Puterea unui punct fata de un cerc
Aceasta nota aduce in atentie chestiuni geometrice deloc noi,dar care adunate cu grija poate ca aduc un mic ajutor celor care se pregatesc pentru diverse concursuri scolare si un pic de bucurie tuturor celor care nu au uitat frumusetea geometriei sintetice la ale carei nestemate , prea usor parca , am renuntat in matematica de liceu.
 Teorema
: Daca 
sunt patru puncte distincte situate pe un cerc 
astfel incat 
,atunci 
.
Demonstratie : Evident , deosebim cazurile :
1) ![]()
![]()
| 
   Deoarece  (opuse la
  varf),deducem  Observatie:E util sa  |  
   
   C B A  | 
 
reformulam:
daca ![]()
atunci pentru orice coarda 
care contine punctul M
, produsul 
este constant.Valoarea constanta a acestui produs
inmultita cu 
se noteaza cu 
si se numeste puterea
punctului interior M fata de cercul dat .
2) ![]()
![]()
| 
   Din   |  
   
   M  | 
 
Valoarea
constanta a acestui produs se noteaza cu 
si se numeste puterea
punctului exterior M fata de cerc.
Daca M este un punct fixat ne propunem acum sa determinam in functie de elemente cunoscute , expresia puterii sale fata de cerc.
1) ![]()
![]()
E suficient sa consideram coarda (AB) ca fiind diametru si deci
![]()
![]()
2) ![]()
![]()
 La fel , consideram A , O , M , B coliniare ( in aceasta ordine)
astfel incat (AB) este
diametru si astfel avem : ![]()
 .
 Observatie
: Daca ![]()
, 
,iar daca MT e
tangenta la cerc, punctul T
fiind punctul de tangenta , avem 
. Asadar pentru orice punct M din planul cercului 
 avem : ![]()
 . 
În continuare va propunem unele aplicatii ( mai mult sau mai putin cunoscute,unele deosebit de frumoase).
 Problema 1 . Daca 
si 
sunt cercul circumscris , respectiv cercul inscris
pentru un triunghi ABC , atunci ![]()
Solutie :
| 
   Notam cu D
  intersectia bisectoarei   |  
   
   A  | 
 
, adica triunghiul BID
este isoscel cu 
 . 
 Folosind teorema sinusurilor in 
 avem si 
 .
Notam acum E
piciorul perpendicularei din I pe CA si avem : 
 , iar din 
 
( dreptunghic
in E ) , deducem : 
.
Este suficient acum
sa scriem puterea punctului I
fata de cercul 
si obtinem : 
 sau , folosind
relatiile (1) , (2) , (3) , 
, de unde ![]()
( Observatie : 
 conduce acum la
inegalitatea lui Euler , anume 
. ) ■
Problema 2  Daca 
este cercul circumscris triunghiului ABC in care G si H sunt centrul de greutate , respectiv
ortocentrul , iar 
 , atunci : ![]()
Solutie :
| 
   Daca E este
  mijlocul lui (BC) si  
  |  
   
  | 
 
Folosind acum puterea
punctului E fata de cercul 
,avem : 
,adica 
 si ,
revenind,ajungem la :
. E suficient acum sa folosim un alt rezultat
cunoscut,anume teorema medianei,conform careia avem : 
. Din acest moment urmeaza efectiv calcule
fara nici o dificultate.
Observatie: Egalitatea
propusa se poate obtine si folosind,de exemplu,
relatia 
 ( Leibniz )
,adevarata pentru orice punct M din planul triunghiului ABC.E
suficient sa luam 
 
Propunere : Daca
tot am vazut cum se calculeaza OI
, OG , incercati sa aratati ( si sa
retineti ) cum se poate ajunge si 
 ■
Problema 3  Se considera doua
puncte fixe A si B pe diametrul unui semicerc , egal departate de
centru , iar M si N doua puncte variabile pe semicerc astfel
incat 
 Sa se arate
ca produsul 
 este constant .
(Admitere facultate,1986)
Solutie :
| 
   Consideram tot
  cercul din care provine semicercul dat si notam   |  
   
  | 
 
Deducem acum 
 ( coarde egal
departate de centru ) si astfel : 
 Cum 
 , ajungem 
 Puterea
 , adica
 
