a) Baza si dimensiunea
spatiului vectorial . Fie si
multimea
DEFINITIA 1.1.7 B se numeste baza
a lui daca indeplineste conditiile :
( este liniar independenta );
L(B) =V ( B este un sistem de generatori pentru V ) .
DEFINITIA 1.1.8 Spatiul vectorial se numeste finit
dimensional daca are o baza formata dintr-un numar
finit de elemente sau daca spatiul vectorial se reduce la un singur
vector
In caz contrar se
numeste spatiu vectorial
infinit dimensional .
TEOREMA 1.1.12 ( teorema inlocuirii a lui Steinitz
) Daca este baza a unui
spatiu finit dimensional L
si
este o multime de
vectori din L liniar independenta , atunci
;
reindexand
eventual vectorii din B , multimea de vectori este baza pentru
L .
Demonstratie. Teorema se demonstreaza prin inductie dupa p .
Pentru avem evident
Deoarece
iar B este baza a acestuia, avem
, cu
K ,
. Din
si
rezulta
deci cel putin un
coeficient
,
. Fie de exemplu
Atunci
K si din
expresia lui
rezulta
deci multimea genereaza
spatiul L. Aratam ca
aceasta multime este liniar independenta . Pentru aceasta
consideram relatia de dependenta liniara
,
in care cu
si obtinem
.
Dar fiind baza in L , rezulta
si deci
Cum rezulta pe rand
, deci
formeaza un
sistem liniar independent. Prin urmare multimea
este o baza a
spatiului L.
Presupunem teorema adevarata pentru si o demonstram
pentru p. Mai exact, presupunem ca
multimea liniar independenta
are proprietatile:
,
multimea este o baza
pentru spatiul vectorial L.
Din proprietatea 1') rezulta caci , daca
, am avea
si, deci,
s-ar exprima ca o
combinatie liniara de vectorii
care este in
contradictie cu ipoteza ca
este liniar
independenta. Deci
, adica
In baza
vectorul
are expresia
,
unde cel putin un coeficient , cu
, caci altfel S ar fi dependenta liniar. Facand
eventual o renumerotare a vectorilor
putem presupune ca
si astfel rolul
lui
din prima parte a
demonstratiei il ia acum
Facand un
rationament analog cu cel din cazul
, rezulta ca multimea
este o baza a
spatiului L. □
Consecinta
1.1.2 Daca
este o baza a
spatiului L atunci orice baza
a lui L are tot n elemente.
Demonstratie.
Fie o alta baza
a spatiului L . Din
si B baza, rezulta
. Din
si
baza, rezulta
Cele doua
inegalitati au sens daca si numai daca
. □
DEFINITIA 1.1.9 Se numeste dimensiune
a unui spatiu vectorial finit dimensional numarul natural
cu B baza a
spatiului vectorial.
Prin definitie
Pentru un spatiu n dimensional , putem completa Definitia
1.1.7 astfel
DEFINITIA 1.1.7' Fie si
Multimea B se
numeste baza a spatiului vectorial
daca sunt
indeplinite conditiile:
;
multimea B este ordonata;
Exemple de
baza. 1. In spatiul vectorial aritmetic Kn
o baza este de forma cu
si
.
Baza B se numeste canonica daca
, adica explicit
Se arata usor ca acesti vectori formeaza o baza. Intr-adevar,
adica multimea B este
liniar independenta si pentru orice avem
deci B genereaza spatiul Kn.
2. In spatiul vectorial , o baza este de forma
Intr-adevar, o relatie de forma are loc daca
si numai daca
adica
si orice polinom
se poate scrie sub
forma
adica B este un sistem de generatori pentru P.
b) Coordonate. In spatiile vectoriale finit dimensionale se pot introduce si folosi coordonatele unui vector.
TEOREMA 1.1.13 Orice
vector intr-o baza data
admite o exprimare unica de forma
Demonstratie. Folosind metoda reducerii la absurd, presupunem ca
si
cu
contradictie cu
presupunerea facuta.
DEFINITIA 1.1.10 Relatia (1.1.1)
se numeste relatia de
descompunere a vectorului x in baza B , iar scalarii se numesc coordonatele vectorului x in baza B .
Notatie. Coordonatele vectorului x in baza B se noteaza astfel:
sau
Matriceal relatia (1.1.1) se scrie sub forma:
(1.1.1')
DEFINITIA 1.1.11 Bijectia definita prin
care asociaza
fiecarui vector
elementul
format din coordonatele
lui x in baza B , se numeste sistem
de coordonate pe
c) Schimbari de baze. Fie doua baze in
de forma
si
Vectorii bazei B' se pot exprima in baza B, folosind relatia (1.1.1')
(
), adica in
mod explicit
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
sau
care matriceal se scriu
(1.1.2)
DEFINITIA 1.1.12 Matricea data de
relatia (1.1.2) se numeste matricea
de trecere de la baza B la baza B', iar coloanele ei reprezinta
coordonatele vectorilor bazei noi B' in baza veche B.
d) Schimbari de coordonate. Deoarece un vector poate fi scris in baze diferite, ne intereseaza trecerea de la coordonatele vectorului intr-o baza, la coordonatele aceluiasi vector intr-o alta baza. Fie, deci:
(1.1.3)
(1.1.4)
si cum
rezulta ca
relatia (1.1.4) devine
care impreuna cu (1.1.3), folosind tranzitivitatea relatiei de egalitate, da
si
T
Politica de confidentialitate |
![]() |
Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |