INDICATORUL DE TIPOLOGIE MYERS-BRIGGS

Istoric:

Indicatorul de tip Myers-Briggs este un instrument de evaluare a personalitatii construit pe baza psihologiei analitice a lui C.G. Jung. Cercetarile celor doua autoare : Katharine Cook Briggs Myers si a fiicei sale Isabel Briggs Myers au inceput in anii 20 de la teoria jungiana a tipurilor psihologice publicata in Psychologische Typen, 1921

Indicatorul de tip Myers-Briggs, MBTI-ul, a fost publicat pentru prima data in 1962, iar astazi este un instrument larg folosit atat in cercetare cat si in psihologia aplicata.

De-a lungul timpului MBTI-ul este publicat sub 3 forme: forma F (166 de itemi), forma G (126 de itemi) si forma AV (50 de itemi - este o forma abreviata destinata auto-evaluarii)

Deoarece forma G este varianta standard de MBTI, in continuare ne vom ocupa de particularitatile acestei forme.

Aplicare:

Aplicarea se face individual sa colectiv, fara limita de timp, insa autorii chestionarului acorda o importanta deosebita capacitatii examinatorului de a ii mobiliza pe fiecare dintre subiecti, potrivit propriei psihologii, sa raspunda deschis la itemi, cu atat mai mult cu cat itemii chestionarului sunt transparenti, iar raspunsurile pot fi falsificate. Se recomanda precizarea clara in instrucaj a faptului ca nu este vorba despre un test in sensul curent de proba, ci despre un indicator al tipului de personalitate propriu fiecarui om.

Descrierea chestionarului:

Forma G a indicatorul de tip Myers-Briggs cuprinde 126 de itemi prin care se investigheaza preferinta preferinta subiectului pentru un anumit tip de functionalitate asa cum reiese si din tabelul de mai jos :

Dimensiunea extraversie-introversie arata orientarea preferentiala a individului spre exterior, situatie in care sursa de energie este mediul, respectiv orientarea spre interior, sursa energetica fiind propriile ganduri si idei, trairea profunda a propriei interioritati.

Dimensiunea senzorialitate-intuitie se refera la preferinta persoanei de colectarea a informatiilor din mediu. Tipul senzorial accepta si lucreaza cu ceea ce este dat aici si acum. Este un tip practic si realist. Descrie amanuntit detaliile tehnice. Cere fapte si date concrete. Neaga intuitia.Tipul intuitiv , dimpotriva, cauta intelesuri si posibilitati dincolo de perceptia concreta. Cerceteaza ansamblul si incearca sa descopere ceea ce este esential, nu specific. Acest tip apreciaza imaginatia, inspiratia, creativitatea.

Dimensiunea gandire-sentiment (se coteaza diferit pe sexe) indica felul in care individul se orienteaza in luarea deciziilor. Tipul logic prezice rational consecintele, decide in maniera obiectiva, demonstrabila, pe baza de cauza-efect si luand in considerare cat mai multe aspecte. Este un tip adaptabil, eficient in situatii de criza , care foloseste gandirea ca metoda concluziva.

Pentru tipul sentiment este important ceea ce ii face pe ei empatici. Ii intereseaza foarte mult binele celor din jur, nu neaparat adevarul. Iau foarte mult in considerare factorul uman. Luarea deciziilor se face in functie se sentimente si trairi, in functie de sistemul individual de valori. Metoda concluziva este afectivitatea.

Dimensiunea judecata-perceptie indica stilul inferential. Tipul rational este o persoana care de bazeaza pe evaluare constienta si concluzii proprii, atat in privinta deciziilor cat si a relationarii cu cei din jur. Traieste ordonat, planificat , are cai clare de actiune si respecta strict termenele limita. Tipul perceptiv prefera trairea spontana si flexibila a vietii. Este deschis catre experienta, se bucura de realitate si are incredere in capacitatea lui de a se adapta momentului.

Aceste dimensiuni, care cuprind atat functii rationale cat si irationale, se combina rezultand 16 structuri tipologice diferite.

1.ISTJ Gandire extraverta, senzorialitate introverta : serios, tacut, practic, realist, organizat, se concentraza bine si binalizeaza ce incepe

2.ENTJ Gandire extraverta, intuitie introverta : logici, analitici, organizati, gust pentru situatii problematice complexe, intuitivi.

3.ISTP Gandire introverta, senzorialitate extraverta :tacuti, rezervati, analitici, cu umor, logici.

4 INTP Gandire introverta, intuitie extraverta : intuitivi, rationali, logici, critici, obiectivi, curiosi, inteligenti.

5.ESFJ Afectivitate extraverta, senzorialitate introverta : calzi , loiali, sociabili, organizati, finalizeaza actiunile

6. ENFJ Afectivitate extraverta, intuitie introverta : prietenosi, comunicativi, responsabili, populari.

7. ISFP Afectivitate introverta, senzorialitate extraverta : tacuti, linistiti, modesti, sensibili.

8. INFP Afectivitate introverta, intuitie extraverta : entuziasti, loiali, independenti, prietenosi, sociabili

9. ESTP Senzorialitate extraverta, gandire introverta :buni in rezolvarea de probleme, adaptabili, toleranti, le plac explicatiile clare si scurte.

10. ESFP Senzorialitate extraverta, afectivitate introverta : prietenosi, adaptabili, realisti, curiosi, se bucura de viata si posesiuni materiale

11. ISTJ Senzorialitate introverta, gandire extraverta : realisti, practici, perseverenti, analitici.

12 ISFJ Senzorialitate introverta, afectivitate extraverta : responsabili, perseverenti , tacuti, prietenosi, stabili.

13. ENTP Intuitie extraverta, gandire introverta : ingeniosi, inovativi, competitivi, patrunzatori, activi.

14. ENFP Intuitie extraverta, afectivitate introverta :calzi, intovatori entuziasti, creativi

15 INTJ Intuitie introverta, gandire extraverta : sceptici, critici, independenti, inteligenti, organizati.

16 INFJ Intuitie Introverta, afectivitate extraverta : persevernti, originali, tacuti, constiinciosi, principiali.

Oamenii sunt nascuti cu o predispozitie pentru preferarea unei anumite functii. In acelasi timp folosirea continua si constanta a unui tip este stimulata si de factori motivatori din mediu, astfel incat tipul preferential in care constiinta individului intra in relatie cu realul formeaza functia dominanta, iar functia imediat urmatoare este mai putin puternica, mai putin diferentiata, dar coexista cu cea principala. Vom exemplifica in interpretarea exemplului nostru.

Chestionar si instructaj:

Nu exista raspunsuri "corecte" sau "gresite" la aceste intrebari. Raspunsurile vor servi pentru a arata cum preferati sa priviti lucrurile si sa decideti. Cititi cu atentie fiecare intrebare si marcati-va raspunsul pe foaia de raspuns. Nu va ganditi prea mult la nici o intrebare.Daca nu va puteti decide, sarit-o.

Cand mergi undeva pentru o zi, mai degraba:

a)     iti planifici dinainte ce vei face

b)     doar mergi pur si simplu.

Daca ai fi profesor, ai prefera sa predai:

a)     cursuri practice

b)     cursuri teoretice.

De obicei, esti:

a)     vesel si vorbaret

b)     mai degraba tacut si rezervat.

Preferi:

a)     sa aranjezi date, petreceri etc., cu mult timp inainte

b)     sa fi liber sa faci orice ti se pare amuzant, cand ai chef.

Te intelegi mai bine cu:

a)     oamenii imaginativi

b)     oamenii realisti.

Cel mai adesea:

a)     lasi inima sa iti guverneze capul

b)     lasi capul sa iti guverneze inima.

Cand esti intr-un grup, preferi, de obicei:

a)     sa te alaturi discutiilor de grup

b)     sa discuti separat cu cate o persoana.

Ai mai mult succes:

a)     cand ai de-a face cu neprevazutul, reusind sa descoperi repede ce ai de facut

b)     cand urmezi un plan de lucru pus la punct cu grija.

Esti considerat mai degraba:

a)     o persoana practica

b)     o persoana imaginativa.

Intr-un grup mare, cel mai adesea:

a)     ii prezinti tu pe altii

b)     esti tu cel prezentat.

Admiri mai mult oamenii care sunt:

a)     destul de conventionali pentru a nu se face remarcati

b)     prea originali si speciali pentru a le pasa daca sunt remarcati sau nu.

Sa urmezi un program:

a)     te atrage

b)     te impiedica.

Tinzi sa ai:

a)     prietenii profunde cu foarte putini oameni

b)     prietenii vagi, cu multe persoane diferite.

Ideea dea face o lista cu ceea ce trebuie rezolvat pana saptamana viitoare:

a)     te atrage

b)     te lasa rece

c)     te deprima, cu siguranta.

Este un compliment mai mare sa fi numit:

a)     o persoana cu sentimente adevarate

b)     o persoana extrem de rationala.

Printre prietenii tai esti:

a)     unul dintre ultimii care afle ce se intampla

b)     plin de noutati, in privinta tuturor.

Numai la intrebarea urmatoare, daca doua raspunsuri sunt adevarate pentru tine, marcheaza-le pe ambele:

In munca zilnica:

a)     mai degraba te bucuri de o urgenta, care face ca munca ta sa fie contra cronometru

b)     urasti sa lucrezi sub presiune

c)     de obicei iti plaifici munca astfel incat sa nu fie nevoie sa lucrezi sup presiune.

18. Ai prefera sa fi prieten, mai degraba, cu cineva:

a)     care vine intotdeuna cu idei noi

b)     cu picioarele pe pamant.

Poti:

a)     sa vorbesti cu usurinta, aproape cu oricine, oricat timp vrei

b)     gasesti o multime de lucruri de spus numai anumitor persoane, sau doar in anumite imprejurari.

Cand ai de facut o lucrare speciala, preferi sa:

a)     o organizezi cu grija, inainte de a incepe

b)     vezi ce este necesar, pe masura ce inaintezi in rezolvarea ei.

Esti inclinat sa apreciezi:

a)     mai mult sentimentul decat logica

b)     mai mult logica decat sentimentul.

Cand citesti de placere, preferi:

a)     modurile stranii sau originale de a spune lucrurile

b)     sau iti plac sriitorii care exprima exact ceea ce gandesc.

Pot oamenii ce te cunosc de curand sa spuna ce te intereseaza:

a)     imediat

b)     numai dupa ce ajung sa te cumoasca, cu adevarat.

Cand este hotarat cu mult timp inainte ca vei face un anumit lucru, la o anumita data, gasesti ca este:

a)     placut sa te poti planifica astfel

b)     cam neplacut sa fi legat astfel.

Cand faci ceva ce multi oameni fac, preferi:

a)     sa o faci in modul unanim acceptat

b)     sa inventezi o cale a ta proprie.

De obicei:

a)     iti arati liber sentimentele

b)     iti pastrezi sentimentele pentru tine insuti.

PARTEA a-II-a

Care cuvant din fiecare pereche te atrage mai mult ? Gandeste-te la ce inseamna cuvintele, nu la cum arata sau cum suna.

PARTEA a-III-a

Care dintre raspunsuri este mai potrivit pentru a exprima felul in care simti sau actionezi de obicei?

A-i spune ca esti:

a)     mai entuziast in privinta lucrurilor decat o persoana obisnuita

b)     te entuziasmezi mai ptin decat o persoana obisnuita.

Crezi ca este o greseala mai mare:

a)     lipsa de intelegere

b)     lipsa de judecata.

Preferi:

a)     mai degraba sa mai faci lucrurile in ultimul moment

b)     sau gasesc acest lucru stresant.

La petreceri:

a)     cateodata te plictisesti

b)     totdeauna te distrezi.

Crezi ca a avea o rutina zilnica este:

a)     un mod confortabil de a face lucrurile

b)     neplacut, chiar cand este necesar.

Cand ceva incepe sa fie la moda, de obicei, esti:

a)     unul dintre primii care le incearca

b)     nu prea interesar.

Cand te gandesti la vreun lucru mic, pe care ar trebui sa-l faci sau sa-l cumperi:

a)     adesea il uiti si iti aduci aminte mai tarziu

b)     de obicei ti-l notezi ca sa nu-l uiti.

