisticei dobrogene, am fost intrigați de o intrebare pe care mulți cititori au facut-o redactorilor pe unde am lucrat : Nu și-ar putea spune pe fața, oricare cititor, amarul ori gandul, ori durerea lui? Cu inima mahnita, noi am vazut ca nu. Care sa fie pricina? Pricina prima e materialismul care subjuga sufletele slabe - iar secunda e invidia oarba, fara de care intriga n-ar fi fost cunoscuta iar senzaționalul, lipsit de orice interes. Dupa noi, aceasta nu-i decat o ratacire ca multe alte dureroase rataciri - și tocmai aici zace temeiul cu care aș porni la drum. Vrem sa dovedim ca anumite porniri rele in domeniul publicisticei dobrogene nu intotdeauna aduc un serviciu marelui public. Suntem dușmani ai monopolizarii presei sau gandirii romanești in Dobrogea și aparam aceasta convingere cu toata caldura sufletelor noastre tinere. Voim sa dovedim cititorului dobrogean ca se poate scrie cat de liber in limba romana, la noi, fara a intrebuința invective crude și cuvinte grele oricand. Vrem sa aratam in sfarșit ca dojana se poate face romanește, cat de aspru, fara ca sa-ntruchipezi o țața și fara sa devii un cusurgiu. Avem motive temeinice sa credem, ca la masa mandra și bogata unde-și capata izbanda fiii Romaniei Mari, poate lua loc tot saracul. Poate lua loc și dobrogeanul setos de-o cuvantare noua, din care sa lipseasca patima și voinicia oarba tocmai pentru pilduirea neamurilor de felul de a fi al romanului. Ca insuși dușmanului i se va da cuvantul acolo. Ca trufia e streina neamului roman și ca istețimea noastra nu e tot una cu șiretenia. Ca in sfarșit victoria ne face cu atat mai inalți cu cat vom dovedi mai profund noblețe de caracter. Pentruce s-a starpit dojana blajina din dicționarul - și așa destul de redus al ziaristului dobrogean? Vom cauta s-o rasadim. Vom cauta sa plivim gradina cuviinței dobrogene și credem ca vom reuși in toata acțiunea noastra sa dam Cesarului ce e al lui. Vrem sa aiba Dobrogea un glas care sa nu semene a sirena atunci cand apara un interes local și vrem sa-și spuna tot nevoiașul durerea lui in coloanele noastre. Nadajduim ca viitorul va dovedi ca am meritat increderea cu care ne incurajeaza prietenii susținatori și nu avem decat o singura rugare: Sa fim urmariți in toate acțiunile noastre, pentruca, nu cumva, cercand sa aducem o inzdravenire culturei romanești de la noi, sa-l amagim pe bietul dobrogean cu o noua ratacire. Acesta ne este credoul - și astfel salutam pe iubiții cititori cu primul nostru inceput. "
In coloanele ziarului "Marea Neagra", din anul 1923, au fost tratate problemele principale din acea perioada, cum ar fi proiectul unui canal Cernavoda- Constanța sau problema Seminarului Musulman din Medgidia.
Colaboratori: D. Alecu, V.P.Andronescu, A.Andy, G.Apostol, M.Apostol, D.I.Belloiu, Hortensia Papadat Bengescu, Tr.U.Berberianu, Carol Blum, I.D.Borcea, G.Breazu, M.Brun, N.T.Buric, N.S.Carpinișeanu, F.D.Casilescu, I.Ceaușu, G.Christodorescu, I.Ciomu, N.Coada, C.Codreanu, I.Codreanu, F.Codreanu, Cruțiu Delasaliște, Ghionisie-Delaistru, DELAMARE, DELATOMIS, Gh.Deleanu, P.Deleanu, C.P.Demetrescu, Al. D. Demetriad, I.Dinu, T.Dobre, Al.Dobrogeanu, M.Dunareanu, C.R.Duțu, N.T.Frecea, M.Freytag, G.Georgescu, N.T.Georgescu, Al.Gherghel, G.Ghinescu, N.P.Grigorescu, V.Helgiu, I.Iacobescu, I.Iliescu, E.Ionescu, G.Irimescu, T.Ispas, I.Leossatos, G.Leurdeanu, D.Magura, St. Marcus, V.Mazilu, L.Mihaescu, C.Mihai, B.I.Mihail, C.Mihaescu, G.A. Mitache, I.G.Mocanu, D.Munteanu, P.Munteanu, N.Negulescu, N.Nicolaide, F.Nițescu, M.Panaitescu, D.Fandela, C.Panescu, I.Gr.Perițeanu, C.Petre, I.B.Plopul, D.Popescu, V. Popescu, P.Postelnicu, M.Pricopie, A.Radu, I.Rațiu, G.Razașu, R.Roșculeț, Gr.P.Roșu, I.Sandomir, I.Sandu, I.Saul, L.Serter, C.Simionescu, Damian Stanoiu, Nic. Ștefan, St.Ștefanescu, M.Stanescu, D.Stoicescu, R.Straja, Sucri Ali, S.Sulcina, G.Tanasescu, T.Tudoreanu, I.Valeanu, I.Vladescu, N.Zagoicea, D.Zaharia, N.Anghel, D.Arghir, C.M.Blond, N.I.Butucescu, Gh.Candel, C.Caraman, O.Cattarc, I.Ceaușu, N.T.Cargau, Gh.Ciobanu, C.Dimitriu-Codru, I.N.Dimitriu, A.Dumitrescu, I.V.Enachescu, N.Frangopol, G.Hristache, I.Leossatos, I. Lian, Gr.Lungoci, H.D.Paully, N.Petru, G.D.Poenescu, Al. Popescu, C. Popescu, A.Roșculeț, V.Stan, D.Stoicescu, Al. Sulfina, I.Tanțu, N.Teodorescu, M.Verbiceanu, Al.St.Vernescu, N.Nemov.
Ziarul "Marea Neagra" este unul dintre cele mai longevive periodice constantene: au aparut 902 numere, totalizind 7.292 pagini. Intre anii 1923-1930 si 1937-1940 ziarul a aparut cotidian. Intre 1931-1936 a aparut de 2 ori pe saptamana. Alte subtitluri ale ziarului "Marea Noastra": Organ al apararii intereselor dobrogene, apoi Organ independent al apararii intereselor dobrogene (in perioada octombrie 1923-septembrie 1928); pe an, in 1923, in 1924 costa 1 leu /nr iar abonamentul pe an costa 400 lei/an, in 1927, 2 lei/nr. și 600 lei abonamentul pe an. Intre 1928-1940, prețul abonamentului anual ajungea la 750 lei. In perioada iulie 1926 - august 1927 ziarul "Marea Neagra" se afla sub conducerea politica a lui Al.Gherghel. Intre 20 august 1927- 17 octombrie 1940, il are ca director pe Stelian Stefanescu.
"Marea Neagra" a avut, in genere, o atitudine proliberala, facandu-se ecoul disputelor dintre fractiunile locale ale P.N.L. Din iulie 1926, D.Crutiu-Delasaliste paraseste conducerea ziarului, scoțand ziarul cu acelasi titlu: "Marea Neagra", cu subtitlul: Organ national- liberal, de la 1 august 1926 . Stelian Ștefanescu, adept al gruparii liberale condusa de V.Sassu, aduce la directia politica a ziarului pe poetul si publicistul Al.Gherghel . Din 20 august 1927, ziarul are ca director unic pe Stelian Ștefanescu. Acesta, desi cauta sa mențina ziarul independent, oscileaza in plan politic intre orientarea liberala sl cea nationalista. Ziarul a sustinut o serie de probleme economice, social-culturale, legate de dezvoltarea localitatilor urbane si rurale din Dobrogea. A criticat unele aspecte negative din administratie si comert, indreptand asupra national-taranistilor vehemente atacuri. A polemizat, in acest sens, cu ziarul Dobrogea Juna. In 28 octombrie 1928, apare un numar special dedicat aniversarii a 50 de ani de administratie romaneasca in Dobrogea.
CADRUL ISTORIC
Finalul primului razboi mondial a insemnat disparitia de pe scena politica a lumii a trei mari imperii: Austro-Ungar, Rus, Otoman; Invingatorii (cei patru "Mari": W. Wilson, Lloyd George, G. Clemanceau, Orlando) au stabilit principalele repere ale lumii post-razboi la Conferinta de pace de la Paris (12 ianuarie - 28 iunie 1919) pe respectul principiului nationalitatilor si punerea sub control a Germaniei (economic, militar, politic), considerata drept principal responsabil pentru declansarea razboiului; Destramarea Imperiului Austro-Ungar a dus la o reformulare a intregului spatiu european (daca in anul 1914 in Europa existau 22 de state, in 1920 - 29); pentru Europa Centrala si de Sud-Est mentionam aparitia unor noi state: Austria, un stat mic, de 84.000 km2; Ungaria - a fost redusa, prin miscarile teritoriale, la un stat de 92.000 km2; Polonia a primit Galitia; Romania a primit Transilvania, Basarabia si Bucovina, Italia - Trentinul si Tirolul de Sud; Croatia, Slovenia si Bosnia au format Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor, care a incorporat Muntenegru; Bulgaria a pierdut o parte din Macedonia in favoarea Iugoslaviei; Turcia a pastrat din Europa doar Constantinopolul si a primit Anatolia.
Tratatele de pace nu au formulat explicit, insa, problemele minoritatilor; in cadrul statelor nou create sau extinse teritorial existand numeroase minoritati nationale; Prin tot ceea ce au adus cu sine, tratatele pacii de la finalul primei conflagratii mondiale au impartit statele lumii (in special statele europene) in state "satisfacute" de noile coordonate si asa-numitele state "revizioniste" care s-au vazut obligate sa accepte la momentul 1919, 1920 conditiile pacii, dar care, in politica externa din perioada 1920-1939, au cautat revizuirea tratatelor. Germania a considerat Tratatul de la Versailles un dictat, Italia a vazut in sistemul de pace o "victorie mutilata, Ungaria, Rusia, Bulgaria, Turcia; ordinea instaurata de tratatele de pace a fost una fragila si nesigura; la accentuarea instabilitatii spatiului european a contribuit si aparitia "statului rosu" dupa venirea la putere a bolsevicilor in fostul Imperiu Rus, care a fost redus prin obtinerea independentei Finlandei, a Tarilor Baltice, a Basarabiei (s-a unit cu Romania); in plus, Franta si Marea Britanie au considerat Tratatul de la Brest-Litovsk drept o tradare in favoarea Germaniei; pana in anul 1920 cand in Rusia s-a desfasurat un conflict intre elementele "rosii" si armatele "albilor" sustinute de puterile occidentale; anul 1920 a marcat victoria bolsevismului.
Noul cadru de dezvoltare a Romaniei de dupa anul 1918 a impus și modificarea sistemului constituțional al țarii. Partidul Național Liberal, principala forța politica a vremii, și-a asumat pragmatic misiunea de "a da Romaniei Constituția așteptata". Principalele produse romanești care erau destinate exportului au fost cele petrolifere, cerealele, lemnul, animalele vii, legumele și semințele precum și produse alimentare și animaliare. Imediat dupa incheierea razboiului, insa, in 1919, Romania a importat aproximativ 230.000 t cereale și peste 18.000 t alte produse alimentare, exportul de cereale inregistrand cote maxime in anii 1923, 1927 și scaderi in 1920, 1925, 1928.
Tot in anul 1923, Serviciul Maritim Roman a inființat o noua linie Constanța - Haiffa - Iaffa, care realiza o singura cursa pe luna, ce transporta indeosebi evrei, majoritatea din Polonia spre Palestina. Un an mai tarziu, la Constanța ajungeau in și spre oraș, cinci trenuri de calatori, doua accelerate, doua personale și unul mixt, unul oprea in port, o data pe saptamana, fiind in legatura cu navele S.M.R., toate navele poștale cu serviciu regulat de pasageri și poșta beneficiind de o reducere cu 50% a taxelor portuare.
La 27 martie 1923 a fost votata și adoptata noua Constituție de catre Adunarea Naționala Constituanta a Senatului, cu 137 voturi pentru, 2 contra și 2 abțineri din totalul de 194 de senatori. Regele Ferdinand a primit raportul pentru sancționarea Constituției pe 28 martie 1923 urmand ca pe 29 martie 1923 noua Constituție sa fie publicata in "Monitorul Oficial" Constituția Romaniei din 1923 cuprindea 138 de articole din care au fost modificate radical 21 de articole, au mai fost incluse 24 de articole noi, 20 au fost suprimate și 87 de articole vechi au ramas intacte sau nesemnificativ schimbate. Se putea spune despre Constituția din 1923 ca a fost, in fapt, o revizuire a Constituției din anul 1866, o adaptare la noile realitați politice, economice și sociale ale vremii. Constituția din 1923 a formulat cu mai multa claritate principiul suveranitații naționale prin declararea statului roman ca stat național unitar și indivizibil, al carui teritoriu este inalienabil dar și prin interdicția colonizarii teritoriului național cu populații sau grupuri etnice straine. Ideea principiului suveranitații naționale reieșea și din declarația ca puterea politica aparține națiunii, care o exercita prin reprezentanți aleși de corpul electoral prin vot universal, direct, egal, obligatoriu și secret.
DESCRIEREA PUBLICAȚIILOR
Perioada interbelica este cea mai fructuoasa perioada din punct de vedere economic și cultural din cate a cunoscut Romania ante-comunista. Incepand cu anii 1920 reclama, sufletul comerțului, este din ce in ce mai folosita și pe meleagurile romanești. Numarul 29 al cotidianului "Marea Neagra", aparea la Constanța, duminica, 14 octombrie 1923. Publicitatea in cadrul acestui numar se poate observa la contrafondul paginii intai, langa titlul ziarului, și face referire la Petru G. Manta, concesionarul exclusiv al operațiunilor de vamuire a coletelor poștale externe. Este specificat,de asemenea, faptul ca Petru G. Manta este autorizat de catre Direcția Generala a vamilor, iar pentru un plus de credibilitate, este inserata si adresa, Strada D.A. Sturza, și un numar de telefon, pentru a putea fi contactat de persoanele care ar avea nevoie de operațiunile pe care furnizorul le intreprinde, cum ar fi "Expedițiuni - Vamuire - Transporturi". De asemenea, publicitatea mai apare la subsolul primei pagini: "Vizitați Baile și restaurantul Parcului Tataia". Alaturi, este prezenta și o reclama a "Doctorului Vasilescu", a carui specializari sunt "Boalele de copii, boalele de piept și injecțiile intavenoase". In pagina a doua, in chenar, rubrica "Mica Publicitate" prezinta un singur text referitor la vanzarea unor terenuri de 500 m2. In pagina a treia, o alta reclama, prezentarea unui alt doctor, B. Tatarski, fost medic al clinicei universitare, care se ocupa cu "Boli interne. Boli și operațiuni de nas, gat și urechi" și realizeaza "electrisațiuni, injecții intravenoase cu silbersalvasan, cyanur de mercur și iod". Consultațiile se tineau intre orele 8 - 10 dimineața și 2-7 p.m iar cabinetul se afla pe Strada Virgiliu numarul 1, "vis- a - vis de Casino". Ultima pagina a ziarului "Marea Neagra" este dedicata publicitații, deoarece abunda in anunțuri, reclame, mesaje cu specific, distribuite pe 5 coloane. In prima coloana sunt anunțurile de tip:"Predau", "Se cauta", "De vanzare", "Se vinde", cum ar fi: "Predau curs primar in familie, pentru una sau doua clase. Adresa la redacție.""Se cauta orice numar de muncitori pentru carierile din Canara și Chiostel. Adresați-va d-lui antreprenor C. Chirițescu, str. Carol 126". "De vanzare la Anadalchioi o casa compusa din patru camere, 2 sali și antenanse, curte 472 m. p. A se adresa la d. Vasile. V. Tanase, comerciant, Anadalchioi", "De vanzare 4 camere, 2 antreuri, 1 pivnița. A se adresa in str. Concorului No. 5, colț cu strada Ecoului sau la redacția ziarului.", "Se vinde la Anadalchioi o casa buna din caramida, compusa din 2 camere, antreu și 2 bucatarii, cu 3 fațade și loc 400 m. p. Și fantana in curte. A se adresa: Ion Marin, str. Ștefan - cel - Mare. Anadalchioi.", "Se cauta un camion-automobil sau camioneta in buna stare, greutate 2-3 tone, a se adresa, str. Ștefan-cel-Mare 7. A. Teodorescu".
Dupa publicitatea de tip anunț prezentata mai sus, coloana se continua cu marea publicitate: pentru biroul de import-export Sterie Dalla, aflat pe strada Traian nr. 23, și mai apoi este prezenta o intreaga inșiruire de avocați și de birouri notariale: "Avocat Petre Nițescu" cu biroul pe Bulevardul Regina-Maria nr. 54, "George Berea, avocat", care avea biroul pe Strada Mircea 165 și consultații intre orele 7-10 și 3-6. "Avocat C. Serienescu, Strada Carol No. 7, cu ore de consultație de la 8-10 a.m și 6-7 p.m.", "Alexandru Zossmer, dentist" care avea cabinetul pe Strada Ștefan -cel-Mare 48, avea consultații "dela 8 jum la 12 și 3-6".
Avem prezenta o reclama la "Cel mai vechi depozit de cherestea buna și convenabila. Albert Theiler", singura reclama incadrata de pe acesta prima coloana, care se incheie cu publicitatea pentru 2 avocați, "Vintila I. Berberianu și Traian Ulpiu Berberianu", care aveau birourile pe Strada Ștefan Mihaileanu 7 - Constanța. Cea de-a doua coloana a ultimei pagini din "Marea Neagra" incepe cu o reclama a Casei P. Șapira, "Casa fondata in 1891", aflata in Piața Independenței numarul 20. Aceștia erau "Furnizori ai curții regale, vindeau ochelari, bijuterii veritabile, articole de ornamente, figuri și figurine, ceasornice de tot felul, cadouri pentru nunți și logodne". La sfarșitul mesajului publicitar, se mai adauga "Toate cu prețuri reduse". In continuarea celei de-a doua coloane, mai sunt prezente reclame și anunțuri precum: "Vizitați numai ceasornicaria "Merlaub"", "Avocați Nicolae Chirescu și S. Huhulescu - Birouri de avocatura și notariat, Strada Carol 44 Constanța", "Suluri Carton Gudronat "American" impreuna cu Catran și Cuie pentru acoperit case gasiți numai la magazinul "Argus" aflat pe Strada Șrefan-cel-Mare 58","Camis Ghinsberg, avocat, Strada Cuza Voda No. 38", "Avocat Aurel Vulpe, Strada Petru Rareș 7, Constanța", "Branzeturi de tot felul, fabricațiune proprie. Serviciu excelent și prețuri reduse numai la magazinul Frații Simu, Strada Carol, Constanța." Cea de-a doua coloana se incheie cu un mic poem: "Dela Carpați la Britania - Trecusem intr-o seara/ De opt ori noua țuici/ Și vream așa intr-o doara/ Sa am vreo noua puici/ Dar cum/ Sa nu ma dau batut/ Cand/ N-a fost cum am vrut!/ Mișule,/ Ah, draga Mișule/ Mișule/ Sa nu ma lași!/ Da-mi o sticla mintenaș/ Și vr-o cinci lautaraș/ Mișule,/ Eu sunt din Calarași". In cea de-a treia coloana a ultimei pagini, abunda reclamele de tip medical. Prima este a doctorului V. Apostolescu, "mamoș", specialist in "boale de femei", care avea cabinetul pe Strada Cristea Georgescu 10 și "consultațiunile" incepeau cu ora 8-10 a.m și 2-6 p.m. Urmatoarea reclama este a avocatului Traian Constantinescu, care avea biroul in Constanța, pe strada Maior Șonțu, "langa biserica bulgara". Tot in a treia coloana este o reclama a Dr. Ion Rosetti, "Medic chirurg al spitalului", specializat in "Boale de femei, genito urinare și sifilis. Injecțiuni intravenoase". Acesta avea cabinetul pe strada D.A. Sturza "No. 4", și realiza "consultațiuni" intre 2 -6 p.m. Tot mamoș era și urmatorul medic caruia i se face publicitate, Dr. V. Goldenberg, "specializat la Berlin" in boli de femei, genito-urinare, sifilis. Consultațiile se faceau de la 8 la 10 și de la 2 la 6 iar cabinetul se afla pe strada Remus Opreanu 9, "Langa Hotel Palace".
In
continuarea celei de-a treia coloane, mai avem prezente: "Avocat Marin D.
Manzu" care deținea, pe strada Ștefan cel Mare numarul 63, un
"birou pentru tot felul de acte de avocatura și notariat". Consultațiile
erau "dela 8-9 și 5-7". "Noul local de petrecere "Tiribomboa"" care se
afla pe strada Miron Costin numarul 34, unde era "zilnic gratar proaspat, bere
aleasa, vinuri excelente, prețuri de reclama". Doctorul Iulian
Zosmer, dentist, specializat la Berlin, face reclama cabinetului sau
aflat pe strada Carol. Pe strada Ștefan cel Mare, "peste drum de
gradina publica", aflam de "cel mai mare depozit de vinuri, bere
și rachiuri. Aurel Teodorescu". Coloana a treia continua cu
prezentarea avocaților Leon Panaitescu, de pe strada Lahovari numarul
76, care avea un birou de avocatura și notariat, Bucur
Constantinescu, cu biroul pe strada Mircea numarul 17, avocatul V. Vasiliu
Mascurei, al carui birou notarial se afla pe strada Carol
numarul 105. Coloana se incheie cu Dr. C. Grigoriu, medic veterinar, care
avea cabinetul pe Bulevardul Ileana numarul 3, și ținea
"consultațiuni dela 1-3 p.m" Aflam
despre "cel mai vechi magasin de mobile și articole de menaj, "La Navon",
pe strada Carol colț cu Petru Rareș" in prima reclama
prezenta in cadrul celei de-a patra coloane ale ultimei pagini. In cadrul
chenarului publicitar se precizeaza faptul ca dețin
"prețurile cele mai moderate" și ca acest magazin
reprezinta "unicul asortiment de acest gen in intreaga Dobroge". In
continuare este prezentat depozitul permanent de articole electrice, apa,
canal. Tuburi de basalt. Țevi de plumb și fier. "Telefoane, sonerii,
motoare, calorifere, cauciucuri de automobile, mașini de cusut, sobe de
teracota, acid cardonic, accesorii de tot felul. Executa lucrari
de electrica, apa și canal." In a patra
coloana avem și prima reclama care, pe langa mesajul
publicitar ataseaza și
prețul. Aceasta reclama se refera la mașinile de scris
"Mercedes" cu dubla tastatura romaneasca și greceasca,
care costa 21.000 lei. Persoana de contact era Mugur Georgescu iar Strada de pe
care s-ar fi putut achiziționa era strada Traian, numarul 4,
Constanța. Influențele lingvistice straine se resimt și in
cadrul reclamei pentru "Hotel și Pension "Regina", care avea un restaurant
"de prim rang", se afla pe strada Lascar Catargiu iar antreprenor era
Mihail Tarpa. Ultima
coloana incepe cu un mesaj publicitar de tip anunț: "Domnii
comercianți de vinuri, rachiuri și diverse bauturi spirtoase,
atat din oras cat și dela sate, sunt rugați a se adresa la societatea anonima "Podgoria",
Strada Carol 1929, Constanța." In continuarea coloanei avem reclama pentru
magazinul de manufactura și galanterie "S. Isovici", aflat pe strada
Carol, numarul 3, telefon 37/2, un magazin "Bine asortat in
permanența cu marfuri de sezon, mai eftin ca ori unde" in care
"zilnic se primesc noutați." "Alexe A. Roșculeț & I. V.
Roșculeț" aveau pe strada C. Negri, numarul 4, Constanța,
"Lemne de foc, Stejar și fag prima calitate. Mai eftin ca oriunde, cu
vagonul și in detaliu". De asemenea este prezentat faptul ca
"angajeaza și taiatul avand mașina proprie. Primește comenzi spre executare, termen o
luna. Orice cantitate". Tot
incadrata, avem și reclama pentru cafeneaua, beraria și
cofetaria "Bursa" unde se gasesc "veșnic gustari proaspete"
și "bere Bragadiru", aflata pe strada Nicolae L. Gherondachis,
Piața Independenței. Ultimele
doua reclame, sunt poziționate in partea dreapta jos, și
sunt mai mari ca incadratura și spațiu decat celelalte reclame
și anunțuri publicitare enunțate mai sus. Primul se refera
la apa BREAZU "Iași": "Cereți apa de BREAZU "Iași" Cel mai
bun PURGATIV pentru bolnavi și sanatoși. Servește ca
apa de regim pentru artritici. Luata la masa in cantitate
mica, ușureaza digestia. Cereți prospecte la D-rul Grozea -
Iași." Ultima reclama din acest numar al ziarului "Marea
Neagra" face referire la depozitul
de mașini și unelte agricole "Herman Gheldman", aflat pe Strada
Mitropolitului Șaguna "No. 8", "peste drum de Federala Cooperativelor
Satești din Strada Mangalia". Aici se putea gasi "mare
asortiment de: Pluguri originale RUD. Sack, originale RUD. Bacher, originale
Clayton." De asemenea, aici se puteau gasi și "Boroane flexibile
fara șuruburi, Boroane fixe, Bazote de porumb simple și
duble, Semanatoare in lat, Mașini de cusut, tocatoare de
"pae", Cultivatoare, Separatoare pt. lapte, Prese pentru vin, Fiare de pluguri
pentru toate sistemele de pluguri, Arcuri de cultivatoare", toate la "Prețuri
convenabile".
Demn de remarcat este faptul ca industria Romaniei a depașit greutațile economice aparute dupa primul razboi mondial, inregistrand progrese insemnate in perioada 1923-1929, avand un ritm de dezvoltare de 5,4% pe an.[13]
Anul 1924 aducea nou "Legea pentru unificarea judecatoreasca", prin care s-a prevazut organizarea de judecatorii urbane, rurale și mixte, a tribunalelor in capitalele de județ, a 12 Curți de Apel, precum și a Inaltei Curți de Casație și Justiție. Publicitatea, in ceea ce privește numarul 214, an I al ziarului "Marea Neagra", care aparea vineri, 30 martie 1924 este, intr-o oarecare masura, diferita de numarul 29 al aceluiași ziar, dar din anul 1923. Aici, in partea dreapta a paginii, sus, langa titlul publicației, avem anunțul informativ: "Agricultori!!! Asigurați-va contra Grindinei, la vechea Societate de asigurari "Naționala". Representant H.N. Mangoianu." Sediul se afla pe strada Traian, "no. 13", telefon 832, Constanța. Observam faptul ca se pastreaza aceeași reclama a doctorului Vasilescu "Boale de copii, Boale de piept, injecții intravenoase" și aceeași reclama turistica: "Vizitați Baile și Restaurantul Parcului Tataia". Diferențele apar incepand cu pagina a doua. Astfel, pagina 2 a numarului 214 din anul 1924 a ziarului "Marea Neagra", se imparte in cinci coloane, prima coloana fiind dedicata "Micii publicitați". Avem aici, anunțuri precum: "Predau una pravalie cu tot confortul. Poziție buna, vad vechi. Chirie convenabila. Adresa la ziar. ", "Mecanic special, primește in reparație automobile și tot felul de mașini agricole, merge și la țara, cu prețuri convenabile. Ioan Pinciu, Strada Calomfirescu numarul 26, Constanța", "Atențiune. A. Gospodivof, Prima fabrica de frangherie, capestre de cai, ștreanguri și franghii de orice dimensiuni lucrate din sfoara de MANILA. Se primesc și comenzi. Vizitați și va veți convinge.", "Dimitrie Balanescu, S-sor Gheorghe Tatu, Magazin de Ferarie și Vopselarie, Constanța, Strada Carol numarul 93, Asortat cu tot felul de material pentru construcții: Fer brut, beton, traverse, ciment și gips. Depozit de uleiuri pentru vopsele și minerale, vopsele toate culorile, ipsos, pamant și caramida reflactara.". Reclama se mai face marelui depozit de var al Fraților Pascalidis, cu sediul pe strada General Manu numarul 23, unde se putea gasi "var stins și nestins, Țigla și ciment din cele mai mari fabrici din Lugoj " și se vindea "En- Gros și En- Detail" cu "prețurile cele mai reduse". La "Leul și Carnatul", Nița Pravaț avea o "Terasa cu vedere la Mare", pe strada Moldovei numarul 8, "(Cartier)". Reclama este susținuta de urmatorul text: "Voiți sa petreceți cateva clipe fericite, vizitați cel mai elegant local de petrecere: "La Leul și Carnatul". Vinuri superioare, vechi și noi, Zilnic bere proaspata, gratar special. Renumiții mititei a la Nița Pravaț, Patriceni speciali delicioși- se servește la orice ora din zi și noapte. Prețuri de concurența." Ultimele doua cadrane publicitare fac referire la medici. Primul este pentru Dr. V. Goldemberg, "boli de femei, genitor-urinare", care realiza consultații intre orele 8-10 și 2-6 p.m. și avea cabinetul medical pe strada Remus Opreanu numarul 9, Constanța. O alta reclama din prima coloana a Micii Publicitați face referire la Dr. Radulescu, "Boale de copii. Consul. Dela 7-8 dim. și 2-5. Strada Carol 174." Ultima coloana a celei de-a doua paginii se finalizeaza cu un anunț: "Vizitați magazinul Missir, pe Strada Carol numarul 23, Constanța, unde sosesc noutați in galanterie, panzeturi covoare și desfacerea bonboneriei Renaisance." Se precizeaza faptul ca pe 17 mai s-a redeschis la Techirghiol "renumitele bai moderne". Observam o evoluție și din punct de vedere tehnic al redactarii cadranelor publicitare, spre deosebire de anul 1923 in care gaseam mai puțina publicitate și mai slab accentuata. In pagina 3 a numarului 214, avem in partea dreapta, o coloana dedicata exclusiv publicitații. Aceasta debuteaza cu reclama pentru "Berea Neagra Monopol EXCELSIOR, in sticle sau in butoaie, din renumita fabrica "Azuga", Furnizoarea Curții Regale, depozit permanent la pivnițele Mugur Georgescu, pe strada Mercur 2", care avea livrare prompt la localul clientului, prin serviciu propriu de autocamioane in tot județul. Aceasta este precedata de "H.N. Mangoianu", casa de "comission și asigurari", fondata in 1914, casa proprie, aflata pe strada Traian "no. 13", Constanța. A treia reclama de pe aceasta coloana: "Atențiune! Mai eftin ca ori unde. Rechizite de birou și articole de librarie la Alexandru Teodorescu", aflat pe strada Carol, vis-s-vis de poșta. Societatea "Naționala" din București deschidea prima agenție principala in Constanța, pe strada Traian numarul 15., H.N. Mangoianu, care realiza "tot felul de asigurari contra incendiului, viața, grindina, transport, furt și raspundere civila, in condițiuni foarte convenabile." Urmatoarea reclama este pentru "FOTO ROYAL": "Atentiune! Pe strada Carol, 60, Marica Patropol executa tot felul de fotografii, carți poștale, cabinet, budoare, lucrari exterioare, tablouri, reparații, reproducții. Reușita Garantata." Acest atelier era deschis dimineața de la 8-12 și de la 1-12 noaptea. Aceasta reclama este urmata de un alt cadran publicitar, pentru "depozitul de bere GIB, și de bauturi spirtoase, in butoaie sau in sticle, in condițiuni și la prețuri foarte avantajoase ", apoi de "Baile Moderne de namol" unde persoanele care doreau sa faca astfel de bai erau indemnate sa mearga inainte la direcția bailor pentru a se inscrie. Ultima reclama de pe aceasta pagina face referire la "Societatea Anonima de Asigurari Generale", de pe strada Petru Rareș, numarul 5. Anul 1925 pentru ziarul "Marea Neagra" este reprezentativ din punct de vedere al evoluției mesajului publicitar și al graficii. Apar mici desene care sa susțina mesajul publicitar pentru a-i da mai multa credibilitate. Avem de-a face cu o diversitate a publicitații: reclame pentru "Mașina de incalzit și gatit", "Fabrica de Lenjerie", "P. Șapira - Verighete de logodne și ochelari", "Ceasornicaria Merlaub", "Bodega Topalli", "Carți școlare", "Mobila eleganta", precum și reclamele pentru Funogea: "S-a dus vestea de Funogea de cand cu fripturile ADAM", "Vrei sa nu știi ce-i sughițu? Bea trei nopți in șir la CHIȚU!!! - Beraria Bragadiru", "Automobile Ford", Cabinete dentare, de boli interne, boli de copii, "injecțiuni intravenoase", boli venerice, boli de femei, "Bazar Oriental", "Depozitul de masline Nicu Culumburos".
1933, publicatia "Farul"
Ziarul "Farul" aparea la Constanța, in perioada 2 februarie 1933 - 20 aprilie 1937, saptamanal, avea formatul 50x33 și costa 2 lei pe numar. Redacția ziarului se afla pe strada Marc Aureliu numarul 6, din Constanța. Aparea sub ingrijirea unui comitet, iar ca director il avea pe Traian Rosculet. Tipografia Albania din Constanta. Intre 2 februarie - 1 octombrie 1933 au aparut in seria a III-a numerele 1-19. Intre 3 octombrie 1936- 20 aprilie 1937 a aparut seria a IV-a, respectiv numerele 20-30. Periodicitatea la seria a IV-a era de 3 ori pe luna.
Ziarul "Farul" aparea ca organ neoficial al Partidului National-Agrar sub conducerea lui O.Goga. A criticat politica national-taranista, cautand solutii 'pentru iesirea din criza economica, in special in domeniul agrar". In articolul - program intitulat "Profesie de Credința" se spunea: "Nu. Nu e cazul sa mergem nici la stanga, nici la dreapta, ci sa ne continuam drumul inainte Regimul social in care traim nu și-a spus ultimul cuvant. Chiar daca ar prezenta unele defecte, el suporta corectari. () Criza din țara noastra nu este o criza sociala ci una economica și in special, o criza a agriculturii. Aceasta este credința noastra. Pe aceasta o vom profesa de la aceasta tribuna. "Dupa 1936, politica ziarului aluneca spre dreapta, publicand articole cu iz national-crestin, susținand o politica de extrema dreapta, de susținere a regimului hitlerist din Germania. "
Colaboratori: A.Butu, I.N,Duployen, Al.Gherghel, Octav I.Gorunescu, C.Muresanu, Traian Rosculet, N.N.Timiras, T.Ionescu (I.T.Vladimir) s.a. [17]
CADRUL ISTORIC
Perioada refacerii economice, care a urmat primului razboi mondial a fost urmata de cea mai mare criza economica pe care o cunostea omenirea, criza ce a afectat toate statele lumii, patrunzand in toate ramurile economiei. Ziua fatidica sau "joia neagra", cum i s-a spus zilei de 24 octombrie 1929, a fost conturata de "marele crah" al bursei din New York, piata americana nemaiputand asimila propria productie, in conditiile existentei, deja, a unei crize de supraproductie. In aceasta perioada, productia industriala a tarilor capitaliste ale lumii a scazut foarte mult in comparatie cu productia inregistrata in anii anteriori. Astfel, industria a scazut cu 37%, comertul mondial a fost redus la o treime, in timp ce produsele agricole nu și-au mai gasit cumparatori. Pretul marfurilor a scazut in aceasta perioada cu 30 pana la 40% iar pe anumite piete, scaderea a fost inca si mai dramatica.
In acest context, somajul a atins cifra de 30 de milioane, nivelul de trai scazand foarte mult in toate statele lumii, inregistrandu-se greve, demonstratii, care, uneori, s-au sfarsit cu raniti. Sectorul finantelor publice al tarilor capitaliste a fost, de asemenea, puternic dezorganizat. Aproape toate monedele importante ale momentului: dolarul american, lira sterlina - au fost puternic davalorizate. Numeroase banci au dat faliment sau au fost introduse restrictii in desfasurarea comertului exterior, in special asupra exportului de marfuri. Refacuta doar partial dupa razboi, Europa a traversat cu greutate perioada anilor 1929-1933, mai ales ca fenomenul retragerii capitalurilor americane investite pe acest continent s-a manifestat cu intensitate, accelerand procesul de propagare a crizei. Primul stat din Europa lovit de criza economica, Germania, a cunoscut pana la finalul anului 1931 o scadere a exporturilor sale cu pana la 28%, iar a importurilor cu 38,9%. Pentru Marea Britanie, un rol deosebit in declansarea crizei, 1-a avut reducerea comertului international, prin restrangerea pietelor de desfacere. Ultima tara europeana afectata de marea criza economica a fost Franta, datorita autonomiei sale economice, capitalurile straine plasate in proportie mica pe piata franceza nedestabilizand economia dupa retragere. Astfel ,,pentru Franța, se poate vorbi mai mult de o stagnare a evolutiei economice decat de o criza. Masurile de iesire din criza au impus, in primul rand protectionismul. Marea criza economica din anii 1929-1933, cu efectele sale ample si zguduitoare asupra intregii lumii a cuprins si Romania, intensitatea cadrelor economiei romanesti ducand la consecinte deosebite si specifice. Criza economica din Romania a fost determinata de o serie de factori interni si externi ce au influențat, intr-o masura sau alta, nivelul de dezvoltare a economiei romanesti:
Caracterul predominant agrar al economiei nationale, relativa dezvoltare a industriei;
Prezența capitalului strain in economie;
Datoriile externe;
Comerțul exterior caracterizat prin vanzarea ieftina a unor produse cum ar fi: petrolul, cerealele, lemnul și cumpararea produselor necesare industriei romanești, la un preț ridicat.
Potrivit recensamantului din anul 1930, doar 0,2%
din populatia activa a tarii era ocupata in industrie,
restul de 78,2% fiind in agricultura. Acelasi recensamant
arata ca, din totalul de 18.052.900 de locuitori ai tarii,
populatia urbana reprezenta 3.632.700 locuitori, adica 20,2%,
iar populatia rurala numara 14.420.700 de locuitori, ceea ce
reprezenta un procent de 79,8%. La data recensamantului, in mediul rural
s-a inregistrat o populatie activa de 8.719.000 locuitori,
reprezentand 60,5% din populatia rurala si 82,7% din
populatia activa a tarii, trei patrimi din totalul
gospodariilor taranesti era reprezentat de
gospodariile mici si mijlocii. Caracterul
predominant agrar al economiei romanesti (in anul 1929, apicultura si
silvicultura aduceau la venitul național 84 de miliarde lei, in timp ce
industria doar 39 miliarde lei) a constituit o cauza ce a ,.anuntat'
si amplificat criza economica. Criza
economica s-a desfasurat in Romania, in conditiile in care
aceasta era o
Romania s-a vazut nevoita sa reduca la jumatate procentul impozitului agricol, acest fapt afectand, evident, bugetul tarii, si asa destul de fragil. O alta cauza care a decurs din criza agrara a fost si aceea ca puterea de cumparare a producatorilor agricoli s-a micsorat, acestia fiind nevoiti sa-si reduca bunurile de provenienta industriate consumate, ceea ce a dus la adancirea crizei in industrie, unde, și din aceasta cauza, volumul productiei a trebuit redus.
