INVAȚAREA

Ca activitate globala, invațarea implica participarea tuturor funcțiilor psihice (efectorii, senzoriale, ale gandirii, limbajului, memoriei, motivatiei, afectivitatii, vointei)

Un proces eficient de invațare consta in dezvoltarea gandirii abstracte, in crearea independenței și inițiativei in rezolvarea problemelor complexe.

Pentru aceasta se impune dezvoltarea tuturor proceselor psihice.

De asemenea, ea trebuie sa se bazeze pe o structura motivaționala adecvata.

Percepția

Orice activitate de invațare incepe cu perceperea materialului.

Percepția reprezinta reflectarea subiectiva, nemijlocita, in forma de imagine, a obiectelor și fenomenelor externe ce acționeaza in momentul dat asupra noastra prin ansamblul insușirilor și componentelor lor.

Condiția principala ca materialul de invațat sa fie reținut și integrat in fondul experienței este aceea ca el sa fie perceput integral și corect.

Fazele percepției sunt:

Orientarea

Explorarea

Detecția

Discriminarea

Identificarea

Interpretarea

Produsul final al activitații perceptive este perceptul caracterizat prin:

Stabilitate/dinamicitate

Completitudine

Relevanta

Reprezentativitate

Obiectualitate

Conditii care vor favoriza perceptia, respectiv observatia cursantilor:

Noutatea obiectului

Intensitatea

Contrastul

Miscarea

Schimbarea stimulilor

Interesul

Formarea și dezvoltarea percepției presupune:

imbogatirea experienței perceptive folosind material intuitiv bogat, viu colorat, desene, schițe.

Orientarea atenției cursanților prin facilitarea sesizarii aspectelor principale

Desprinderea detaliilor principale.

Intervenția profesorului prin intermediul cuvintului este foarte importanta in observarea esențialului la obiecte și fenomene.

Reprezentarea

Reprezentarea este procesul cognitiv-senzorial de semnalizare in forma unor imagini schematice a insușirilor caracteristice ale obiectelor și fenomenelor in absența acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor.

Pe masura ce diferitele elemente ale materialului de invațare sunt percepute, aceasta solicita diferite tipuri de reprezentari, de tip asociativ - prin asemanare, prin contrast, contiguitate spațio-temporala.

Aceasta faciliteaza asimilarea noilor cunoștințe și constituie o baza mai larga de integrare a lor.

In desfașurarea activitații psihice și a comportamentului, reprezentarea indeplinește urmatoarele funcții: planificare, anticipare, reglare.

Reprezentarile readuc in minte imaginile obiectelor și fenomenelor, permițand gandirii prelucrarea datelor experienței anterioare.

Cuprinzand in structura lor insușirile comune și caracteristice ale obiectelor și fenomenelor, reprezentarile pregatesc generalizarile gandirii și formarea noțiunilor.

Volumul și varietatea reprezentarilor sunt o condiție favorabila pentru activitatea mintala.

Memoria

Memoria este procesul prin care informatia este insusita, stocata in creier și apoi reactualizata. Memoria intervine in mod direct in procesul de invațare, pentru ca ea implica un proces de stocare

( reținere) și un proces de rapel (reactivare, reactualizare).

Procesarea informației implica urmatoarele stadii: memoria senzoriala, MSD, MLD.

Fiecare dintre stadiile procesarii informației presupun succesiunea și intercondiționarea urmatoarelor faze:

-fixarea (engramarea, memorarea);

-pastrarea (conservarea);

-reactualizarea (ecforarea) și

-uitarea.

Formele memoriei

memoria involuntara și voluntara (dupa prezența și absența intenției și a controlului voluntar)

memorie mecanica, logica (in funcție de prezența sau absența ințelegerii legaturilor specifice intre elementele materialului)

memorie imediata, MSD, MLD (in funcție de factorul timp)

memorie vizuala, auditiva, chinestezica, mixta (in funcție de modalitatea de recepție a informațiilor)

Principalii indicatori dupa care se apreciaza eficiența instrumentala a memoriei sunt: volumul, fidelitatea, exactitatea, promptitudinea, mobilitatea.

