Caracteristici ale personalitatii

Caracteristici ale personalitatii

Comunicarea interpersonala depinde substantial de cunoasterea interlocutorului, etapa esentiala in realizarea comunicarii. In functie de tipul temperamental si de variabilele psihice, cognitive si sociale ale interlocutorului va fi adoptata strategia comunicationala.

Tipuri de temperament:

Sangvinicul - este tipul individului considerat a fi cel mai agreabil din punct de vedere al comunicarii. Dezvolta relatii interpersonale cu usurinta, este o persoana sociabila, creativa. Nu suporta programele rigide, se plictiseste repede, vorbeste mult.

Colericul - se prezinta ca fiind tipul autoritar, extrovertit, irascibil. Iubeste provocarile, organizeaza, conduce, are simtul responsabilitatii. Are o prea mare siguranta de sine, renunta greu la ideile personale, este rigid, intolerant. Uneori este repezit, poate avea iesiri nervoase insa stabileste cu usurinta relatii de comunicare, mai ales cu sangvinicul.

Flegmaticul - se caracterizeaza prin calm, echilibru emotional, meticulozitate, seriozitate. Este tipul de om care inspira incredere, este echilibrat, sobru, bun ascultator. Uneori devine apatic, incapatanat si se mobilizeaza greu. Mai mult decat oricare tip de personalitate, acesta are nevoie de aprecierea stimei de sine.

Melancolicul - este cel care intampina dificultati in comunicare. Este tipul personalitatii introvertite, care se adapteaza greu la schimbari, ii lipseste fermitatea, energia, in schimb este organizat, corect, exact, analitic, concentrat pe detalii. Are nevoie de stabilitate, sensibilitate, sprijin.

Stresul are efecte diferite asupra diverselor tipuri de personalitate:

sangvinicul va vorbi fara incetare;

colericul va prelua si va conduce discutia;

melancolicul se va deprima;

flegmaticul va incerca sa se calmeze, nu va reusi, astfel ca se va retrage.

Indivizii introvertiti vor urmari sa-si atinga scopurile proprii, indiferent de situatie, pe cand extrovertitii vor dori mai degraba sa fie apreciati si incurajati, preferand societatea.

Urmarind interlocutorul in functie de variabilele cognitive, psihice si sociale si in functie de cum anume pot fi abordati, distingem patru mari categorii de interlocutori:

Interlocutorul orientat spre actiune - reprezinta tipul plin de energie, direct, gata de actiune. Pentru a-l borda, este de preferat un discurs simplu, scurt, concis. Nu este adeptul unor discutii lungi, cu introduceri la fel de lungi.

Un alt tip de interlocutor ar fi acela orientat spre metoda. Este tipul interlocutorului concret, prudent, rabdator, care apreciaza discursul logic in care evenimentele, faptele sunt descrise clar si se ofera eventual, in cadrul discursului si solutii la problema in cauza.

Un alt tip de interlocutor ar fi cel sensibil la factorul uman. Se caracterizeaza prin spontaneitate, sensibilitate, perspicacitate. Evenimentele, informatiile ar fi bine sa-i fie oferite treptat, sa fie introdus in tematica, sa i se explice eventualele probleme, astfel el va deveni cooperant.

Ultimul tip de interlocutor ar fi cel orientat spre idei. Apare drept individul plin de imaginatie, inventiv, creativ, original. Prefera discutiile ample, in care ii sunt oferite informatii cu "lux de amanunte". Este adeptul inovatiilor, proiectelor desfasurate pe termen lung.

Desigur nu trebuie sa exageram importanta rolului exercitat de temperament in relatiile interumane, dar ideea pe care e bine sa o retinem ar fi ca personalitatea reprezinta unul din factorii care joaca un rol insemnat in elaborarea si intrerpretarea mesajelor., in filtrarea si selectarea continutului informational.

Asertivitate, pasivitate si agresivitate

Ce intelegem prin "aservitate"

Cuvantul "aservitate" este folosit pentru a descrie comportamentul care implica:

Sustinerea propriilor drepturi intr-un asemenea mod incat sa nu incalce drepturile celeilalte persoane.

Exprimarea directa, sincera si intr-un mod corespunzator a nevoilor, dorintelor, opiniilor, sentimentelor si credintelor.

Exemplu:

Presupunem ca seful dvs. va cere sa indepliniti o sarcina suplimentara pana la sfarsitul lunii. Sunteti cea mai potrivita persoana pentru aceasta munca, dar timpul va este deja incarcat la maximum. In aceasta situatie, un raspuns asertiv ar fi:

"Inteleg necesitatea executarii acestei lucrari pana la sfarsitul lunii. Totusi, nu vad cum pot sa fac loc acestei sarcini in programul meu deja plin."