 ( constant ) . ■
Problema 4 . Se noteaza cu M , N , P mijloacele laturilor (BC),(CA),respectiv (AB) ale unui triunghi ABC. Dreptele AM , BN , CP intersecteaza cercul circumscris triunghiului ABC in Q , S , respectiv T. Sa se demonstreze inegalitatea :
![]()
(Admitere facultate,1987)
Solutie : Folosind puterea punctelor M , N , P fata
de cerc obtinem : 
. Suma din membrul stang al inegalitatii
propuse se poate acum scrie :
![]()
 Folosim acum teorema
medianei ,adica 
 si analoagele
.Urmeaza calcule imediate,grupari convenabile,folosirea in
final a inegalitatilor de tipul 
 si concluzia
va este la indemana. ■
Problema 5 . Se considera un cerc
in care este inscris triunghiul isoscel ABC ( 
 ). Prin A se duce o
coarda care intersecteaza ( BC ) in E si cercul in
F. Sa se arate ca AB este tangenta cercului circumscris triunghiului
BEF .
(Mihail St.Botez)
Solutie : Deoarece 
 este comun si 
 ( subantind
coarde egale ) deducem ca : 
 , de unde : 
 sau 
 . Folosind puterea
punctului A exterior cercului circumscris triunghiului BEF obtinem ca
AB este tangenta la acest cerc. ■ 
Problema 6 . Daca H este ortocentrul
triunghiului ABC si D , E , F sunt picioarele inaltimilor
acestuia ( 
), sa se arate ca :![]()
Solutie : Puterea punctului H fata de cercul circumscris patrulaterului inscriptibil ABDE
( unghiuri formate de
diagonale cu laturi opuse sunt congruente - sunt chiar unghiuri drepte )
conduce la 
 . Analog pentru alt
patrulater inscriptibil. ■
Problema 7 . Se considera doua
cercuri 
. Sa se determine locul geometric al punctelor din plan
care au puteri egale fata de cele doua cercuri .
Solutie :  Avem
asadar de gasit multimea punctelor M din plan pentru care 
 ( # ) .
Fara a
restrange generalitatea problemei putem considera 
 si notand 
 , conditia ( # ) devine 
. 
Avem acum alta problema ( destul de cunoscuta ) : Sa se determine locul geometric al punctelor M din plan pentru care diferenta patratelor distantelor la doua puncte fixe este constanta.
 E suficient sa folosim,de exemplu ,
teorema lui Pitagora generalizata in triunghiul 
( sau teorema cosinusului ? ) si obtinem imediat ,
daca N este proiectia lui M pe 
,ca punctul N este fix , adica locul lui M este o
dreapta perpendiculara pe 
.■
Observatii :
Locul astfel determinat se numeste axa radicala a cercurilor
( si este deci o dreapta perpendiculara pe linia centrelor ) ;
 
Daca 
, atunci axa radicala a cercurilor este chiar dreapta AB
, iar daca MN este tangenta
comuna cercurilor 
si 
, atunci AB intersecteaza (MN) in mijlocul
acestuia . 
Problema 8 . Se considera un triunghi
ABC si se noteaza cu 
 mijloacele laturilor
(AC) , respectiv (AB ) , iar cu H piciorul inaltimii din A.
Sa se arate ca cercul circumscris triunghiurilor 
 si 
 au un punct comun I ,
iar HI intersecteaza 
 in mijlocul
sau. 
(Short list,OIM,1970)
Solutie :  Consideram D ca fiind al doilea punct de
intersectie a cercurilor circumscrise triunghiurilor 
 si 
; deducem acum : 
, de unde avem ca patrulaterul 
 este inscriptibil ,
deci I este de fapt punctul D . În continuare , deoarece triunghiurile 
 si 
 sunt isoscele ( 
 si 
 - mediane
corespunzatoare ipotenuzelor . ) , iar 
 , deducem ca 
 este tangenta
comuna celor doua cercuri ( tangenta in 
 ) . Cum HD ( sau HI )
este axa radicala a cercurilor respective , obtinem ca HI
intersecteaza 
in mijlocul acestuia . ■ 
Problema 9. În triunghiul ABC se
noteaza 
. Cercurile cu centrele in A , B si C de raze
respectiv 
 intersecteaza
laturile triunghiului in sase puncte ( discurile respective sunt
doua cate doua disjuncte).Demonstrati ca cele
sase puncte sunt conciclice daca si numai daca exista
egalitatile :
 si 
 .
(I.V.Maftei,A.Ghioca,ONM 1983)
Solutie : Notam ![]()
Presupunem ca M,N,P,Q,R,S sunt conciclice.Folosind
puterea punctului A fata de cercul ce contine cele sase
puncte avem : 
 , adica 
;analog,cu puterea punctului C fata de acelasi
cerc,avem 
. Reciproc,presupunand adevarate
egalitatile 
 si 
 , vom arata
ca hexagonul MNPQRS este inscriptibil; vom demonstra asadar ca
mediatoarele laturilor sale sunt concurente.În primul rand,sa
observam ca mediatoarele laturilor
sunt concurente , fiind bisectoarele unghiurilor triunghiului
ABC;notam punctul de concurenta cu O si aratam ca
O este situat si pe celelalte mediatoare. Notam cu K , L , I
proiectiile lui O pe dreptele BC , CA , AB. Cum O este pe mediatoarea lui 
,avem : 
si deoarece aceasta mediatoare este si
bisectoarea unghiului 
,deducem : 
Obtinem astfel : 
 si , analog , 
.Ajungem acum la : 
. Folosind ipoteza 
,deducem 
 si apoi 
Analog,din ipoteza 
 , ajungem 
 Din
 , adica 
 sunt mediatoarele
laturilor 
 ale hexagonului .
■
Problema 10.Fie 
 tangenta comuna a
doua cercuri de centre 
si 
 , secante in A
si B . Dreapta AB intersecteaza a doua oara cercul circumscris
triunghiului 
 in M . Sa
se stabileasca natura patrulaterului 
 