Reducerea cheltuielilor rezervate scopurilor culturale si sanitare a dus, de asemenea, la intretinerea analfabetismului si la inrautatirea starii de sanatate in mediul rural, accentuandu-se si procesul de diferentiere a societatii rurale, proces la care a contribuit si "Legea Mihalache" din august 1929, prin care s-a permis vanzarea loturilor de pamant primite prin reforma agrara din anul 1921. Pentru anii crizei economice se poate vorbi despre un regres al agriculturii romanesti concretizat in faptul ca s-a redus folosirea masinilor agricole și ca a scazut calitatea lucrarilor efectuate. Pentru ca ,,oferta de .brate de munca a fost. mare si ieftina, au scazut vanzarile de masini agricole de la 11.300 t in anul 1929 la 1.500 t in anul 1933 si de unelte agricole de la 5.700 t in anul 1929, la 3.200 t in anul 1933. In nr. 1, anul I, seria III a ziarului "Farul", care aparea joi, 2 februarie 1933, publicitatea aparea la pagina 3, in cadrul rubricii "Agricultura- Comerț - Finanțe":"Cazinoul Constanța - Deschis permanent; Ruleta - Bacara" și "Aparate electrice de Menaj, de la magazinul "Scec", Strada Carol numarul 30, deschis permanent pentru publicul constanțean". In cadrul rubricii "Știri-Note-Comentarii" avem un tip de auto-reclama, care utilizeaza un anume tip de mesaj pentru a starni interesul cititorului: "Inceputul sfarșitului. D. Aurel Vulpe a demisionat din demnitatea de prim ajutor de primar. Cauza? Cei curioși sa citeasca numarul viitor al "Farului". Va afla lucruri interesante", urmata de reclama pentru "Restaurant și Berarie "Luther"; Iancu D. Mungiuri; Cassa fondata in anul 1912; Constanța." și "O intrebare inutila: - Unde se poate manca bine și eftin la Constanța? - Nici nu mai incape discuție! LA FUNOGEA. Unde fripturile lui Adam sunt neintrecute, iar vinurile fara rival." In nr. 2, anul I, seria III a ziarului "Farul", care aparea sambata, 11 februarie 1933, mesajul publicitar apare chiar pe prima pagina, incurajand reclama: "Publicitatea procura afaceri.". In cadrul celei de-a doua pagini, la rubrica "Literatura- Arta - Știința", se face reclama pentru "S. Beizin - Blanarie de lux. Cu o practica indelungata in Rusia și aci in țara ofer Onor. Public pentru efectuarea oricarei lucrari atingatoare acestei branșe atelierul meu, asortat in permanența cu tot felul de blanuri ca: Biberet, Lutru, Langer, Oposson American, Jader, Foca, etc. Cu prețuri absolut convenabile", "PASCULESCU.
NU ARE
1944 - Dobrogea Juna
Organ al tineretului dobrogean, a aparut la Constanta, intre 12 decembrie 1904 și 31 octombrie 1944. Apare saptamanal, iar formatul ziarului "Dobrogea Juna" este 46x33. Costa 15 bani pe numar, iar abonamentul pe an costa 8 lei. Ca director fondator il avea pe Constantin N.Sarry. A aparut aproximativ 40 de ani, in 5.250 numere, insumand 12.500 pagini. Intre 1909-1938 a avut ca motto: 'Dobrogea dobrogenilor". Intre 14 decembrie - 25 decembrie 1920 avea titlul "Dobrogea Veche". Au loc mai multe schimbari ale subtitlului, printre care in 1910-1914: Organ al intereselor dobrogene; in 1914-1916: Organ al Partidului National dobrogean; in 1918-1919: Organ al revendicarilor nationale ale dobrogenilor; de la numarul 28 din 8 iunie 1919: Organ national dobrogean; in 1920-1931: Politica-economica-literara-independenta; din 1932-1936 dispare subtitlul; iar in perioada 1937-1943: Politica-culturala independenta. In primul razboi mondial si-a intrerupt aparitia intre 15 august 1916 și 17 noiembrie 1918. In anii " 1904-1906, 1911-1912, 1914-1919, 1942 și 1944 a aparut saptamanal. In anii 1907-1910, 1913 si 1943 a aparut de 2-3 ori pe luna. In anii 1920, 1939-1941, a aparut de 2 ori pe saptamana. In anii 1921-1938 a aparut zilnic. Formatul ziarului a variat intre 48x33 și 64x50. In unele perioade din anii 1909-1920, locul aparitiei este Bucuresti. Pana la fundarea tipografiei proprii, ziarul "Dobrogea Juna" a aparut la Bucuresti: "Speranta", "Gutenberg", "Vestea", "Cooperatiei Romane" si la tipografiile constantene; "Dim.Nicolaescu", "Constanta", "Victoria", "Dacia", "Albania". Intre 1923-1944 a aparut la Tipografia proprie.
Ziarul a fost considerat si s-a mentinut independent pana in preajma primului razboi mondial si, partial, in unele perioade dintre cele doua razboaie. Intre 1904-1912 a sustinut problema largirii drepturilor politice in Dobrogea. Intre 1914-1916 ziarul sustine o grupare politica proprie numita Partidul National Dobrogean. Dupa primul razboi mondial, Dobrogea Juna ataca ziarul proliberal Farul (seria a II-a), il sustine pe Scarlat Varnav (fost conservator, acum presedintele organizatiei judetene a P.N.L.) si critica pe Virgil Andronescu. In genere, atacul are in vedere atit pe liberali, cat si pe conservatorii-democrati cere se opun lui Scarlat Varnav. Dupa moartea acestuia (necrologul apare in numarul din 30 octombrie 1919) C.N.Sarry isi indreapta atacul impotriva Ligii Poporului a lui Averescu si reprezentantului acestuia la Constanta, Ilie Ghibanescu. Ziarul oscileaza intre diferitele partide politice, dupa considerentele mobile ale directorului sau, C.N. Sarry. Semnificativa pentru atitudinea mobila a lui C.N.Sarry este constituirea anuntata in an 13,nr, 42, 24 septembrie 1919, p.l, a unei grupari taraniste dobrogene.
In nr. 36, 6 noiembrie 1919, ziarul publica un apel electoral al acesteia: 'Tarani si muncitori dobrogeni', in p.2, aflam: 'Cu numarul de fata, Dobrogea Juna devine organul autorizat al Partidului Taranesc si Muncitor din Dobrogea'. Pentru ca in an 14, nr.3, 25 decembrie 1919, p.2, sa publice o nota injurioasa la adresa gruparii respective si a componentilor ei. Este, se pare, a doua incercare a lui C.N.Sarry de a crea un partid propriu. Interesele diverse, polemica injurioasa cu alte ziare isi pun amprenta pe acest ziar. Dincolo de polemicile politice, problemele economice abordate, ca si paginile culturale mentin nivelul ziarului. Din aprilie 1925, apare suplimentul cultural Dobrogea Literara, acesta urmand a fi 'ferit de politica'. Din 1927, C.N.Sarry este si presedintele Camerei de Comert si Industrie Constanta. Din 1930, interesul directorului si al ziarului sau se indreapta spre taranisti. In 1933 are o atitudine proliberala, in favoarea lui I. Bratianu. In 1934, la jubileul de 30 de ani al ziarului, C.N.Sarry este elogiat de oficialitati și unii confrati, cum rezulta din volumul festiv: "Dobrogea Juna". Trei decenii de dobrogenism. Un jubileu gazetaresc, Constanța, 1934.
Avocatul si publicistul cu vederi democratice Scipio Vulcan, referindu-se la valoarea informativa, documentara a multor materiale cuprinse in numerele acestui ziar longeviv, propunea: 'Din aceasta Dobroge Juna, care constituie prima arhiva, primul magazin istoric al scumpei noastre Dobroge, sa se extraga ceea ce este mai caracteristic si sa se alcatuiasca un volum festiv. Din 1935-1936, directorul si ziarul sau aluneca pe o panta reactionara antidemocratica. Atitudinea colaborationista a ziarului Dobrogea Juna, dupa l940 rezulta din articolele semnate de I.Fatoiu, incepind cu cel din an 36, nr. 48, 12 mai 194o, p.2. Dupa Eliberare, in Cuget liber, 2, nr. 144, lo mai 1945, p.2, citim: 'Sindicatul presei din Dobrogta precizeaza ca numitul ziar: Dobrogea juna,n.n./ care a activat in serviciul propagandei hitleriste este si va ramine suprimat, iar directorul sau, d. Constantin Sarry, a fost la timp epurat din presa'. Despre aceasta vezi si Dobrogea muncitoare, 2, nr. 62, 29 iunie 1946, p.3. Un comentator al presei interbelice la Constanta descrie astfel ziarul: 'Nededindu-se in laturi de la compromisuri, 'Dobrogea juna', desi independenta, va sustine in general interesele partidului de la putere, national-taranist sau liberalConcomitent, ziarul a dus campanii si impotriva coruptiei si favorurilor de tot felul ale politicianismului, neputandu-se, el insusi, sustrage terenului atit de inselator al politicianismului burghez. In anii 1941-1944, renuntand la vechea-i deviza, 'Dobrogea juna" va sustine in paginile sale razboiul si politica guvernantilor din perioada respectiva, incercind chiar sa argumenteze si rolul gazetarului confruntat cu mari si tragice evenimente . In privinta interesului documentar suscitat de acest ziar, Adrian Radulescu si Ion Bitoleanu, in lucrarea 'Istoria romanilor dintre Dunare si Mare-Dobrogea ", p.318, apreciaza: "Intre ziarele epocii, Constanța si Dobrogea Juna sunt astazi pretioase izvoare, de informare pentru realitatile economice, social- politice si culturale ale vremii". Desi a purtat amprenta directorului sau, in Dobrogea Juna au aparut, de-a lungul anilor, numeroase articole pe teme sociale si culturale, exprimand puncte de vedere, opinii, ingerințe, diverse aspecte. Colaboratori: Al.Alecu (Alechimseliam), Dan Alecu, Virgil Andronescu, I.Bentoiu, loan Berberianu, Traian I.Berberianu, N.D.Chireseu, Silvia Constantinescu, Virgil Cotovu, I.Crutiu-Delasaliste, N. Sever Carpinisanu, Ion Dinu, I.N.Duployen, Al. Gherghel, Horia Grigorescu, Vasile Helgiu, Traian Lazarescu, loan Micu, Victor Morfei. Const.Muresanu, N.T.Negulescu, P.Papadopol, Bonifaciu I.Roman, Ioan N.Roman, Grigore Salceanu, Jean Stoenescu-Dunare, Dumitru Stoicescu, P.Stefanescu-Dobromir, Alexandru Steflea, Gh.Tanasescu, Scarlat Varnav, Petru Vulcan, Scipio Vulcan s.a. CONTEXTUL ISTORIC
La 23 august 1944 in Romania a avut loc o lovitura de stat. Maresalul Antonescu a fost arestat, cabinetul generalului Sanatescu a pus capat luptei contra URSS; Germania a bombardat Bucurestiul, URSS a ocupat terenurile petrolifere de la Ploiesti (30 august) si Bucurestiul (31 august); 12/13 septembrie 1944, a fost semnata Conventia de Armistitiu dintre Romania si Puterile Aliate; La 25 august 1944, trupele germane au parasit Grecia urmand ca, aici, sa izbucneasca razboiul civil intre comunisti si monarhisti; Pe data de 5 septembrie 1944, URSS a declarat razboi Bulgariei, iar la 8 septembrie Bulgaria a declarat razboi Germaniei. La 9 septembrie 1944, in Bulgaria a avut loc o lovitura de stat a fortelor bulgare prosovietice conduse de Gheorghiev; Armata Rosie a ocupat Bulgaria fara rezistenta; In Albania, dupa retragerea trupelor germane, a fost format un guvern prosovietic; La data de 18 octombrie 1944 Belgradul a fost ocupat de catre partizanii lui Tito care au facut legatura cu Armata Rosie; In perioada 9-18 octombrie 1944 are loc intalnirea de la Moscova (Churchill, Eden, Stalin) unde au fost stabilite sferele de influenta in Balcani: Romania, Ungaria, Bulgaria sub influenta sovietica, Grecia - sub influenta engleza, Iugoslavia - influenta britanica si sovietica;
"Dobrogea Juna" din anul 1944, anul 40, numarul 1, aparea la data de 9 ianuarie 1944. In acest periodic dobrogean avem de-a face cu un alt tip de mesaj publicitar, mai serios conturate. Avem astfel, inca din prima pagina avem incadrat: "FA-TE CA NU AI URECHI! AU ZIDURILE DESTULE!" sau "Cate zvonuri, atatea servicii aduse dușmanului", ambele mesaje situate in partea de jos a celei de-a treia coloane, adica in mijloc. In pagina a doua, intitulata "Pagina municipala", avem prezentate pe fundalul titlului elemente tipic dobrogene, cum ar fi Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, Farul Genovez, Cazinoul Constanța, Moscheea . Avem prezentați in chenare "Morții pentru pamantul și legea romaneasca: 1941-1943: Petre Mihai, Toca Cristache, Badea Dumitru, Vladuț Ion, Tudorache Marin". Aceștia erau funcționarii comunali care au cazut pe frontul din rasarit. Tot in a doua pagina avem incadrate "Citiți și raspandiți ziarul "Dobrogea Juna" " și sfaturile specifice contextului istoric in care analizez, evenimentul care avea sa schimbe ordinea lumii și cursul țarilor din centrul și Sud-Estul Europei, cel de-al doilea razboi mondial: "INTINDEȚI UN STRAT DE NISIP IN PODUL CASELOR, PENTRU A IMPIEDICA EFECTUL BOMBELOR INCENDIARE!" sau "Nu va atingeți de obiectele gasite!", "UITA CE AUZI, UITA CE VEZI DESPRE APARAREA ȚARII!" In cea de-a treia pagina, intitulata "Pagina Administrației Județene și Comunale". Aici
avem reprezentativ mesajul: "TACEREA E DE AUR. SVONUL DUCE LA PUȘCARIE!"
Tot in cadrul celei de-a doua pagini, mai avem prezente mesaje informative, incadrate, care atrag atenția cititorilor: "Goliți podurile caselor de orice fel de material inflamabile", "Cereți la toate chioșcurile și librariile "Calendarul Dobrogea Romana" pe anul 1944, Exemplarul lei 100, intocmit de Tiberiu Petrilla Slatineanu și editat de Serviciul de editura "Rexreclam" Constanța, Strada Carol numarul 156", este prezent și un mesaj de tip anunț:"Marți, 11 ianuarie 1944, matinee ora 3 și seara orele 7, in sala teatrului "Liga Culturala" din Constanța, turneul teatrului "Comoedia" din București va prezenta cu marele success bucureștean, "Topaze" cu Vasile Birlic. Biletele de vanzare la Agenția teatrala Diamandi." In coloana a doua a celei de-a treia pagini a ziarului "Dobrogea Juna" din 1944, avem o inșiruire de anunțuri legate de recentele spectacole: "dela 10-17 ianuarie 1944, Cinema Capitol - "Valea Diavolului", cu Osvaldo Valenti. Cinema DACIA - "Un ștrengar de fata", Cinema Fantasio: "La Batail", Cinema Majestic - "Macario Cowboy", Cinema Regal - "Actele va rog!" cu Gino Beghi, Cinema Victoria- "Prietena de ocazie" cu Daniel Darieux, Cinema Vox- "Suflete sbuciumate", de asemenea, "Fete și Baeți - se angajeaza imediat la tipografia "Albania" din Constanța". Spațiu mare ocupa și reclama pentru Loteria de stat unde "Numai acum, la clasa a II-a mai puteți intra in joc și caștiga milioane tot cu 500 lei- amanunte la colectori. Tragerea la sorți va avea loc joi, 27 ianuarie și vineri, 28 ianuarie 1994". Imediat sub acest cadran publicitar, avem doua mici coloane de "Mica Publicitate", care in acest ziar, avea alt format: "Craciunescu Elena, strada Griviței, 58, a pierdut autorizația de intrare in port, o declara nul.", "Sold. Cismaș Petre, strada Vasile Lupu, 45, cont. 1937, a pierdut carnetul de ajutor și il declara nul.", "Iosif Ștaigman, strada Eroilor 21, a pierdut Buletinul Bir. Populației din C-ța și alte acte, le declara nul.", "Marinescu C. Benon, strada Crivațului 7, a pierdut autorizație de intrare in port, o declara nul", "Grigore A. Mirea, com. Voievodul Mihai, județul C-ța, a pierdut Buletinul Bir. Populației, il declara nul", "Costache Ilie, strada Petre Vulcan, 78, pierzand autorizația de intrare in port, no. 1327, eliberata de Capitania Portului C-ța, o declara nul", "Șerban Gheorghiu, strada Mircea 64, a pierdut carnetul de identitate militara cu fotografie eliberat de Reg. I. Pontonieri Braila; Biletul de voe ca e in concediu; Foaia de drum pana la Braila, Buletinul Bir. Populației Constanța, Actul de Naționalitate eliberat de Primaria Constanța, le declara nule.", "Marcov Petre, strada N. Costin 10, pierzand foaia de marinar no. 33400, eliberata de Capitania Portului Constanța, o declara nul.", "Stoica Gheorghe, pierzand autorizația no. 3009 de intrare in port, eliberata de Capitania Portului Constanța, o declara nul", "Mitaru Andrei, șantierul I.C. Bratianu, a pierdut Buletinul Bir. Populației Constanța, Autorizația de intrare in Port și Ordinul de scutire la lucru no. 17152, eliberat de Marele Stat Național, Le declara nul", "Iosifovici Olga, șoseaua Oborului 18 A, a pierdut Buletinul Bir. Populației Constanța, il declara nul", "Ion Eni Mihai, strada Baba Novac 9, a pierdut Autorizația de intrare in Port, o declara nul", " Soția concentratului Vasile I.Gheorghe, 1932, domiciliat in Constanța, Strada Izbanzii 44, a pierdut carnetul de ajutor de concediu numarul 2775, il declara nul." In numarul 2 al ziarului dobrogean "Dobrogea Juna" care aparea la data de 16 ianuarie 1944, avem aceleași indemnari ca și in primul numar: "Tacerea e de aur, svonul duce la pușcarie". "Cate svonuri, atatea servicii aduse dușmanului." In cadrul celei de-a doua pagini, intitulate "Pagina Municipala", avem "Dela Universitatea Populara Ciclul Mare. Program: Prelegerile Universitații Populare se vor ține in fiecare miercuri, orele 18:30, in sala de festivitați a liceului de fete "Domnița Ileana", dupa urmatorul program: 12 ianuarie - Dr. Comandor E. Trandafirescu: Marea și Omul. 19 ianuarie - Dr. Z. Popovici: Viața și bogația marilor. 26 ianuarie- Dr. V. Climescu: Stațiunile de cura maritima. 2 februarie - Comandor N. Cristescu: Marea ca izvor de inspirație in poezia romana. 9 februarie - Ion Micu: Ganduri despre mare la cei vechi. 16 februarie - Ion Bentoiu: Un poet al țarmului romanesc: D. Olariu. 23 februarie- Sandi Constantinescu : Napoleon și Marea. 1 martie- N. Sever Carpinișanu: Marea lui Eminescu, poetul care n-a vazut marea. 8 martie- Eugenia Ștefanescu : Marii Navigatori. 15 martie - Ing. Sever Popa: Nava dealungul vremurilor. 29 martie- Dr. comandor C.Borș : Lupta pe mare. 29 martie- Dan Alecu: Marea Noastra. Prelegerile incep précis la ora anunțata. La orele 19:30 autobuzele SOC. Sageata, vor aștepta in fața liceului pentru ușurarea transportului public asistent. Alte convocari, inștiințari sau afișe nu se vor mai face, astfel ca sunteți rugat sa pastrați acest program pentru orientare.", și, de aceasta data, "pierderile" din acest numar al ziarului, nu mai poarta numele de "Mica publicitate", ci sunt prezente fara incadraturi anume sau titlu specific: "Ion Oprina, lucratoare la Fabrica Dobrogeana, pierzand Buletinul Biroului Populației C-ța, și Legitimația de stabilire in zona, le declara nule.", "Vasile Dode din comuna Ivrimez, pierzand Buletinul Populației eliberat de Biroul Constanța, il declara nul", "Calin Gheorghe, strada Tabla Buțil 78, pierzand Livretul de armata, cont. 1931. Reg. 12, Roșiori, Buletinul Biroului Populației din Constanța, le declara nule.", "Goliți podurile caselor de orice fel de material inflamabile.". Ultima reclama de pe pagina 2 face referire la "mașina de cusut marca "Adler" in buna stare de funcționare, este de vanzare. A se adresa la redacție."
In urmatoarea pagina, "Pagina Administrației Județene și Comunale", avem prezent un mesaj, la fel, specific perioadei istorice: "ȘTII CEVA? NU FII PROST! NU MAI ASCULTA AVALANȘA ȘI GALAGIA!" Deasupra acestui mesaj aveam, ca și in numarul trecut, programul cinematografelor: "dela 10-17 ianuarie 1944, Cinema Capitol - "Valea Diavolului", cu Osvaldo Valenti. Cinema DACIA - "Un ștrengar de fata", Cinema Fantasio: "La Batail", Cinema Majestic - "Macario Cowboy", Cinema Regal - "Actele va rog!" cu Gino Beghi, Cinema Victoria- "Prietena de ocazie" cu Daniel Darieux, Cinema Vox- "Suflete sbuciumate" Urmatoarea pagina, mai aduce un tip de mesaj "mica publicitate": "Dragne Mihai, strada Carmen Sylva No. 142, a pierdut Buletinul Bir. Populației, eliberat de gara Fetești, Jud. Ialomița, il declar nul." și pastreaza modelul primului numar, fiind prezentata reclama pentru "Loteria de Stat" care avea ca slogan "Nu este prea tarziu pentru a devein milionar!" in partea dreapta, jos, este prezent un cadran publicitar pentru "Tipografia "Albania", și Sucursala din București, calea Dorobanților, au pus in vanzare Calendare, Blocuri, Foi de perete, Saptamanale, de buzunar, frumos executate, Jucarii și orice articol de sezon, prețuri eftine. Expediții prin Poșta și C.F.R. in toata țara". Urmatorul numar al ziarului "Dobrogea Juna", numarul 4, "Anul al 40-lea", aparea la data de 27 ianuarie 1944, iar pe prima pagina, observam aceleași sfaturi oferite cititorilor, dat fiind faptul ca in acel an, era perioada celui de-al doilea razboi mondial: " Goliți podurile caselor de orice fel de material inflamabile.", "Varuiți pereții și tavanele podurilor: astfel impiedicați propagarea incendiilor." In Pagina a 3-a mai avem un anunț "Babeș Ștefan din București, Aleea Zorilor No. 32, pierzand buletinul de populație liberat de primaria com. Suburbane Serban Voda, il declar nul." Ultima pagina are și ea, prezent, un astfel de mesaj, "Bedrosian Mihail, Strada I. Gradinișteanu, 65, a pierdut buletinul biroului populației Constanța, il declar nul.", "Ciubancan Maria, strada Ion Gradișteanu numarul 23, a pierdut autorizația de intrare in port, no. 4044/ 1943, o declar nul.", "Florea Dumitrașcu, comuna Topraisar, jud. Constanța, a pierdut Buletinul bir. Populației din com. Topraisar. Il declar nul." In partea dreapta sus, la fel ca și in celelalte numere ale ziarului "Dobrogea Juna", este prezenta reclama pentru Loteria de Stat, cu "Tragerea clasei a 2-a, Poimaine.". Tot jos, este prezenta și o reclama pentru "Mașina de scris marca "Adler", de vanzare, in buna stare de funcționare. A se adresa redacției."