Aservitatea se bazeaza pe credinta ca in orice situatie:

Aveti nevoi care trebuie indeplinite

Si ceilalti oameni au nevoi care trebuie indeplinite

Aveti anumite drepturi; la fel si ceilalti

Puteti sa va aduceti o anumita contributie; la fel si ceilalti

Scopul comportamentului asertiv este acela dea satisface nevoile si dorintele ambelor parti implicate intr-o anumita situatie.

Ce intelegem prin "pasivitate"

Cuvantul "pasivitate" este folosit pentru a descrie comportamentul care implica:

Esecul de a-ti sustine propriile drepturi, astfel incat ceilalti pot sa le incalce cu usurinta.

Exprimarea nevoilor, dorintelor, opiniilor, sentimentelor si credintelor sub forma de scuze, cu sfiala, sau in moduri de auto-minimalizare.

Esecul de a exprima direct, sincer si intr-un mod corespunzator a nevoilor, dorintelor, opiniilor, sentimentelor si credintelor proprii.

Exemplu:

Luand ca exemplu situatia precedenta, un raspuns pasiv ar fi:

"Aa nu prea am timp liber, dar cred ca daca as lucra dupa program si la sfarsit de saptamana. o sa ma descurc."

Pasivitatea se bazeaza pe credinta ca in orice situatie:

Nevoile si dorintele celeilalte persoane sunt mai importante decat ale dvs.

Cealalta persoana are drepturi, dar dvs. nu

Nu prea aveti cu ce sa contribuiti; cealalta persoana poate contribui mai mult

Scopul comportamentului pasiv este acela de a evita conflictele si de a le face placere celorlalti.

Ce intelegem prin "agresivitate"

Cuvantul "agresivitate" este folosit pentru a descrie comportamentul care implica:

Sustinerea propriilor drepturi, dar in asa fel incat incalcati drepturile celorlalti.

Ignorarea si respingerea nevoilor, dorintelor, opiniilor, sentimentelor si credintelor celorlalti.

Exprimarea propriilor nevoi, dorinte si opinii (care pot fi sincere sau nu) in moduri nepotrivite.

Exemplu:

Luand ca exemplu situatia precedenta, un raspuns agresiv ar fi:

"Ce ! Nu-mi vad capul de treaba. In nici un caz nu pot s-o fac!"

Agresivitatea se bazeaza pe credinta ca in orice situatie:

Propriile dvs. nevoi, dorinte si opinii sunt mai importante decat ale celorlalti

Dvs. aveti drepturi, dar ceilalti nu

Dvs. aveti cu ce sa contribuiti; ceilalti nu prea au cu ce contribui

Scopul comportamentului agresiv este acela de a castiga, chiar in detrimentul altora daca este necesar.

ATITUDINI: "GAMA OK" TU ESTI OK EU SUNT OK Eu sunt OK, Tu esti OK Comportament Asertiv Eu nu sunt OK, Tu esti OK Comportament Pasiv EU NU SUNT OK Eu sunt OK, Tu nu esti OK Comportament Agresiv Eu nu sunt OK, Tu nu esti OK Comportament Pasiv - agresiv TU NU ESTI OK CARACTERISTICI SI EXEMPLE: EU SUNT OK, TU ESTI OK ==> Conduce la un comportament asertiv CARACTERISTICI: Respect reciproc. Colaborare. Abordare constructiva a problemelor si neintelegerilor. Optimism. Incredere in sine. Refuz de a se minimaliza pe sine si pe ceilalti. EXEMPLU: "Ma simt bine in legatura cu activitatea mea si intreaga echipa se descurca foarte bine acum." EU SUNT OK, TU NU ESTI OK ==> Conduce la un comportament agresiv CARACTERISTICI: Ingamfare. Superioritate. Competitie care nu tine cont de ce-i costa pe ceilalti. Ii va pune la punct / desconsidera pe ceilalti rapid si cu placere. Ostilitate. Vanarea greselilor celorlalti constanta. Victimizarea si hartuirea celorlalti. EXEMPLU: "Seful a apreciat intr-adevar efortul meu. De al tau nu a spus acelasi lucru, insa." EU NU SUNT OK, TU ESTI OK ==> Conduce la un comportament pasiv CARACTERISTICI: Sentimente de lipsa de putere si inadaptare. Retragere. Subevaluarea propriilor abilitati si calitati. Fuga de probleme. EXEMPLU: Ceilalti oameni sunt mult mai buni in munca lor decat mine. EU NU SUNT OK, TU NU ESTI OK ==> Conduce la un comportament pasiv - agresiv CARACTERISTICI: Neincredere permanenta. Scepticism. Lipsa de directie. "De ce sa-mi bat capul EXEMPLU: "Nu o sa ajungem nicaieri cu proiectul asta. Am vrut eu sa va spun asta de mult."