Modificari psihopatologice datorate utilizarii canabinoizilor

MODIFICARI PSIHOPATOLOGICE DATORATE UTILIZARII CANABINOIZILOR

Summary

Cannabinois - induced psychopathological changes

Cannabis currently presents the most extensively - and illegally - used drug. It is estimated that 25 % of the population use it and that among the teenagers, the "experiences" of marijuana and the number of cannabis chronic users average those of alcohol or tobacco. Even though an important number of patients are affected, often it is not correctly evaluated and treated. In this article, 21 cases have been studied, these presenting an interest for studying the phenomenon. Besides, the information and actual data from different sources about the psychopathological peculiarities in cannabis users are presented.

Rezumat

Marijuana este actualmente drogul ilicit cel mai larg utilizat in lumea intreaga. Se estimeaza ca circa 25% din populatie il utilizeaza, iar in randul populatiei tinere de adolescenti "experientele" cu marijuana si nivelul consumatorilor cutumieri, se estimeaza a fi apropiat de cel al utilizatorilor de tutun sau alcool. Desi se intalneste la un numar semnificativ de pacienti, ei adeseori nu beneficiaza de o abordare corecta si de un tratament adecvat. In acest articol sunt expuse 21 cazuri care prezinta interes in ceea ce priveste consumul de canabis. De asemenea, sunt raportate date actuale din literatura de specialitate privind particularitatile psihopatologice in utilizarea de canabis.

Actualitatea temei

Proprietatile "euforizante" ale canabisului sunt cunoscute inca din antichitate, fiind expuse in manuscrisele din China si India Antica. Prima mentiune despre efectele psihoactive ale canepei o intalnim in sanscrita, "din ea se vor obtine hasisul, kif-ul, marijuana etc." [3]. Utilizarea produselor preparate din canepa a sosit in Europa (Spania) odata cu arabii. Studiul clinic al consumului de canabice incepe in 1810 prin mai multe cercetari, care tin de numele lui Rouger, dupa care au urmat un sir de publicatii: W. B. O. Shanghnessy (1838), J. Moren de Tours (1845), A. Brigham (1846), J. P. Hay (1860). In ele se cercetau proprietatile terapeutice ale cannabisului [6; 8]. In SUA utilizarea canepii in anii  60-70 ai secolului trecut si s-a extins epidemic manifestand primul sau peak in 1979. In anii  80, in fosta URSS hasisomania ocupa locul doi dupa narcomania opioida si constituea 20-30% din totalul drogdependetelor [2; 16; 17].

In Republica Moldova consumul de canabis a capatat o raspandire larga la finele anilor 90, ramanand si in prezent cel mai utilizat drog in opinia tinerilor intervievati, conform datelor Dispensarului Republican de Narcologie [19].

Initierea consumului stupefiantelor la adolescenti, in 62% cazuri are loc prin fumatul de canabis [1; 3; 5; 11].

Studiile recente au demonstrat ca, substantele psihoactive (canabinoizii), ce se contin in canepa poseda actiune narcotizanta. Canepa contine circa 60 cannabinoizi, unii fiind biologic activi, cel mai activ este trans-D-9-tetrahidrocannabinol (THC). Cea mai bogata in THC este canepa indiana-Cannabis Indica, o varietate a speciei Cannabis Sativa, care este cultivata si in Republica Moldova. Din frunzele si portiunile superioare ale tulpinei, uscate si maruntite, se obtine marijuana (in slang - "iarba, buruiana, canepa"). Substanta "rasinoasa" uscata si presata poarta numele de hasis ("bang, kif, anasa, plan, hurus, as, pot"). Mai rar se folosesc rasina de canabis, uleiul de canepa si tetrahidrocanabinolul sintetic. Concentratia de THC in marijuana este de 0,5-4%, in hasis 2-8%, in uleiul de hasis 15-50% [4; 7; 9].

In Republica Moldova cel mai frecvent se utilizeaza marijuana, calea principala de administrare este fumatul [16; 17]. In pofida faptului, ca actualmente, problemei mentionate i se acorda atentie sporita, totusi utilizarea canabisului preia o raspandire tot mai vasta, iar modificarile psihopatologice datorate consumului de marijuana manifesta particularitati specifice.

Scopul lucrarii consta in studierea si trecerea in revista a datele reflectate in literatura de profil privind modificarile psihopatologice datorate utilizarii canabioizilor.

Materiale si metode

Au fost consultate 45 surse de literatura cu referinta la tulburarile induse de cannabinoizi. Concomitent, tinand cont de tulburarile psihopatologice specifice utilizarii de canabis a fost efectuat un sondaj a 21 de persoane consumatoare de marijuana, cu varsta cuprinsa intre 17 - 27 ani, dintre care 19 barbati si 2 femei. Sondajul a cuprins intrebari directe cu referinta la: varsta initierii consumului de canabis, factorii subiectivi, care au condus la drogdependenta, frecventa si forma de utilizare, caracteristica manifestarilor clinice ale perioadei de ebrietate, de abstinenta, a modificarilor datorate consumului cronic.

Rezultate si discutii

Din datele de literatura este cunoscut ca, actiunea canabinoizilor in mare parte depinde de "efectul scontat", iar persoana care nu stie de prezenta drogului in tigara poate sa nu simta nici un efect [1; 3; 10; 14]. Fumatul pentru prima oara poate sa nu produca senzatii placute, mai mult ca atat, se poate asocia cu uscaciunea mucoaselor cavitatii bucale si rinofaringelui; senzatii de constrictie toracica; respiratie dispneica; palpitatii, vertij; zgomot urechi; greturi, voma, dispozitie depresiva sau anxioasa [12; 14; 19]. Prezenta acestor simptome la prima incercare nu impiedica repetarea narcotizarii. Numai dupa 2-3 utilizari apare efectul euforic. La cateva minute dupa fumat persoana resimte un val de "caldura placuta", senzatii de imponderabilitate, miscarile se percep ca deosebit de libere, "de parca corpul s-ar misca singur, cu usurinta extraordinara", desi coordonarea miscarilor este deteriorata. A. E. Liciko si V. S. Bitenskii (1991), numesc aceste tulburari "autodepersonalizare somatica". Concomitent pot aparea tulburari psihosenzoriale: culorile par mai intense, sunetele devin mai puternice, se instaleaza senzatia de "scurgere accelerata a timpului", sunt percepute distorsionat distantele, obiectele par a fi mai indepartate decat in realitate [1; 2; 18].

Starea de ebrietate se asociaza cu euforie, dezinhibitie psihomotorie, adeseori manifestata prin comportament pueril si ras sau plans nemotivat. In aceste grupuri comunicarea este formala, superficiala, participantii grupului sunt detasati de la realitatea ambientala, simptom descris de I. N. Piatnitcaia, (1994). Ulterior se declanseaza panica si accesele de angoasa, tulburarile de gandire, perceptie temporo-spatiala. Concomitent, in ebrietate apar tulburari vegetative tip: xerostomie, hiperemia sclerelor, dilatarea pupilelor, s.a. Durata ebrietatii este de cca. 0,5 - 3 ore. La finele din starea de ebrietate se instaleaza brusc senzatia de "foame de lup", explicata prin hipoglicemia indusa de intoxicatie [8; 13]. Mai apoi apare somnolenta si epuizarea atat fizica, cat si intelectuala. In urmatoarele 3-4 zile se constata simptomatica astenica, labilitate emotionala, iritabilitate, diminuarea dispozitiei afective, uneori anxietate [6; 15; 20]. Rareori, utilizarea regulata de marijuana poate precipita depresiile reactive sau tulburarile neurotice, in special, la utilizatorii debutanti. Majoritatea reactiilor depresive sunt de scurta durata manifestand evolutie spontana. Reactiile adverse in debutul utilizarii de canabis mai frecvent au aspectul atacurilor de panica, in cursul carora indivizii incep sa se teama ca mor sau "inebunesc". Reactiile de panica sau "bad trips" (calatorii proaste) pot deveni atat de severe incat incapaciteaza individul si pot stimula o stare psihotica acuta. Aceste reactii pot varia ca frecventa si exacerbare in functie de starea afectiva a individului in momentul initierii consumului. Circa 50% dintre fumatorii de canabis pot, ocazional, resimti reactii adverse. Tratamentul reactiilor de panica consta in plasarea individului intr-un mediu izolat, calmant si non-stimulator [12].