Condițiile unei memorari optime sunt: ințelegerea materialului de invațat,

eliminarea producerii fenomenului de interferența;

cunoașterea efectelor și rezultatelor activitații de memorare;

stimularea motivației,

fixarea scopului invațarii;

stimularea voinței de a invața.

Gandirea

Gandirea consta intr-o succesiune de operații care duc la descoperirea unor aspecte importante ale realitații și la rezolvarea de probleme.

Invațarea presupune ințelegerea și insușirea semnificațiilor informațiilor.

Operațiile gandirii sunt grupate in 2 categorii: generale (comparația, analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea) și specifice.

Sursa conținuturilor specifice gandirii o constituie informațiile obținute prin intermediul analizatorilor.

Elementul de baza al structurii de conținut al gandirii este noțiunea, iar formațiunile de nivel cognitiv superior sunt judecata și raționamentul.

Procesul formarii noțiunilor și a sistemelor cunoașterii se identifica cu invațare cognitiva.

Acesta este un proces desfașurat la nivelul gandirii care privește asimilarea de cunoștințe și formarea structurilor operatorii corespunzatoare.

Atributele gandirii sunt: abilitatea de a forma și folosi concepte; deprinderea de a rezolva probleme pentru adaptarea la situații noi.

Procesul de rezolvare a problemelor poate fi perturbat de:

factori obiectivi (criza de timp; noutatea problemei; gradul de dificultate a problemei; factori fizici și sociali de ambianța)

fact. subiectivi (tensiunea emoționala ridicata; motivația scazuta sau hipermotivația; oboseala intelectuala)

Formarea gandirii are urmatoarele scopuri principale: dezvoltarea capacitații de ințelegere, de rezolvare de probleme, stimularea gandirii creatoare, dezvoltarea interesului pentru știința.

Atenția

Atenția este o premisa și o condiție necesara a desfașurarii eficiente a invațarii.

Ea este o condiție primara, de fond, o stare de pregatire psihofiziologica generala care face posibila declanșarea proceselor psihice (de percepție, de memorare, de reproducere, de gindire) sau efectuarea activitații de invațare.

Atenția este definita ca un proces psihofiziologic de orientare, concentrare a funcțiilor psihice in vederea desfașurarii optime a activitații psihice.

Atenția este stimulata de factori motivaționali cum sunt curiozitatea, interesele de cunoștere.

Fenomenul neatenției se exprima printr-o serie de manifestari individuale deficitare; instabilitatea orientarii, capacitatea redusa de concentrare, distragere etc.

Principalele modalitați de prevenire a manifestarilor de neatenție la cursanți sunt:

organizarea adecvata a activitații de predare - invațare,

formularea clara a scopului activitații,

sublinierea importanței teoretice și practice a informațiilor ce vor fi predate,

prezent. unui conț. bine structurat, bogat și interasant; folosind metode diverse in transmitrea informației

Motivația

Motivația reprezinta o componenta importanta in structura activitații de invațare. Ca forma de activitate, invațarea este motivata, ea corespunzand unor stari de necesitate, de adaptare a individului la mediu și de autoreglare.

Motivația este procesul care activeaza, orienteaza, susține desfașurarea unei activitați sau determina conduita unui individ.

Fct. principale pe care le indeplinește motivul sunt: de declanșare, de orientare și menținere a activitații.

Motivele specifice invațarii sunt:

instinctul curiozitații;

motivația de realizare;

nivelul de aspirație;

fixarea scopului;

motivația intrinseca și extrinseca.

Principalii factori stimulatori in formarea motivației:

definirea de scopuri rezonabile și clare;

fixarea de standarde;

organizarea adecvata a activitații;

exigența ridicata fața de activitatea desfașurata de cursanți;

evaluarea obiectiva a rezultatelor activitații;

asigurarea succesului in realizarea sarcinilor;

expunerea atractiva a informațiilor, desfașurarea de activitați in grupuri și in afara școlii.

Factori care au impact asupra motivației de invațare in domeniul medical sunt:

atitudinea, nevoia, stimularea (orice modificare in percepție, experiența),

afectivitatea (sentimente, interese, pasiuni),

competența (dorința innascuta de a lua inițiative, de a acționa eficient),

intarirea (orice eveniment ce menține sau crește probabilitatea producerii raspunsului).