(C.Cosnita , Rev.Pitagora,1939)
Solutie : Folosim observatia 2 , Problema 7 si
astfel punctul N de intersectie dintre axa radicala a cercurilor
si tangenta comuna are proprietatea ca 
.Observam ca 
 si 
 , asadar 
. Cum insa 
,deducem si 
 , asadar 
 este paralelogram.
■
Problema 11. În triunghiul ABC ,
bisectoarea unghiului 
 intersecteaza
latura (BC) in D. Se considera cercul ω tangent 
(Concurs Iran , 1998)
Solutie : Notam cu 
.Evident,
.
Deoarece APDM este patrulater inscriptibil,avem imediat :
. Cum insa DC este tangenta la ω
in D , deducem : 
 Acum , din
ajungem la : 
. Asadar :
Obtinem acum : 
 .
Asadar 
 si astfel BC este
tangenta la cercul circumscris triunghiului APB.Deducem acum ca AP
este axa radicala a celor doua cercuri ( ω si cercul
circumscris triunghiului APB ) , care intersecteaza tangenta comuna
in punctul T. Deoarece T este pa axa radicala,el are puteri egale
fata de cele doua cercuri,adica : 
, deci P se afla pe mediana din A a triunghiului APB.
■
Problema 12. Se considera un triunghi ABC
si 
 astfel
incat 
iar P un punct in interiorul triunghiului ADE.Se
noteaza 
Daca O este centrul cercului circumscris triunghiului
PDG , iar Q centrul cercului circumscris triunghiului PEF , sa se arate
ca ![]()
Solutie : Deoarece cele doua cercuri se
intersecteaza in P , este suficient sa aratam ca
AP este axa lor radicala.Notam 
 Din 
 si astfel 
 , adica H se
afla pe axa radicala.Cum 
,concluzia este imediata. ■
În incheiere,va propunem sa va incercati puterile cu urmatoarea problema :
 Fie ABC un triunghi si in
interiorul sau doua cercuri 
 si 
 care se
intersecteaza in punctele M si N si astfel
incat 
 este tangent dreptelor
AB si BC , iar 
 este tangent dreptelor
AC si BC. Sa se arate ca daca M si N sunt situate pe
mediana din A a triunghiului ABC , atunci ABC este triunghi isoscel. Reciproca
este adevarata ?
(Lucian Dragomir , G.M.)
Bibliografie :
D.M.Batinetu-Giurgiu si colectiv - Probleme date la olimpiadele de matematica pentru licee(1950-1990),Ed. Stiintifica, Bucuresti,1992
M.St.Botez - Probleme de geometrie , Ed. Tehnica , Bucuresti , 1976
A.Cota si colectiv - Matematica pentru clasa a IX a , manual , E.D.P. 1988
A.Leonte,R.Trandafir - Principii si structuri fundamentale in matematica de liceu , Ed. Albatros , Bucuresti , 1986
L.Nicolescu , V. Boskoff - Probleme practice de geometrie , Ed. Tehnica , Bucuresti , 1990
Gazeta Matematica , colectia 1983- 2006
| 
Politica de confidentialitate | 
| Copyright © 
      2025 - Toate drepturile rezervate.  Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.  | 
  
Personaje din literatura | 
| Baltagul – caracterizarea personajelor | 
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul | 
| Caracterizarea lui Gavilescu | 
| Caracterizarea personajelor negative din basmul | 
Tehnica si mecanica | 
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. | 
| Actionare macara | 
| Reprezentarea si cotarea filetelor | 
Geografie | 
| Turismul pe terra | 
| Vulcanii Și mediul | 
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului | 
| Termeni si conditii | 
| Contact | 
| Creeaza si tu |