Odata cu cresterea numarului epizoadelor de narcotizare, euforia si logoreea se transforma in idei pseudodelirante de supraevaluare. In atare stari, gindurile proprii par deosebit de profunde si importante ca continut, iar posibilitatile de realizare a acestora-  nelimitate; limbajul capata caracter circumstantial, iar rationamentul devine superficial si banal. Pot sa apara dereglari ale procesului asociativ, gindurile devin neclare, fiind percepute ca heterogene, ei pot resimti existenta a 2 persoane: una dintre care vorbeste, se misca, gesticuleaza, iar cealalta - il priveste din exterior. A. E. Liciko si V. S. Bitenskii, (1991) califica aceste dereglari ca "dedublare a personalitatii" similara celei din schizofrenie.

In intoxicatiile cu hasis sunt posibile episoade psihotice, care se manifesta prin agitatie psihomotorie, frica, halucinatii vizuale scenice, adeseori cu continut fantastic. In literatura sunt descrise forme de psihoze cu delirium, sindrom oneiroid-delirant, stari crepusculare, stari confuzionale, paranoid acut [3; 8; 12]. Psihozele des evolueaza pe fondalul unor stari disforice grave, interferate de auto- sau/si heteroagresiune nemotivata. Durata psihozelor acute provocate de intoxicatiile cu hasis este de la cateva ore pana la cateva zile [6; 14]. Consumul episodic de canabis poate dura timp indelungat, chiar 2-3 ani, fenomen care nu intotdeauna induce dependenta psihica. Multi adolescenti folosesc marijuana sau hasisul neregulat numai in companii, grupuri, fenomen, care in literatura este fi definit ca "solidaritate de grup" [8].

Utilizarea zilnica a stupefiantului, deja dupa 1-2 luni poate induce dependenta psihica manifestata prin astenie, somnolenta, apatie, indispozitie, etc. Ulterior, creste toleranta, fumatul devine mai intensiv de la 2-3 tigari la 4-5 in zi, se cauta specii de canabis mai tari. La inceput fumatul poarta caracter de grup, care la adolescenti se pastreaza timp indelungat. Treptat narcomanii tind sa se izoleze, devin nepasatori, pasivi, apatici, detasati de realitate, irascibili, continuu nesatisfacuti, ursuzi [6; 19]. Pana in prezent, nu au fost raportate decese direct atribuibile sau imputabile unei supradozari de canabis, cu toate acestea efectul negativ exercitat de drog asupra perceptiei si coordonarii motorii s-a soldat nu odata cu accidente fatale, generate indirect de consumul de marijuana. Prima dintre cele doua tulburari mentale organice induse de canabis - betia canabica, este mult mai frecventa decat delirul canabic.

Criteriile DSM pentru betia canabica sunt:

(A) Uzaj recent de canabis;

B) Tahicardie;

(C) Cel putin unul din simptomele psihice urmatoare, survenind in intervalul de 2 ore dupa utilizarea canabisului: 1) euforie; 2) intensificarea subiectiva a perceptiei; 3) senzatie de incetinire a curgerii timpului; 4) indiferenta;

(D) Cel putin unul din simptomele psihice urmatoare, survenind in intervalul de 2 ore dupa utilizarea canabisului: 1) conjunctive injectate; 2) cresterea apetitului; 3) uscaciunea gurii;

(E) Comportament neadecvat, de exemplu: anxietate excesiva, suspiciozitate, ideatie paranoida, capacitate de rationament deficitara, interferente cu functionarea sociala sau profesionala.

Criteriile DSM pentru diagnosticul tulburarii delirante canabice sunt urmatoarele:

(A) Uzaj recent de canabis;

(B) Un sindrom delirant organic survenind in urmatoarele 2 ore dupa uzul de canabis;

(C) Tulburarea nu persista dupa mai mult de 6-7 ore urmand consumului abuziv de canabis;

(D) Nu exista alte tulburari fizice sau mentale.

Cateodata tulburarea deliranta nu se rezolva in cateva ore dupa consum si subiectul necesita spitalizare psihiatrica. In aceste momente se ridica problema diagnosticului diferential: este vorba de un individ psihotic care a consumat canabis (dual diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat in mod direct psihoza [12].

Dependenta fizica apare dupa 2-3 ani de consum regulat de canabinoizi. Sindromul de abstinenta se manifesta cu surmenaj, indispozitie, lipsa apetitului, tremor, transpiratii, palpitatii, iritabilitate, manie si ura. Depresia adeseori este acompaniata de anxietate si frica, uneori poate aparea insomnia. Sunt caracteristice senzatiile cenestopatice: constrangere in piept, discomfort si dureri precordiale, comprimare in regiunea tamplelor, senzatii de arsura pe tegumente. Este accentuata pulsiunea toxicomanica compulsiva pentru drog. A. A. Colomiet (1986), relateaza despre prezenta algiilor musculare si articulare, tulburarile dispeptice slab pronuntate, dar persistente in structura sindromului de sevraj canabic, simptome, similare cu cele din sevrajul opioid. Apogeul sevrajului dureaza de la 3-5, pana la 14 zile. Simptomele descrise, cu exceptia pulsiunii toxicomanice compulsive pentru drog, in majoritatea cazurilor au manifestare clinica vaga. Mai rar, la categoria de bolnavi mentionata, in cadrul sevrajului pot fi urmarite stari psihotice cu delirium similar celui indus de alcool. Starile paranoide sau/si halucinator -paranoide adeseori sunt nu altceva, decat debutul schizofreniei paranoide [3; 14].

Intoxicatia cronica cu hasis, la unii bolnavi produce schimbari de personalitate. Astfel, se dezvolta sindromul amotivational caracterizat prin pasivitate, apatie, introvertire, tristete. Atentia consumatorilor cronici de canabis devine instabila, memoria - scazuta. Modificarile mentionate mai sus, sunt descrise in literatura de specialitate in cadrul sindromului pseudoparalitic cauzat de intoxicatia cronica cu hasis [1; 16].

In cazul utilizarii cronice de canabinoizi, se pot dezvolta psihoze halucinator-paranoide schizoforme, primar descrise de L. V. Antiferov (1934), care mentioneaza ca, "apare, de regula, la persoane predispuse, iar hasisul, reprezenta un inductor al schizofreniei" [6].

Sondajul a 21 de persoane, efectuat in cadrul studiului prezent, a evidentiat urmatoarele particularitati: varsta initierii consumului de canabis a fost intre 13 si 15 ani; drept factori declansatori au fost mentionati curiozitatea, "imitarea", dorinta de a parea matur si, nu in ultimul rand, influienta mediului microsocial, adica a grupului (9 dintre intervievati au utilizat pentru prima data canabis la propunerea persoanelor din grupul microsocial). Durata consumului de drog la persoanele intervievate variaza de la 1 luna pana la 8 ani. Dintre toate persoanele supuse sondajului, 19 sunt consumatoare de marijuana, cultivata in Republica Moldova si doar 2 persoane - de hasis, substanta adusa din Rusia. Este de mentionat faptul ca, majoritatea persoanelor dupa prima utilizare nu au simtit efectul euforizant.

Starea de ebrietate a fost caracterizata mai frecvent prin prezenta euforiei, manifestata prin eutimie, confort somatic, satisfactie de sine, necesitate de comunicare, logoree, ras, plans nemotivat, cresterea tempoului gandirii, dezinhibitie motorie, senzatia de scurgere accelerata a timpului, deformarea spatiului, senzatii de tipul "totul e ca intr-un vis", beatitudine, tandrete intensa ori anxietate, suspiciune, idei de referinta, de persecutie, de otravire; incapacitate de a intreprinde miscari dirijate volitional. In cazul utilizarii dozelor mari, au fost prezente halucinatii, hiperestezie senzoriala, discoordonare motorie, pierderea limitelor Eu-lui "comunicarea cu universul", ingustarea campului constientei. Notabil este si faptul ca, dozele capabile sa induca stari psihotice acute si halucinatii le depasesc de cel putin 5 ori pe cele, considerate "habituale". Un singur utilizator de marijuana a trait repetat aceleasi stari halucinatorii.