Esti:

a)     usor de cunoscut

b)     greu de cunoscut.

Stilul tau de viata arata ca preferi a fi:

a)     original

b)     conventional.

Cand esti intr-o situatie jenanta, de obicei:

a)     schimbi subiectul

b)     o dai pe gluma

c)     te gandesti ulterior la ce ar fi trebuit sa spui.

Este mai greu pentru tine sa te adaptezi la:

a)     rutina

b)     schimbare continuua.

Este mai important sa spui despre cineva ca are:

a)     intuitie

b)     bun simt.

Cand incepi un mare proiect ce trebuie finalizat intr-o saptamana :

a)     iti iei timpul necesar sa faci o lista cu lucrurile ce trebuie facute si ordinea in care trebuie facute

b)     te "napustesti " in el.

Crezi ca este mai important:

a)     sa fii capabil sa vezi posibilitatile existente intr-o situatie

b)     sa fii capabil sa te adaptezi faptelor, asa cum sunt ele.

Crezi ca oamenii ce iti sunt apropiati stiu ce simti in privinta:

a)     celor mai multe dintre lucruri

b)     numai cand ai un motiv special sa le destainui.

Ai lucra mai degraba sub conducerea cuiva care este:

a)     totdeauna amabil

b)    totdeauna drept.

Cand rezolvi o problema, te bizui pe:

a)     faptul ca o vei incepe din vreme, astfel incat sa-ti ramana destul timp de cheltuit

b)     faptul ca in ultimul moment vei dezvolta o viteza de lucru mai mare.

Ti se pare ca este o greseala mai mare:

a)     sa arati prea mult caldura

b)     sa nu manifesti prea multa caldura.

Cand esti la o petrecere, preferi:

a)     sa ajuti ca lucrurile sa mearga bine

b)     sa-i lasi pe ceilalti sa se amuze in felul lor.

Ai prefer, mai degraba:

a)     sa sutii metodele deja stabilite de a face un lucru

b)     sa analizezi ceea ce este inca gresit si sa ataci problemele nerezolvate.

Esti mai atent cu:

a)     sentimentele oamenilor

b)    drepturile lor.

Daca ai fi intrebat intr-o sambata dimineata, ce ar urma sa faci in acea zi, ai fi capabil sa:

a)     spui destul de bine

b)     enumeri unul, doua lucruri

c)     trebuie sa stai sa cugeti!

Cand decizi ceva important:

a)     gasesti ca te poti increde in ceea ce simti ca este mai bine de facut

b)     gasesti ca trebuie sa faci ceea ce este logic, indiferent de ceea ce simti.

Gasesti ca partile mai de rutina ale zilei tale sunt:

a)     odihnitoare

b)    plictisitoare.

Importanta de a face bine la un test face sa fie pentru tine, in general:

a)     mai usor sa te concentrezi si sa dai tot ce poti

b)     mai greu sa te concentrzi si sa-ti arati capacitatea.

Ai tendinta:

a)     sa-ti placa sa decizi lucrurile

b)     sa fii la fel de multumit cand imprejurarile decid pentrru tine.

Cand auzi o idee noua, esti mai nerabdator sa:

a)     afli totul despre ea

b)     judeci daca este corecta sau gresita.

In oricare dintre urgentele vietii cotidiene preferi:

a)     sa primesti ordine de la altii si sa fii de ajutor

b)     sa dai ordine si sa fii raspunzator.

Dupa ce ai fost, un timp, impreuna cu oamenii superstitiosi:

a)     ai fost afectat, intr-o oarecare masura de superstitiile lor

b)     ai ramas cu totul neafectat.

Este mai probabil sa+ti exprimi atitudinea printr-o:

a)     lauda

b)     critica

Cand trebuie sa iei o decizie, de obicei:

a)     o iei imediat

b)     astepti cat de mult se poate in mod rezonabil.

Cand, de-a lungul vietii, te napadesc necazurile, cel mai rau ti se pare ca:

a)     ai ajuns intr-o situatie imposibila

b)     facand numai lucrurile necesare, ai putea sa iesi la lumina.