1953 - Dobrogea Noua
Organ al P.M.R. pentru Dobrogea, Constanta. 1 mai 1948 (continua). Apare zilnic, avea formatul 48x35 și costa 4 lei. Redactor responsabil era Cornel Vasilescu. Nu este indicata tipografia. "Dobrogea Noua" reprezinta cea mai importanta publicatie politica aparuta in Dobrogea in anii de dupa Eliberare. In lucrarea "Presa dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata", autorii Constantin Zamfir Dumitru și Octavian Georgescu, prezinta, specificația prezenta in primul numar al ziarului , la pagina 4, in chenar : 'Odata cu 1 Mai, Ziua solidaritatii internationale a celor ce muncesc, cind clasa muncitoare sarbatoreste victoriile de pina azi, muncitorii, plugarii si intelectualii progresisti au azi un nou indrumator, ziarul 'Dobrogea Noua", organ al Partidului Muncitoresc Roman. Ziarul "Dobrogea Noua' isi incepe activitatea calauzit de nazuintele celor ce muncesc pentru pace si progres, pentru un trai mai bun, pentru inflorirea si consolidarea Republicii Populare Romane. Cu aceste ginduri, ziarul 'Dobrogea Noua' se incadreaza in batalia pentru cucerirea de noi victorii ale clasei muncitoare si ale intregului popor muncitor.' De la nr. 133 din 9 octombrie 1943, ziarul avea subtitlul: "Organ al Partidului Muncitoresc Roman pentru Dobrogea." Printre paginile speciale, enumeram: Pagina Tineretului, Pagina Femeii, Pagina medicala, Dobrogea culturala, Din tara socialismului. Rubrici: Cu sprijinul partidului, Viata de partid, Grija sindicala, Economice, Maritime (Viata portuara). Carti noi etc. Pagina a 4-a este dedicata stirilor externe: "Ultimele stiri" In 1949, anul 2, nr, 200-486, de la nr. 341 din 26 iunie 1949 nu mai apare red. resp. Abonamente colective costau 80 lei lunar iar abonamentele individuale costau 100 lei lunar. De la nr. 391 din 24 august 1949, "Dobrogea Noua" avea subtitlul: Organ al Comitetului Judetean P.M.R Constanta si al Comitetelor provizorii judetean si orasenesc. De la nr. 419 din 26 septembrie 1949, ziarul apare intr-un format marit, de 59x43. Acesta cuprindea pagini speciale dedicate femeii si tineretului și rubrici precum: Viata de partid, Coltul Tineretului, Coltul Cultural etc. In 1950, anul 3, nr. 487-786, "Dobrogea Noua" apare sub acelasi format marit, 59x43. De la nr 547 din 9 martie 1950 este specificata tipografia: Tip. Albania-Constanta. In 1951, anul 4, nr. 787 - l086, de la nr. 787 din 4 ianuarie 1951, ziarul aparea cu subtitlul: Organ al Comitetului Regional P.M.R. Constanta si al Sfaturilor Populare regional sl orasenesc. De la nr. 792 din 10 ianuarie 1951, este specificat și tiparul: Tip.Dobrogeanu Gherea-Constanta. De la nr. 828 din 21 feb 1951, "Dobrogea Noua" apare intr-un format micsorat: 42x30, cu Tipografia la Centrul poligrafic nr.3, filiala Constanta. In 1952: anul 5, nr. 1087-1391. In ziar apar doar semnaturile corespondentilor voluntari, intre care cei mai activi sint Ilie Cris, Al.Grebanos. Nu are rubrici. In 1953: anul 6, nr. 1392-1597. De la nr. 1402. din 15 ianuarie 1953, tiparul: intreprinderea poligrafica Constanta. Rubrici: Pentru indeplinirea planului cincinal in 4 ani, Viata de partid, Pe teme agrare, Cronica filmuluii, Ce sa citim etc. In afara corespondentilor voluntari, semneaza.Clara G., I.Grigoraș, George Mihaescu, Costin Musat, A. Rugescu, Traian Satcau s.a. In 1954: anul 7, nr. 1598-2007, ziarul "Dobrogea Noua" apare cu subtitlul: Organ al Comitetului Regional P.M.R. Constanta si al Sfatului Popular Regional. Avea rubrici precum: Din viata regiunii noastre, Viata de partid, Sfaturi agrotehnice, Sfat veterinar, Cronica sportiva s.a. Semneaza; I. Calota, Clara G., N. Constantin, Iancu Grigoras, A.Rugescu, I.Stoicescu, dr.Mihail Unteanu s.a. In 1955: anul 8, nr. 2008-2318. Intre lunile ianuarie -iulie, formatul ziarului a fost de 43x31, urmand ca, intre august - decembrie, ziarul sa apara zu un format marit, de 60x44. Sunt prezente aceleasi rubrici si semnaturi ca in 1954. In 1956: anul 9, nr. 2319-2628, formatul ziarului este de 60x44 iar ca pagini speciale, acesta cuprindea: Sa folosim experienta fruntasilor recoltelor bogate, Viata noua a satului, Pagina literara, Cultura si viata, Pagina tineretului. Ca rubrici: Viata de partid, Insemnari, 24 ore pe glob s.a. Semneaza versuri: M.Marc, I.Docheru, Octavian Georgescu. In 1957, anul 10, nr. 2629-2936, publicația iși pastra formatul de 60x44. Printre pagini putem enumera: Cultura și viața, Tineretea mi-e draga și pagini satirice precum: Brigada vede tot si pe sleau. CADRUL ISTORIC
Anul 1953, pe scena actorilor politici internaționali, era reprezentat de Razboiul din Coreea (1950-1953) Acesta reprezinta apogeul Razboiului Rece, primul conflict limitat Est-Vest, dupa al doilea razboi mondial. Razboiul din Coreea marchaza apoteoza anticomunismului (politica maccarthista). Alianta Atlantica si-a creat structuri permanente cu ONU iar despre URSS, se poate spune ca niciodata nu a fost mai puternica In anul 1945, Coreea, a fost ocupata de rusi si de americani, de o parte si de alta a paralelei 38; o comisie mixta trebuia sa instaleze un guvern corean. Fiecare putere isi are propriul protejat - URSS pe Coreea de Nord (regim comunist), SUA pe Coreea de Sud (dictatura capitalista). La 25 iunie 1950, sudul a fost invadat de corpuri de armata nord-coreene; la 7 iulie 1950, Consiliul de Securitate al ONU, a cerut americanilor preluarea comandamentului fortelor ONU (comandantul, generalul MacArthur, s-a pronuntat pentru o unificare a Coreei in avantajul sudului; occidentalii resping ideea de teama unei extinderi a conflictului - in acest razboi, China aparticipat cu "voluntari"). MacArthur a cerut dreptul de a folosi arma nucleara. A fost demis. Armistitiul a fost semnat la Pan Mun Jon, la 27 iulie 1953 - o zona demilitarizata de patru km separa cele doua state. Dispariția lui I.V. Stalin de pe scena mondiala in martie 1953 și convulsiunile care au cuprins imperiul dominat de el in Republica Democrata Germana scurt timp dupa moartea sa, in Ungaria și Polonia trei ani mai tarziu, au determinat noua conducere din Kremlin, in frunte cu Nikita S. Hrusciov, la oscilații intre represiunea armata, acolo unde sistemul insuși și apartenența la "lagarul socialist" erau amenințate, și concesii minore facute spiritului național. Relaxarea ideologica s-a manifestat și in sfera istoriografiei, prin dreptul acordat țarilor satelite de a-și "rescrie" istoria mai aproape de realitațile trecutului și de tradiția istoriografica proprie, desigur, fara a abandona linia de interpretare marxist-leninista. Produs reprezentativ al noii etape a politicii sovietice a fost infaptuirea din inițiativa regimurilor comuniste aflate la putere a unor tratate de istorie nationala de catre instituțiile academice din fiecare țara, strict controlate de organele puterii. In istoria Romaniei, prapastia intre realitatea istorica și reprezentarea idealizata pe care incerca sa o impuna puterea totalitara era mult prea mare pentru a putea fi dominata de ideologii partidului. Una dintre rațiunile inscrierii tratatului pe agenda istoriografiei romane, integrarea "fireasca" a PCR in istoria naționala, a eșuat . In anii urmatori, PCR, "forța conducatoare", s-a abatut progresiv de la ideologia "internaționalista", a recunoașterii supremației sovietice, și s-a angajat tot mai raspicat pe calea comunismului "național" sau, mai exact spus, a totalitarismului comunist cu retorica naționalista. Un nou conducator al partidului, hotarat sa impuna cultul propriei sale personalitați, a personificat noua orientare ideologica. Poeți, romancieri, pictori, istorici, jurnaliști s-au intrecut in a sluji cu fervoare acest nou cult, impingandu-l pe eroul lor și, odata cu el, și țara spre catastrofa. In istorie temele centrale ale noii propagande au fost: autohtonism și tracism - tema preluata din recuzita de idei a extremei-drepte romanești interbelice; protocronism, devansare romaneasca in raport cu contribuția la civilizație a celorlalte popoare. Izolaționism, inlaturarea influențelor straine; mai presus de toate, cultul eroului conducator - Nicolae Ceaușescu -, personificare suprema a istoriei naționale. Partidul comunist din Romania a parasit scena istoriei fara a fi reușit sa produca tratatul menit sa-l incadreze istoriografic in trecutul național. Numarul 1569 al ziarului "Dobrogea noua", anul VI, aparea miercuri, 29 iulie 1953 și avea in dreptul titlului un mesaj prin care cititorii iși puteau da seama ca numarul de fața era un numar aniversar: "Cincizeci de ani de existența a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, (1903-1953)" Precizez faptul ca in toate cele 6 pagini ale ziarului "Dobrogea noua", numar aniversar, sunt articole numai despre existența Partidului Comunist. Primele cinci pagini constituie de fapt, un singur articol, care se intitula "Cincizeci de ani de existența a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, (1903-1953)" și care, dupa cum am spus, se intinde pe parcursul a 5 pagini, neintrerupte de nici un fel de mesaj publicitar sau anunț. La pagina 5, articolul este "semnat" de "Secția de Propaganda și Agitație a C.C. al P.C.U.S., Institutul Marx-Engels-Lenin-Stalin, de pe langa C.C. al P.C.U.S."
In numarul 1548 al ziarului
"Dobrogea noua", care aparea sambata, 4 iulie 1953,
langa titlul publicației, este prezent un alt mesaj: "Tractoriști, muncitori din
gospodariile de stat, colectiviști, țarani muncitori cu
gospodarii individuale! Sa facem ca fiecare zi de munca sa
fie o zi de ofensiva pentru a asigura strangerea recoltei la timp și
fara pierderi, sa fie o zi de lupta pentru asigurarea
painii poporului muncitor." Observam in partea dreapta jos, un
tip de auto-reclama a parditului aflat la guvernare: "Viața
fericita și plina de bucurii a copiilor" iar mesajul care
susținea imaginea: "Tinerele vlastare ale patriei noastre,
datorita grijii partidului și guvernului, au asigurata, pe zi ce
trece, o viața tot mai fericita și plina de bucurii.
In foto: La gradinița sezoniera a gospodariei agricole
colective, "Mihail Eminescu", din comuna Deleni, copii sunt cu grija
invațați și educați. In timpul liber, lor li se citesc
diferite povești din reviste și carți." In urmatorul
numar, avem tot un tip de auto-reclama a partidului conducator:
"Datorita grijii partidului și guvernului, viața copiilor din patria noastra devine din zi in zi tot mai frumoasa, mai plina de bucurie și voie buna. In clișeu: Un aspect din viața copiilor din caminul de zi dela D.P.C."
Pe pagina a doua, avem un
anunț: "Intreprinderea de Construcții Agrozootehnice din
Constanța, sectorul VI, Strada I. V. Stalin, nr. 25, telefon 18. 39,
cauta imediata angajare: Zidari, Dulgheri; Muncitori
necalificați; Șef de șantier, Ingineri sau Tehnicieni;
Dactilografa; Rutieriști; Mecanic special Diesel; Referent tehnic;
Transporturi utilaje; Munca - salarii; Normatori; Paznici" . este prezentata, de asemenea,
fotografia policlinicii din Cernavoda, recent renovata, alaturi
de textul "Din realizarile regimului nostru".
In pagina 3, este prezentat un anunț al Teatrului de Stat, care organiza un concurs pentru tinerii studenți:"Prin grija partidului și guvernului, pentru culturalizarea maselor, teatrele din țara noastra au luat o mare dezvoltare. Pentru satisfacerea nevoilor tot mai mari ale cadrelor astistice, Institutul de Teatru "I.L. Caragiale" din București, primește studenți care vor forma viitoare cadre regizorale și actoricești. In vederea anului școlar 1953-1954, Teatrul de Stat organizeaza un nou concurs de selecționare a elementelor in ziua de Joi, 25 iunie a.c. orele 17. Cei admiși la primul concurs se vor prezenta la examen pentru verificare." Tot aici, este prezent termenul de "Publicitate populara. Anunț", care avea același mesaj ca in numarul trecut: "Intreprinderea de Construcții Agrozootehnice din Constanța, sectorul VI, Strada I. V. Stalin, nr. 25, telefon 18. 39, cauta imediata angajare: Zidari, Dulgheri; Muncitori necalificați; Șef de șantier, Ingineri sau Tehnicieni; Dactilografa; Rutieriști; Mecanic special Diesel; Referent tehnic; Transporturi utilaje; Munca - salarii; Normatori; Paznici",
dar alaturi mai este un anunț: "Intreprinderea Electro-Montaj - șantierele regionale Constanța, angajeaza muncitori necalificați, electricieni, zidari, lacatuși și mecanici auto. Cererile se vor adresa la Birourile Regionale de pe strada Ștefan cel Mare numarul 89, colț cu strada Mercur, unde se pot obține toate relațiile necesare." Sunt prezentate și "Spectacolele saptamanii, la Teatrul de Stat: Joi, 11 iunie ora 20, "Intr-o noapte de vara", Vineri, 12 iunie, ora 20, "Intr-o noapte de vara", Sambata, 13 iunie, ora 20, "Intr-o noapte de vara", Dumineca, 14 iunie, ora 16, "Intr-o noapte de vara", Dumineca, 14 iunie, ora 20, "Intr-o noapte de vara"" Cinematografe: Constanța : Progresul: 8-11 iunie- "Iubirea mea", 12-14 iunie - "Preludiul Gloriei; Popular: 8-10 iunie- "festivalul Filmelor spectacol" 11-24 iunie - "Brigada Kotovschi; 23 august- 8-14 iunie- "Primul spectacol"; 6 martie - 8-14 iunie- "Zi de sarbatoare"; Timpuri Noi: 8-14 iunie - "Parada 1 mai 1952 la Moscova." Cernavoda: Republica: 8-10 iunie - "Orașul neinfrant", 11-14 iunie - "Toata lumea pe stadion." Harșova: Comunal: 9-14 iunie- "Micul partizan." Babadag: 30 decembrie: 8-10 iunie- "Lacul de Aur", 11-14 iunie - "O noapte furtunoasa".
Editura "Cartea Rusa" recomanda "Secerișul",
244 de pagini la 6, 75 lei. "In fruntea laureaților Premiului lui Stalin
pentru literatura pe anul 1950, se afla Galina Nicolaeva.
"Secerișul", romanul pentru care tanara scriitoare a primit inalta
distincție, infațișeaza viața colhozului "1 mai"
din regiunea Gorchi, ajuns codaș in anii razboiului, dar care in
perioada post-belica se ridica din partea sprijinului primit din
partea Statului Sovietic." Din
realizarile regimului democrat-popular, "Fabricat in R.P.R., colectivul
uzinelor 23 august, din Capitala, in cinstea zilei de 1 mai, a adus un nou
și minunat dar patriei. Primele cinci autocamioane de mare capacitate care
dupa autocamioanele sovietice M.A.Z., de 25 de tone, sunt cele mai mari
din lume. Realizarea primelor autocamioane romanești, dovedește
odata, mai mult ca, sub conducerea ințeleapta a partidului
nostru, oamenii muncii din fabrici și uzine, obțin noi victorii in
batalia pentr dezvoltarea industriei de mașini, baza progresului
tehnic in toate ramurile economiei naționale a patriei noastre. In
clișeu: autocamionul cu platforma, de 15 tone, fabricat la Uzinele 23
august, purtand un transformator de 10.000 de kw, fabricat la "Electro-Putere"
- Craiova."; In numarul 1513,al
publicației "Dobrogea Noua", avem, pe a doua pagina, un
anunț: "Se aduce la cunoștința celor interesați, ca la
București și Cluj se deschid școli de calificare, pentru cadre
necesare industriei poligrafice, cu durata de un an. Se primesc inscrieri de
elevi și eleve, in urmatoarele condițiuni: sa fie absolvent
a cel puțin patru clase elementare și sa aibe varsta de 16-25 de
ani pentru fete și pana la 25 ani pentru baieți, cu armata
satisfacuta. Cei ce doresc a urma aceste cursuri, vor lua
informații mai detaliate dela "Intreprinderea Poligrafica"
Constanța, Bulevardul republicii numarul 9." In
numarul 1514, anul VI, care aparea marți, 26 mai 1953, mesajul
"tovarasului" Gh. Gheorghiu-Dej, atașat titlului publicației era
acesta: "Ne bizuim pe alianța frațeasca dintre clasa
muncitoare și țaranimea muncitoare, forța sociala
care a rasturnat de la putere pe moșieri și capitaliști
și care va infaptui victorios opera de construire a socialismului la
orașe și sate". Ca și in numarul 1569 al ziarului "Dobrogea
Noua", aici, subiectul principal este "Cuvantarea tovarașului
Gh. Gheorghiu - Dej la congresul fruntașilor din gospodariile
agricole colective" și ocupa toate cele 6 pagini ale acestui
numar. Școala
Profesionala numarul 1, Metal-Energie electrica, strada Elena
Pavel, numarul 12, Constanța, anunța: "inscrierile pentru
examenul de admitere in școala Profesionala Nr. 1 Metalurgie și
Energie Electrica din Constanța se fac intre 15 iulie - 15 august1953. Admiterea elevilor in
școala se face pe baza de examinare medicala și a
examenului de admitere, constand in probe scrise și orale la limba romana
și matematici. Locurile vor fi completate mai intai de elevii care au la
baza 7 clase elementare, inscrierile pentru aceștia continuandu-se
pana la 4 septembrie, in scopul de a se putea prezenta și cei care nu
vor putea intra in școlile medii. Cele ramase neocupate, vor fi
complectate cu elevii care au la baza 4, 5 și 6 clase și, numai
pe baza de examen, - care au o intrerupere de cel puțin un an, sau in
caz contrariu, sa aiba avizul școalei elementare respective.
Candidații și candidatele trebuie sa aibe varsta minima de 14 ani și maxima
de 16 ani impliniți in luna iulie
1953. Dispensa nu se acorda. Tinerii care depașesc varsta
de 16 ani, se pot prezenta la examen, insa dupa admitere, ei
urmeaza a fi repartizați la alte meserii și școli din
țara, dupa cum urmeaza: Pentru sectorul minier, varsta
minima este de 17 ani, maxima de 18 ani la 1 iulie 1953. Pentru
sectorul siderurgic și chimic, varsta minima de 15 ani și
maxima de 17 ani la 1 iulie. Pentru meseriile din sectorul
construcții, varsta minima este de 15 ani iar cea maxima de 17
ani la 1 iulie 1953. Cererea va fi insoțita de urmatoarele acte:
actul de naștere (copie), certificat de studii, certificat de stare
materiala, adeverința de salarizare (daca parinții
sunt salariați) Caracterizare intocmita de dirigintele clasei sau
invațator, semnata și de director, in care sa se
arate comportarea elevului și starea sanatații sale.
Certificat de sanatate eliberat de dispensarul, spitalul sau
policlinica locala in care se va specifica rezultatul analizei sangelui
și rezultatul examenului radioscopic pulmonar și alte maladii
eventuale. Director, Ion Capagea." Publicitatea
Populara, apare la paginile 3, iar in acest numar Ministerul
Gospodariilor Agricole de Stat, anunța: "Tractoriștilor din
Gospodariile Agricole de Stat, in urma aprobarii de catre
Consiliul de Miniștri a noului mod de salarizare și premiere in bani
și in natura, li se ofera posibilitați largi pentru
imbunatațirea condițiunilor de viața.
Gospodariile Agricole de Stat din regiunea Constanța, angajeaza
de indata muncitori calificați tractoriști și mecanici ce
cunosc conducerea și exploatarea tractoarelor. Cei interesați se vor
adresa: organelor locale ale Oficiului de repartizare a forțelor de
Munca, Biroul de Recrutare, pentru a li se indica unitațile ce
angajeaza imputernicitului regional al Ministerului Gospodariilor
Agricole de Stat, precum și gospodariilor care angajeaza. Sfatul
popular Regional Constanța, Secțiunea Agricola."
Teatrul de Stat Constanța anunța ca "joi, 26 martie, are loc Premiera pentru "Naframa de matase", Comedie de Abdula Kahhar". "Citind ziarele și revistele sovietice, ne insușim cea mai inaintata știința și tehnica din lume. Abonamentele se primesc la "Oficiile poștale dela orașe și sate, la secțiile raionale de difuzare a presei, la librariile Cartea rusa și libraria noastra, precum și prin factorii poștali; Difuzori Voluntari din intreprinderi și instituții" Numarul 1444 al publicației "Dobrogea Noua", din anul VI, joi, 5 martie 1953 este dedicat starii de sanatate al "Tovarașului" Iosif Vissarionovici Stalin, Președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. și Secretar al Comitetului central al P.C.U.S. Ajungeau de la agenția Tass, comunicate guvernamentale asupra bolii și starii sale de sanatate. Ghe. Gheorgiu- Dej ține sa exprime sentimentul de regret pentru situația data: "Dragi tovarași, vestea despre grava imbolnavire a celui mai bun și mai iubit prieten al poporului roman, a conducatorului oamenilor muncii din lumea intreaga, Iosif Vissarionovici Stalin, a zguduit adanc intregul nostru popor. Poporul roman, Guvernul Republicii Populare Romane și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman ureaza din adancul inimii marelui și genialului invațator al oamenilor muncii, tovarașului Stalin, deplina și grabnica insanatoșire. Partidul Muncitoresc Roman și intreg poporul roman iși vor strange și mai puternic randurile in jurul nebiruitului steag al lui Lenin și Stalin, vor intari și mai mult coeziunea și unitatea, vigilența și combativitatea, iși vor insuși neintrecuta experiența a gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, contribuind la intarirea marelui lagar al pacii, democrației și socialismului și a prieteniei de nezdruncinat intre toate popoarele iubitoare de pace, in frunte cu marele popor sovietic. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman și al Consiliului de Miniștri al republicii Populare Romane. Ghe. Gheorghiu - Dej." Numarul 1445, an VI, al ziarului "Dobrogea Noua", aparea vineri, 6 martie, 1953 și informa cititorii despre moartea lui Stalin. Sunt prezentate buletinele asupra starii de sanatate ale "Tovarasului" de pe timpul nopții, precum și un articol intitulat "Concluzia medicala asupra bolii și morții lui I. V. Stalin."
1973 - LITORAL
Informatie de seara. Editie speciala a ziarului "Dobrogea noua". Apare zilnic la Constanta, pe 9 iunie 1970 (continua), avea formatul 40x28, numara 4 pagini, și costa 25 bani. "Litoral" este o publicatie estivala, cu caracter informativ si de publicitate turistica. In vara anului 1970, de la 9 iunie la 15 septembrie, nr. 1-84. Colectivul de redactie era alcatuit din Nicolae Constantin, Ion Ghita, Liviu Bruckner si Dan Spiridon. In vara anului 1971, editia II-a nr. 85-175, de la 1 iunie la 15 septembrie, colectivul de redactie era alcatuit din Simion Tavitian, C.Ismaileanu, L. Bruckner, Ion Ghita, Arcadie Strahilevici. In vara anului 1972, ediția a III-a, nr. 176-303, de la 1 iunie la 28 octombrie. In vara 1973, ediția a IV-a, nr. 304-411. Nu a mai aparut in vara anului 1974. In 1975, editia a V-a, nr. 412-514, de la 2 iunie la 30 septembrie. In vara anului 1976, editia a Vl-a, nr. 515-617, de la 1 iunie la 30 septembrie. In 1977, editia a Vll-a, nr. 6l8-720 de la 1 iunie la 30 septembrie. Cele l02 numere ale verii anului 1977 au fost tiparite si difuzate in peste 1.500.000 de exemplare. Numarul din 30 septembrie 1977 a fost realizat de Dumitru Mandroiu, Radu Apostol, Stan Vlad si Ion Ghita. In 1978, nr. 721 (1 Iunie 1978)- nr.823 (30 septembrie 1978). Colaboratori: Jean Badea, Aurelia Berariu, Traian Bratianu, Constantin Cioroiu, Nicolae Constantin, Claudiu Conțevici, Ion Draganescu, Ovidiu Dunareanu, Nicolae Fatu, Octavian Georgescu, Serban Gheorghiu, Alexandru Grebanos, Radu Holban, C.Ismaileanu, Dumitru Mandroiu, dr .Sorin Musat, Dominuț Padureanu, Arthur Porumboiu, Dan Spiridon, G. Stoiovici, Arcadie Strahilevici, Stan Vlad s.a. La data de 27 ianuarie 1973 a fost semnat un acord de pace intre SUA (H. Kissinger) si comandantul nord-vietnamez iar la 6 octombrie 1973, profitand de sarbatorirea Yom Kippour a evreilor, egiptenii si sirienii au atacat fortele israelite din Sinai si Golan; armata israelita a fost invinsa iar mitul invincibilitatii evreilor a fost spulberat;
In articolul program, aparut in
primul numar din data de 9 iunie 1970, intitulat "La apariția
ediției "Litoral" ", colectivul de redacție al ziarului "Dobrogea Noua'
se adresa cititorilor: "Pe litoralul
romanesc s-a deschis marele "festival" al vacantelor. Soarele, nisipul
si valurile marii cocheteaza din nou cu miile de turisti
din toate coifurile tari si de pe cele mai indepartate
meridiane ale Terrei. La confluenta dintre o plaja reconfortanta
si orele de amuzament ale turistilor sositi aici,
informatia de seara «Litoral» raspunde unei nevoi acute de a
oferi oaspetilor acestei minunate parti a Romaniei
noutati de ultima ora, dintre cele mai diverse si nu
mai putin utile, de a-l conecta pe omul in vacanta sau numai in
trecere la manifestarile cultural-artistice, stiintifice si
sportive sau distractiv-educative, care se desfasoara zilnic pe
vastul teritoriu al vacantei estivale. Ne
propunem, de asemenea, sa oferim in paginile «Litoralului» o succinta
carte de vizita a monumentelor de arta, a institutiilor
social-culturale si utilitare, un multilateral itinerar turistic, care
sa completeze in chip fericit «sarjele» zilnice de baie si
plaja, cu real castig pentru cei ce vor dori sa le frecventeze. Tinand
seama de cerintele omului modern, de faptul ca dorinta
expresa a gazdelor este de a face sederea pe litoral a
oaspetilor cat mai placuta, ne facem purtatorii ecoului
acestei preocupari, gazduind in paginile acestei editii de
seara a ziarului «Dobrogea noua» un permanent dialog
oaspeti-gazde, prin care confruntarile de opinii, sugestiile,
propunerile privind cele mai diverse aspecte legate de buna
desfasurare a sezonului de vacanta sa-si afle o
imediata si optima rezolvare. Cu aceste ganduri, cu speranta
ca ele isi vor gasi ecoul asteptat, uram cititorilor
nostri, oaspeti ai litoralului romanesc, o vacanta cat mai
placuta si gazdelor prilejul multumirii de a fi reusit
ca oaspetii lor din aceasta vara sa se simta la noi ca
acasa.' Numarul
306, din anul IV, aparea vineri, 1 iunie 1973, și inca de pe prima
pagina cititorii sunt indemnați sa citeasca zilnic "Litoral". Avem in
partea de jos a primei pagini, și o reclama pentru Radio -
Vacanța. Avem de-a face cu un cu totul alt tip de publicitate,
publicitatea turistica. Pagina a doua a numarului 306, prezinta
"Premierele sezonului", cap de afiș - "Aurora". Aici sunt prezentate
fotografii de pe plaja, hotelul, distracțiile de care ar putea avea parte,
turiștii care aleg "Aurora". Pagina a 4-a din ziarul "Litoral", se
numește "Sport- Umor- Jocuri distractive- Curiozitați", aduce
programul Radio vacanța, programul de la cinematograf, muzee, teatru,
televiziune, chiar și club.
