Introducere in Psihologia sociala

Psihologia sociala stiinta care se ocupa cu studiul particularitatilor psihologice ale omului ca fiinta soci-culturale cu particularitatile psihologiei de grup, colective si de psihologiei de masa.

Ca si psihologia generala, psihologia sociala este o baza, un fundament pentru celelalte discipline psihologice. Indiferent de restructurarile functionale ale proceselor psihice puse in evidenta de discipline cum ar fi psihologia varstelor, psihologia educatiei, psihopatologia, oriunde exista implicatii psihosociale.

Fenomenul SOLILOCVIEI (vorbitul de unul singur) este un fenomen normal la varstele mici; copilul exerseaza limbajul si rolurile ulterioare din viata. Este un fenomen normal la batranete  datorita scaderii cenzurii si scaderii performantelor functiilor si proceselor psihice. La varsta adulta este un fenomen patologic si indica semnele unei tulburari psihice.

Legatura cu psihopatologia

Boli psihice :

a)     Psihoze

b)     Nevroze

c)     Psihopatii (tulburari de personalitate)

a)     Psihozele sunt cele mai grave boli psihice. Cauzele sunt 98% de natura genetica (se transmit din 2 in 2 generatii)

Schizofrenia - este cea mai grava forma de psihoza (cancerului psihismului)

schizofrenie hebefrenica - este caracteristica adolescentilor si se manifesta prin pierderea completa a contactului cu realitatea, crearea unei lumi proprii, individul interzice accesul din exterior, are stari de delir, agitatie extrema psihomotorie si halucinatii

schizofrenia catatonica - individul prezinta brusc stereotipii motorii, posturi corporale specifice extrem de bizare (rigiditatea corporala este foarte mare), nu se mai hraneste, contactul cu realitatea este interupt. Dupa tratament cu neuroleptice isi revine din postura, dar prezinta stereotipii verbale

schizofrenia paranoida - nu este acelasi lucru cu paranoia. Caracteristice sunt halucinatiile auditive, vizuale, tactile dar si ale senzatiei profunde (tin de interiorul corpului), idei delirante- nesistematizate, fapt prn care se diferentiaza de paranoia. Cele mai frecvente halucinatii sunt cele mistice

schizofrenia simpla - poate aparea la orice varsta. Caracteristice sunt incoerenta, pierderea coordonatelor spatio-temporale, "salata de cuvinte" , cuvinte inventate (neologisme psihologice)

Paranoia - este o boala caracterizata printr-un delir sistematizat extrem de bine pus la punct. Subiectul nu suporta contraargumentatie, se crede urmarit, toti ii vor raul, se simte o valoare nerecunoscuta de ceilalti. Este caracteristica barbatilor.

Psihoza maniaco-depresiva - cuprinde doau episoade. Maniacalul pierde complet cenzua comportamentala, apare bavardajul (vorbire fara pauze, ore in sir - diferit de logoree). Exista si o serie de semne corporale. Depresivul are idei puternice de culpabilizare, idei suicidare, raspunsuri monosilabice si semne fiziologice (scadere in greutate, ochi stinsi, colturile gurii orientate in jos, obraji pamantii)

Parafrenia - se caracterizeaza prin delir amplu, individul se crede centrul universului.

b)     Nevrozele au cauze exclusiv in mediul social, in situatiile psihotraumatizante prin care a trecut individul. Abordarea potrivita este cea psihoterapeutica.

Fobiile - sociofofia - frica de mediul social, de a iesi, de a vorbi sau manca in public, indivizii nu au prieteni, se izoleaza si au tendinta de a dezvolta si alte fobii. Se asociaza cu balbism

- agarofobia - frica de spatii intinse, largi. Se asociaza cu atacul de panica (= sentimentul mortii iminente)

- arahnofobia - frica de insecte

- acvafobie - teama de apa, ajunge pana la teama de stropii de ploaie, de balti. (sitiofobia- teama de a bea apa, talazofobia- teama de valuri)

- acropofobie - teama de inaltime

- aichomofobie - teama de obiecte ascutite. Apare la tinerele mame in special

- tanatofobie - frica de moarte. Individul nu mai doarme, nu mai mananca de teama.

- sitiofobie - teama de a inghiti

- mizofobie (rupofobie) - teama exagerata de virusuri, microbi, bacteii. Se spala pe maini de 30-40 de ori pe dimineata (abrutomonie) si nu au contacte fizice de nici un fel.

fobia de manechine

Tulburarea obsesiv-compulsiva - se origineaza in traumele sociale.

Isteria - este frecventa mai ales in randul femeilor. Se manifesta prin crize de lesin fara baza organica. Are bazele in primii ani de viata.

c)     Psihopatiile au cauze in special din mediul familiei si mai rar social. Sunt tulburari de peronalitate

Psihopatia de tip schizoid - inca de mic copilul nu are nici un prieten si ii este greu sa stabileasca contacte sociale, este introvertitul maximal, are mari dificultati in exprimarea sentimentelor, tendinte spre izolare, inchidere in sine. Nu prezinta halucinatii, depresii, idei delirante.

Psihopatia de tip paranoid - cristalizare a paranoiei, contine lemente specifice paranoiei, dar nu contine delirul extrem de bine  sistematizat, apare in copilarie (ambitie si tenacitate duse la extrem, suspiciozitate, neincredere in nimeni, se simte izolat, ignorat, marginalizat). In 80% din cazuri se poate transforma in paranoia.

Psihopatia antisociala - nu respecta nici un fel de norme, reguli in orice context. Se manifesta in 85% din cazurile din penitenciare.

Psihopatia borderline - indivizii au in permanenta relatii  sociale fluctuante, inconstanta relationala (pe orice plan)

Psihopatia narcisica - individul se crede centrul universului, cel mai bun, frumos

Psihopatia demonstrativa - denota calitati « actoricesti », manifestari comportamentale si verbale specifice, ample, exagerate

Psihopatia de tip anancast - individul este meticulos, nu se abate de la nici o regula, tine ca totul sa fie perfect (dupa viziunea lui)

Psihologia sociala are la baza construirea, functionarea si dinamica fenomenului psihosocial. Fenomenul psihosocial nu e o simpla suma de mediu social si caracteristici psihologice ci este o sinteza, o interactiune intre termeni. Influentele pot fi din partea ambilor termeni astfel incat relatia dintre cei doi este una activa. Influentele pozitive au efecte adaptative, cele negative efecte dezadaptative in plan comportamental.

Ex 1: socialul - institutie, organizatie, grup

psihologicul - omul concret cu caracteristicile sale psihologice

fenomenul psiho-social - dianmica rolului si a prestatiilor concrete in cadrul grupului si institutiilor

Ex 2 : socialul - vine cu cerinte

psihologicul - omul cu abilitatile, deprinderile si capacitatile sale

fen. Psiho-social - trecerea concreta de la sarcina asumata la realizarea ei.

Ex 3 : socialul - norme, relgementari, regulamente

psihologicul - perceptia concreta a acestor norme, valori

fen psiho-social - modul concret cum se coarticuleaza structurile oficiale institutionale cu structura psihologica a individului. Modul in care se comporta concret individul in grup.