Printre toate hotararile bune, pe care, eventual le-ai luat:

a)     exista vreuna pe care ai tinut-o pana in ziua de azi

b)     nu exista niciuna care sa fi durat , cu adevarat.

Cand ai de rezolvat o problema personala:

a)     te simti mai increzator daca ceri sfatul altora

b)     simti ca nimeni altul nu este intr-o pozitie la fel de buna pentru a judeca, ca tine.

Cand se iveste o situatie noua, ce intra in conflict cu planurile tale, incerci mai intai:

a)     sa-ti schimbi planurile, pentru a se potrivi situatiei

b)     sa schimbi situatia, pentru a se potrivi planurilor tale.

Oscilatiile emotionale, pe care, poate, le traiesti, sunt:

a)     foarte marcate

b)     mai degraba moderate.

In credintele tale personale:

a)     acorzi incredere unor lucruri ce nu pot fi dovedite

b)     cerzi numai acele lucruri ce pot fi dovedite.

In viata particulara, cand ajungi la finalul unei intreprinderi:

a)     ti-e limpede ce urmeaza sa intreprindeti in continuare si esti gata sa incepi

b)     esti bucuros sa te relaxezi, pana ce iti vine alta inspiratie.

Cand ai o sansa sa faci ceva interesant:

a)     te decizi relativ repede

b)     cateodata o ratezi, fiinca iti ia prea mult timpsa te hotarasti.

Daca un accident sau o incurcatura au oprit o activitate le la care lucrai impreuna cu multi altii, impulsul tau ar fi sa:

a)     te bucuri de ragazul de respiro

b)     cauti o parte a lucrarii in care ai mai putea, inca, progresa

c)     te alaturi celor care lupta cu dificultatile pentru rezolvarea lor.

Cand nu esti de acord cu ceea ce tocmai s-a spus, de obicei:

a)     lasi sa treaca

b)     aduci un argument.

Asupra celor mai multe chestiuni:

a)     ai o opinie destul de hotarata

b)     iti place sa iti pastrezi o minte deschisa.

Ai prefera, sa traiesti, mai degraba:

a)     o experienta care sa te poata conduce la lucruri mai mari

b)     o experienta de care esti sigur ca te-ai bucura.

In felul in care iti conduci propria viata, tinzi sa:

a)     intreprinzi prea multe si sa ajungi la stramtoare

b)     te mentii la ceea ce poti rezolva, fara prea mari eforturi.

Cand joci carti, te bucuri mai mult de:

a)     evenimentul social

b)     emotia de a castiga

c)     incercarea de a obtine tot ce poti, de la fiecare mana

d)     sau nu iti place, deloc sa joci carti.

Cand adevarul nu ar fi politicos, ai prefera sa spui, mai degraba:

a)     o minciuna politicoasa

b)     adevarul lipsit de politete.

Ar fi de dorit sa-ti iei sarcina grea a unei munci in plus pentru:

a)     confort si lux suplimentar

b)     sansa de a realiza ceva important.

Cand nu aprobi felul in care actioneaza un prietenS

a)     astepti sa vezi ce se intampla

b)     faci sau spui ceva in privinta asta.

Ti s-a intamplat ca:

a)     adesea sa te indragostesti de o idee sau un proiect, care s-a dovedit a fi o dezamagire, incat "sa te inalti ca o racheta si sa cazi ca un pietroi"

b)     sau ti-ai temperat suficient entuziasmele prin ratiune, astfel incat ele sa nu te dezamageasca.

Cand ai o alegere serioasa de facut:

a)     aproape intotdeauna ajungi la o decizie

b)     cateodata gasesti ca este greu sa te decizi, ca sa nu poti persevera in niciuna din variante.

Aproape intotdeauna:

a)     te bucuri de clipa prezenta si scoti din ea tot ce se poate

b)     simti ca ceva ce tocmai s-a petrecut a fost mai important.

Cand ajuti la o sarcina in grup, esti izbit, cel mai adesea, de:

a)     cooperare

b)     ineficienta

c)     sau nu te implici in sarcini de grup.