Din
numarul 307 al ediției speciale "Litoral", aflam "Noul mers al
trenurilor", "Buletin turistic" și avem și o reclama pentru
Agenția Tarom: "Calatori! Avioanele Tarom va stau la
dispoziție!". In a doua pagina aflam "Ce spectacole vom vedea
pana la 15 iunie?" Sunt reclame pentru baruri, restaurante și
orchestre: "Cleopatra", "Taverna "Melody", "Terasa cofetariei din
complexul comercial "Parc" din Mamaia." De asemenea, și in aceasta
pagina, putem afla din ziarul "Litoral", "Unde mergem asta-seara
- Cinema, Muzee, Televiziune, Club". Tot
in pagina a 2-a a numarului 308, aflam "Atuurile de atracție;
Baruri, Restaurante, Orchestre", Bufetul "Faleza", program de atracție la
barul "Orient" din Mamaia, Radio Vacanța, Unde mergem
asta-seara. Sunt prezente sfaturi ale medicilor, cum ar fi, la pagina
a 3-a a aceluiași numar, Prof. Dr. Gheorghe Goldiș: "Litoralul -
e excelenta zona de calire a organismului copiilor.", aflam
mai multe despre "Bronzolul și celelalte "cochetarii" de
vacanța". Reclama mai este prezenta și in mijlocul paginii
a 3-a, jos, și face referire la cosmetica auto: "Nou, la "Chimpex": "Cosmetica
auto" și nu numai atat" Despre
publicitate, in numarul 332 al ediției speciale "Litoral", aflam
cum poate fi aceasta nu numai o forma de promovare, de persuasiune, dar
și o forma de anti - cultura: "Publicitate sau
anti-cultura? - de catva timp, orașul Constanța este literalmente
"invadat" de o sumedenie de afișe și fluturași ce fac
publicitatea unui mare numar de unitați restaurantiere, de
regula, din Mamaia. Pana nu de mult, acestea erau expuse, de obicei,
pe pereții cladirilor din zona centrala a orașului sau pe
geamurile mijloacelor de transport in comun. Iata insa ca
ingenioșii autori ai respectivelor afișe și-au gasit, de
curand, alte posibilitați de, popularizare: Panourile de afișaj
ale instituțiilor artistice din Constanța. In acest fel, am putut
constata cu stupoare ca, de exemplu, pe cateva panouri de afișaj de
pe bulevardul Republicii, alaturi de un afiș ce anunța
prestigiosul turneu al Teatrului Național "I.L. Caragiale" din București, se gasea un altul, ce
facea publicitate restaurantului "Dacia", din Mamaia, astfel ca
numele apreciatului om de teatru, artistul poporului, radu beligan,
stateau in vecinatatea celui al ilustrului necunoscut chitarist, Paul
Wolf, șeful formației "Magic grup" ce susține programul muzical
la sus-numitul restaurant. Trecand peste grafica cel mai adesea lipsita de
gust a afișelor restaurantelor, consideram folosirea panourilor de
afișaj ale instituțiilor teatrale de catre unitațile
restaurantiere ca pe un gest anti-cultural, incompatibil cu normele publicitații.
S. Arcadie"
De la stanga la dreapta: Dan Spataru, Margareta Paslaru, Mihaela Mihai și Mihai Constantinescu
De la stanga la dreapta: Ioana Iliant, George Enache, Doina Badea și Cornel Constantiniu.
De la stanga la dreapta: Marina Voica, Aurelian Andreescu și Dida Dragan
De la stanga la dreapta: Anda Calugareanu, Corina Chiriac și Horia Moculescu in viziunea caricaturistului Aurel Stanescu
La data de 1 iulie 1973 se deschidea in Constanța, Magazinul Tomis. Numarul 332 al "Litoral"-ului de pe data de 2 iulie 1973, este dedicat acestui eveniment. In urmatoarea pagina, este prezenta o reclama pentru restaurantul "Magura", pentru restaurantul "Miorița", bufetul "Doruleț", care oferea turiștilor aflați in vacanța, in stațiunea Mamaia, un dejun copios, servit in timp record. Publicitatea pentru Concursul național de muzica ușoara "Mamaia" 1973, utiliza portrete și profiluri caricaturizate ale unor bine-cunoscute personalitați precum: Anda Calugareanu, Corina Chiriac, Horia Moculescu, Marina Voica, Aurelian Andreescu, Dida Dragan, Ioana Iliant, George Enache, Doina Badea, Cornel Constantiniu, Dan Spataru, Margareta Paslaru, Mihaela Miha și Mihai Constantinescu. Publicitatea specifica turistica, este evidenta in cadrul reclamelor pentru Transporturile Aeriene Romane, Tarom, in cadrul prezentarii celor mai noi baruri aparute pe litoral și localurile unde putem gasi cele mai bune orchestre. Suntem "invitați" sa "Poftim la cuptorul cu placinte": "Va facem o invitați: daca vizitați satul de vacanța din Constanța, acest adevarat muzeu al artei constructorilor și meșterilor romani, poposiți și la cuptorul cu placinte. Unitatea se afla in perimetrul bazarului și ofera zilnic, de la ora 8 pana la 22, nenumarate specialitați de patiserie, din care, bineințeles, nu lipsește delicioasa placinta dobrogeana. Șeful unitații, Dumitru Culețu, va rezerva și alte surprize. Peste 20 de preparate, din care amintim placinta cu stafide, placinta cu branza dulce, placinta cu fructe, placinta cu branza de oaie. Tot aici puteți gusta din delicioșii cozonaci cu nuca, cu stafide sau cu mac, din branzoaicele scoase direct din uriașa vatra. Cuptorul cu placinte va ofera și alte surprize placute și daca vreți sa va racoriți, puteți servi o halba cu bere dobrogeana sau, pentru cei mai mici consumatori, nectarurile, citronada și braga sant servite in frumoase cupe. Deci, nu uitați: in vizita pe care o faceți in satul de vacanța Constanța, opriți-va și la cuptorul cu placinte." Discursul publicitar in articolul "O noapte la barul "Vraja Marii" din Eforie Nord" este incarcat in detalii și motive pentru care oricine ar trebui sa treaca pe la acest bar: "valurile marii se sparg la numai 2-3 metri de masa la care puteți servi un excelent cocktail. Printre coloanele inalte de bazalt, in cupele de arama ale Corintului ard in fiecare seara "Focuri sacre". In atrium se danseaza. Personalul este imbracat potrivit modei de acum doua milenii; solicitudinea sa este insacontemporana. Un reușit spectacol ce se deruleaza pe parcursul a doua ore, constituie doar inceputul unei petreceri ce poate ține o noapte. In fiecare seara: concursuri de jocuri distractive dotate cu premii "atragatoare". Am fost asigurați ca, uneori, și Neptun iși parasește palatul submarin pentru a se distra alaturi de pamanteni."
MISS LITORAL 1972
CONCLUZIE
|
|
|
|
| ||
|
ANUL 1923, "MAREA NEAGRA" |
ANUL 1923, "FARUL" |
ANUL 1944, "DOBROGEA JUNA" |
ANUL 1953, "DOBROGEA NOUA " |
|
|
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata, Constanta, Biblioteca judeteana, pag. 212.
Alexandru Gherghel este nascut la Campulung-Muscel, la 27 aprilie 1879, intr-o familie de intelectuali. Urmeaza scoala primara in orasul natal, iar liceul in Bucuresti si Pitesti. Studiilor universitare de Literatura si Drept din Bucuresti, le succede specializarea in Drept la Viena si Berlin. Este nepotul lui Radu Gyr. Functioneaza, mai intai, ca administrator de plasa in Moldova, apoi, se stabileste definitiv la Constanta, in 1910, unde practica avocatura timp de cateva decenii, devenind decanul baroului avocatilor. Vremelnic a fost profesor si prefect de Caliacra. Moare, la Constanta, in 21 decembrie 1951.Alexandru Gherghel este elevul mentionat de Ion Minulescu in Nu sunt ce par a fi, impreuna cu care scosese in clasa a lV-a revista Luceafarul, suprimata de conducerea scolii dupa primul numar.A fost directorul publicatiei Romania de la mare, in perioada 1935-36, apoi revine ca director in alte doua etape. A colaborat la Analele Dobrogei, Astra dobrogeana, Calendar, Calendarul Dobrogea Romana, Conservatorul Constantei, Cronica literara, Cuget liber, Dobrogea Juna, facuse parte din colegiul de redactie al Dobrogei literare, Dunarea si marea, Gloria Dobrogei, Graiul Dobrogei, in perioada 1926-1927 este la conducerea politica a cotidianului Marea Neagra. Conduce revista Pontice.
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 213
Cojoc, Mariana, Note de Curs, Evenimente istorice, Primul razboi mondial sau sfarșitul unei "Epoci Frumoase", 2007-2008, pag. 6
. Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1940), Statul de drept in Romania interbelica. Democrația și limitele sale. Situația constituționala a țarii: Constituția din 1923; Constituția Romaniei din 1938. 2007-2008, pag. 14
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1940), Repere ale crizei economice mondiale (1929-1933. 2007-2008, pag. 21
. Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1940), Statul de drept in Romania interbelica. Democrația și limitele sale. Situația constituționala a țarii: Constituția din 1923; Constituția Romaniei din 1938. 2007-2008, pag. 14
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1940), Statul de drept in Romania interbelica. Democrația și limitele sale. Situația constituționala a țarii: Constituția din 1923; Constituția Romaniei din 1938. 2007-2008, pag. 15
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1940), Activitatea guvernamentala - Comentarii. Economia Romaniei de la finalul primei conflagrații mondiale pana la declanșarea crizei economice mondiale. 2007-2008, pag.18
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1940),Viața politica in Romania Interbelica. Activitatea Guvernamentala și Parlamentara in Romania Dupa Marea Unire. 2007-2008, pag. 17
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 159
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1940), Repere ale crizei economice mondiale (1929-1933, Situația Economica internaționala in anii crizei economice mondiale dintre anii 1929-1933, 2007-2008, pag. 21
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1940), Repere ale crizei economice mondiale (1929-1933, Situația Economica internaționala in anii crizei economice mondiale dintre anii 1929-1933, 2007-2008, pag. 22
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 119
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 119
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 120
Stoica Lascu, 'Prezentarea presei locale interbelice in cadrul Muzeului de istorie nationala si arheologie din Constanta' in Revista muzeelor și monumentelor, nr. 8, 1979, p.67.
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 120
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Evenimente istorice, Un nou conflict pe scena relațiilor internaționale - Al doilea razboi mondial și noua ordine mondiala, 2007-2008, pag. 17
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Evenimente istorice, Un nou conflict pe scena relațiilor internaționale - Al doilea razboi mondial și noua ordine mondiala, 2007-2008, pag. 17
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 127
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 127
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 127
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 128
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 128
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Evenimente istorice,"Crizele Razboiului Rece. Razboiul din Coreea", 2007-2008, pag. 19
Cojoc, Mariana, - Note de Curs, Evenimente istorice,"Crizele Razboiului Rece. Razboiul din Coreea", 2007-2008, pag. 19
Papacostea, Șerban, Istoriografie si actualitate, Romania Culturala, Revista 22, Nr. 827 / 10-16 ianuarie 2006
Papacostea, Șerban, Istoriografie si actualitate, Romania Culturala, Un sensibil progres in direcția istoriografiei autentice, Revista 22, Nr. 827 / 10-16 ianuarie 2006
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 204
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 204
Dumitru, Constantin - Zamfir, Georgescu, Octavian - "Presa Dobrogeana 1879-1980. Bibliografie comentata și adnotata. pag. 205
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