Teme de maxim interes legate de subiectul invațare:

Uitarea, Memorarea mecanica vs memorarea logica, Cum sa invațam eficient

Uitarea

Din punct de vedere al adaptarii, uitarea are o semnificatie dubla:

actioneaza perturbator, avand efecte negative asupra randamentului si eficientei activitatii;

2. exercita un rol optimizator, cu influenta pozitiva asupra echilibrului psihic si a activitatii ulterioare de achizitie de noi informatii, concordante cu schimbarile ce au loc in mediul extern.

Cauza principala a uitarii este lipsa repetitiilor si a solicitarilor privind folosirea materialului memorat.

Rata cea mai ridicata a uitarii este inregistrata in primele 48 de ore dupa momentul memorarii (40% din material); dupa prima saptamana pierderea este de 60%; dupa a treia saptamana este de 80%, dupa care aceasta se incetineste.

Cercetarile ulterioare gasesc ca uitarea materialului cu sens neintarit ulterior ajunge la 50-60%, in cazul cuvintelor izolate si la 40% in cazul propozitiilor H. Ebbinghaus (1885)

Referitor la dinamica uitarii, se constata ca cea mai mare pierdere se produce in perioada imediat urmatoare momentului memorarii. Din acest motiv, repetitiile trebuie sa fie mai dese in aceste perioade.

Din punct de vedere neurofiziologic, fenomenul uitarii este explicat pe baza a trei tipuri de inhibitie:

de stingere;

de protectie apare in cazul suprainacarcarii, al continuarii memorarii in conditii de oboseala sau a unei stari emotionale negative;

de inductie negativa stergerea unui material de catre altul, asemanator sau antagonic.

Formele memoriei: memorarea mecanica

n     are urmatoarele caracteristici: fixarea, pastrarea, reproducerea unui material in forma sa initiala, fara vreo modificare semnificativa, fara realizarea unei intelegeri a continutului si legaturilor logice intre diferite secvente si elemente (are rol adaptativ specific in raport cu o anumita categorie de material- denumiri, forme, fizionomii, topografii etc);

n     poate sa devina dominanta atunci cand beneficiaza de un suport natural (buna functionare a mecanismelor primare de memorare, ce tin de insusirile native ale creierului);

n     se structureaza si se manifesta in perioada copilariei (pana la varsta de 10 ani), apoi scade treptat fiind inlocuita de dezvoltarea mecanismelor memoriei logice (manifestarea independentei fata de textul manualului si afirmarea preocuparii de a desprinde si retine sensul acestuia);

n     partile componente ale materialului se pastreaza in ordinea si pozitiile in care au fost fixate, reproducerea putand fi facuta numai in forma data; opereaza eficient in cadrul seriilor omogene care nu solicita combinatii si organizari proprii (mijloacele fiind stabilirea de legaturi, asociatii indirecte, de ordin mnemotehnic);

n     o data cu varsta sufera o diminuare semnificativa.

Formele memoriei: memorarea logica

are urmatoarele caracteristici; este mediata si instrumentata de operatii mintale speciale de analiza, comparare si relationare criterial- semantica a elementelor materialului;

genetic se structureaza in urma memoriei mecanice

eficienta sa depinde de dezvoltarea si maturizarea intelectuala generala a individului; accentul principal se pune pe aspectele esentiale, pe invariantii semantici, pe informatiile definitorii;

fixarea se face prin integrare (stabilirea conexiunilor semantice dintre noul material si fondul experientei achizitionate anterior) si nu prin juxtapunere (alaturarea exterioara la continutul existent);

este mai productiva decat cea mecanica, urmare a activitatii intelectuale desfasurate; solicitand participarea intelegerii si operatiilor formal-abstracte ale gandirii,

dezvoltarea ei implica efortul special al subiectului si al educatorului.

Tehnica de studiu SQ3R Robinson 1970

Survey, - R (Rasfoire)

Question, -I (Intrebari)

Read, -C (Citirea textului)

Recite, -A (Amintirea punctelor principale)

Review -R (Recapitularea in gand)

Aceasta metoda se bazeaza practic pe:

Organizarea materialului

Dezvoltarea materialului

Exersarea reactualizarii