In perioada abstinentei era specifica o stare de astenie pronuntata, somnolenta, pofta de mancare crescuta "simptomul golirii frigiderului", greata, voma, stare de rau general, indispozitie, apatie, anorexie, tremor, transpiratie.

Dintre 21 persoane incluse in sondaj, 3 erau consumatori cronici, care isi caracterizau starea ca senzatii de crestere intelectuala nelimitata, idei "profunde" cu continut "deosebit de important". Adeseori acesti subiecti tindeau sa amplifice efectul canabisului, consumand concomitent alcool, iar 2 persoane au recunoscut ca utilizarea marijuanei a condus la consumul altor droguri, in special a psihostimulentelor, ulterior instalandu-se o utilizare mixta. Pentru toate persoanele incluse in studiu a fost caracteristica "alexitemia specifica" in descrierea starii de ebrietate sau de abstinenta canabica, mai frecvent ei recurgeau la anumite "slang-uri", exprimandu-se in limbaj specific. 

Concluzii

1. Dependenta de canabis reprezinta una dintre cele mai frecvente dependente de drog alaturi de tabagism, consum de alcool si alte droguri usor accesibile;

2. Dependenta de canabis in 90% cazuri prevede consumul drogului in grup;

2. Consumul canabisului adesori este initiat in adolescenta;

3. Utilizarea marijuanei adeseori este punctul de pornire pentru consumul de alte droguri;

4. Administrarea canabisului se manifesta prin modificari psihopatologice diferite, functie de ebrietate, sevraj, stare postintoxicare, consum cronic;

5. Dintre factorii de risc care conduc la consumul primar de marijuana mai frecvent au fost mentionati: curiozitatea, dorinta de a parea matur si influienta persoanelor din cercul de comunicare. 

Bibliografie selectiva

3. Cornutiu G. Breviar de psihiatrie. Oradea, 2003. Editura Imprimeriei de Vest, 488 p.
4. Фридман Л. С., Флеминг Н. Ф., Робертс Д. Ф., Хайман С. Е. // Наркология - М.: Binom Publishers. 2000, 319 с.
10. Nacu A.G., Nacu A.A. // Psihiatrie judiciara // FEP Tipografie Centrala, Chisinau, 1997, p. 223 - 303.
12. Andreio R, Bistenu P, Enache Rodica. Tulburari mentale induse de marijuana. // Buletin de Psihiatrie Integrativa An IX, Vol. VIII, nr. 1 (15), Iasi, 2003, p. 51-61.
13. Poklis A., Maginn D., Barr. I.Z.//Drug and alcohol depend.//1987 -Vol. 20 - №1 p.57-62
15. Rascanu R., Stan R., Craciun B., Trifan T., Gavriliuc A. // Interactiuni intre factorii de personalitate si de mediu in consumul de drog al dependentelor // Buletin de Psihiatrie an XI, Vol. X, nr.4 (27), Socola, Iasi, 2005, p. 127 - 139.
16. Revenco M Cosciug I Turcanu C Deliv I , Condratiuc S. // Starile anxios-depresive in raport cu dependenta de substante psihoactive la copii si adolescenti , CEP Medicina. 2006.
17. Revenco M Oprea N Oprea V Cosciug I Prigoda T., Condratiuc S. // Consideratii privind consumul de substante psihoactive in mediul tineretului studios din Republica Moldova //Buletin de Psihiatrie Integrativa An XI, Vol X, nr. 4(27), Iasi, 2005, p.226-237
19. Vasiliev T., Stoev I. // Narcomania. Situatia medico-sociala si judiciara in Republica Moldova // 2001, 396 p.
20. Weiss R D Griffin M L Mirin S M Am J Drug Alcohol Abuse p