Cand esti confruntat cu o dificultate neasteptata in timpul lucrului, o resimti ca pe :

a)     un ghinion

b)     o suparare

c)     o parte din ziua de lucru.

Care gresala ar fi mai naturala, fireasca, pentru tine:

a)     sa te lasi purtat de la un lucru la altul, toata viata

b)     sa ramai pe un fagas, chiar daca nu ti se potriveste.

Ti-ar fi placut sa discuti intelesul:

a)     a mai multe din aceste intrebari

b)     numai a catorva.

Cotarea:

Cei 126 de itemi ai inventarului de personalitate sunt rearanjati asfel incat itemii care au o validitate predictiva maxima sa apara la inceput, crescand posibilitatea ca subiectul care nu ajunge sa termine chestionarul sa raspunda totusi la itemii cei mai pertinenti, doar primii 95 de itemi scoreaza. Pentru dimensiunea gandire-sentiment scorarae este diferita in functie de sex. Se alege o singura variant ade raspuns, cu exceptie pentru itemul 17 unde pot fi marcate 2 variante de raspuns.

Extraversie/ Extroversion 3a 7a 10a 13b 16b 19a 23a 26a 31a 37b 40b 66a 68a 72a 75b 79a 81b 86a 90a	Introversie /Introversion 3b 7b 10b 13a 16a 19b 23b 31b 37a 40a 55b 66b 72b 75a 77b 79b 81c 86b 90b
Senzorialitate/ Sensing 2a 5b 9a 11a 18b 22b 25a 29a 33a 42b 44a 46b 48a 50a 52a 58a 61a 67a 69a 71a 80b 83b 85b 91a	Intuitie/ iNtuition 2b 5a 9b 11b 18a 25b 29b 33b 42a 44b 58b 61b 63b 65a 71b 83a

Gandire/ Thinking Feminin masculin 6b 6b 15b 15b 21b 21b 28b 28b 30a 30a 32a 32a 34a 34a 36a 36a 38b 38b 41a 41a 45a 45a 47b 47b 49b 49b 51b 51b 54b 54b 56b 56b 60a 60a 89a 89a 91b 92b	Sentiment/ Feeling feminin masculin 6a 6a 15a 15a 21a 21a 30b 28a 32b 30b 34b 32b 36b 34b 38a 36b 41b 38a 41b 41b 43b 43b 56a 56a 70a 87a 73a 87a
Judecata/ Judging 1a 4a 8b 12a 17c 20a 24a 27a 35a 39a 53b 57a 59b 60a 74b 78b 82b 84a	Perceptie/ Perceiving 1b 4b 8a 12b 14b/c 17a 20b 24b 27b 35b 39b 53a 57b 62b 64a 74a 76b 78a 82a 84b 88b 93b/c

Interpretarea profilului nostru:

In urma scorarii a rezultat urmatorul cod : E 37 S 19, F 21, J 13

Functia dominanta este afectivitatea extraverta, iar cea secundara senzorialitatea introverta.

Acest om este empatic, cald, nevoile celorlalti fiind mai importante decat propriile nevoi.

Este amabil, cu abilitati interpersonale bine structurate, fiind considerat cea mai buna gazda din lume. Cooperant, lucreaza bine in echipa si este foarte bun in oferirea suportului practic. Valorizeaza mult securitatea, traieste in prezent si nu teoretizeaza, avand un stil de comunicare interpersonala pacifist si armonios. Este dedicat, pasionat in a oferi suport celorlalti si in acelasi timp simte nevoia sa fie aprobat de cei din jur. Ii este greu sa admita realitatea despre oamenii si lucrurile la care tine. Este loial, organizat, are constiinta ordinii si datoriei, si intodeauna finalizeaza ceea ce incepe.

Prefera activitatile care il pun in contact cu semenii, in cere poate sa se exprime. Uneori are tendinta de a sari la concluzii inainte de analiza. Poate avea multe idei precise despre ceea ce < trebuie> sau <nu trebuie> si le exprima liber.

Din punct de vedere profesional i se potrivesc cariere in domeniul protectiei copilului, cleric, profesoral, comercial, sanatatii sau cel administrativ.