Modelul de asistenta psihologica desi inspirat din alte armate, promoveaza un sistem coerent, oportun si fiabil in vederea gestionarii efective a potentialului psihologic al personalului militar si civil din institutia militara si are o tripla orientare:

profilactica, in care sunt cuprinse masuri si activitati de pregatire si prevenire a oricaror manifestari psihice negative si a situatiilor de viata dezechilibrante, stresante pentru militari sau subunitati; promovarea unor strategii de preventie a structurilor defavorizante, cu risc crescut pentru individ si grup;

- uzuala,prin care se asigura evaluarea posibilitatilor de interventie rapida prin solutii specifice si metode adecvate cazurilor particulare de ajutor in crizasi/sau in activitati vitale;

terapeutica, cu modalitati de vindecare, pe calea interventiei psihologice, a manifestarilor indezirabile sau a bolilor psihice si solutionarea unor probleme de natura psihosociala.

Activitatea de asistenta psihologica pe timp de pace, prin programe specifice, cuprinde masuri si activitati concrete, sarcini si responsabilitati precise, instrumentar de lucru (metode, tehnici, procedee de la cele mai simple la cele mi complexe) care sa rezolve operativ: asistenta individuala a fiecarui militar; terapia specializata a subunitatilor slab coezive; identificarea problemelor nevralgice, a resurselor materiale si umane disponibile; proiectarea stategiilor colective de gestionare a situatiilor de criza.

In conformitate cu cerintele programei de invatamant pentru anul universitar 2007-2008 in perioada 01-31.07.2008 am efectuat practica de specialitate in unitatea militara 01662 Craiova, unde activitatea psihologica este coordonata de domnisoara psiholog Marcela Radu. Aceasta activitate, desfasurata conform metodologiei in vigoare privind cunoasterea si asistenta psihologica in Armata Romaniei.

CUNOASTEREA SI ASISTENTA PSIHOLOGICA

I.        Scop :

Asigurarea unei resurse umane corespunzatoare obiectivelor, misiunilor, sarcinilor si cerintelor specifice muncii in mediul militar.

II.     Obiective :

Cunoasterea si monitorizarea resursei umane pe traseul carierei militare sau al activitatii in mediul militar : masurarea capacitatilor psihofizice, cognitiv-intelectuale, afectiv-motivationale, atitudinal-volitionale si comportamentale in scopul dezvoltarii si perfectionarii potentialului psihologic necesar maximizarii performantelor in activitatile militare (de conceptie, de instructie, de conducere, de executie, de educatie etc.);

Asigurarea asistentei psihologice pe timp de pace, in situatii de criza si razboi : interventia specializata (consiliere, terapie) pentru intreg personalul militar si membrii de familie ai acestuia;

Analiza relatiilor de munca si a celor interpersonale in organizatia militara (subunitate, unitate, comandament etc.)

Cercetarea solicitarilor psihofizice ale activitatilor militare cu grad ridicat de risc psihologic si ale campului de lupta : identificarea factorilor de suprasolicitare si subsolicitare psihica in scopul stabilirii masurilor de preventie si tratament.

III.           DESCRIEREA DE PRINCIPIU A ACTIVITATILOR

Cunoasterea si monitorizarea resursei umane pe traseul carierei militare sau al activitatii in mediul militar

Scopul acestei activitati este de a realiza consilierea comandantilor cu privire la folosirea optima a potentialului uman in activitatile militare.

Procese si stari monitorizate la nivel individual

procesele cognitive superioare:

a) gandirea (operatiile gandirii, calitatile gandirii, timpul de elaborare al deciziilor, rezultatele si implicatiile lor in plan teoretic si practic - comportamentul, capacitatea de rezolvare a problemelor);

b) limbajul (vocabularul, capacitatea de comunicare, explicare si utilizare a noilor notiuni cu specific militar, logica exprimarilor verbale);

c) memoria (procesele fixarii, pastrarii, reactualizarii si uitarii informatiilor, corelate cu formele si tipurile de memorie);

procesele reglatorii:

a) motivatia (interesele si domeniile de manifestare, tipurile predominante de motivatie, aspiratiile si idealurile profesionale);

b) afectivitatea (stabilitatea emotionala in situatii normale si de risc sporit, dispozitia afectiva);

c) vointa (capacitatea subiectului de a depasi obstacolele si de a atinge obiectivele si scopurile propuse);

d) formarea si controlul deprinderilor (deprinderile senzorial-perceptive, verbale, de gandire, motrice, procesul de constituire a priceperilor si obisnuintelor);

e) atentia (caracteristicile atentiei).

Procesele psihice monitorizate trebuie privite sistematic, in inter - relatie unele cu altele, in demersul psihologului de a descifra personalitatea militarilor si corelate cu celelalte influente psiho-sociale.

Procesele psihosociale urmarite la nivelul grupurilor militare

Psihologul realizeaza psiho-diagnoze la nivelul structurilor militare urmarind: identificarea unor disfunctionalitati de ordin psiho-social; evaluarea potentialului psihologic al structurii; determinarea raporturilor formal - informal; aplicarea unor metode psiho-sociale de activare a grupurilor.

Evalueaza urmatoarele procese psiho-sociale:

a. relatiile inter-personale (din structuri)

b) relatiile intra-grupale (dintre structuri)

c) prestatia liderului de grup (formal / informal)

d) integrarea tinerilor recruti in subunitate

f) comportamentele individuale si de grup generate de suprasolicitare si / sau subsolicitare

g) comportamentele deviante

Identificarea, evidenta si interventia pentru disfunctiile psiho-comportamentale

- se realizeaza direct de psiholog in colaborare cu medicul unitatii si comandantii (sefii) structurilor.

Metodologii, metode si tehnici de cunoastere psihologica

Metodologii

Activitatea de cunoastere psihologica se desfasoara in mod unitar, pe baza metodologiilor elaborate de Sectia de psihologie / S.M.G.

Ansamblul metodologic de cunoastere ia in consideratie:

istoria individuala care a dus la aceasta functionare (istoria evenimentelor si relationala);

functionarea actuala;

un sistem de predictii (Ce se va intampla daca lucrurile raman asa ? Ce se va intampla daca punem in practica o masura sau alta ?),

Metode si tehnici de cunoastere psihologica

a) Metoda observatiei

Observatia reprezinta urmarirea constienta, sistematica si dirijata a manifestarilor umane in desfasurarea lor naturala, in scopul cunoasterii caracteristicilor esentiale ale faptului observat.

b. Metoda convorbirii

Convorbire - dialogul dintre psiholog si militar, desfasurat dupa reguli si in conditii psihologice prin care se obtin informatii in legatura cu o tema fixata anterior. In conditiile unei bune organizari si desfasurari, convorbirea contribuie la realizarea urmatoarelor obiective: descoperirea unor elemente ce nu pot fi cunoscute prin utilizarea altor metode; sistematizarea unor date; verificarea, controlul si interpretarea unor ipoteze si rezultate; de indrumare, acordare de recomandari.

c. Autobiografia

Autobiografia se refera la relatarea (descrierea) propriei vieti de catre subiect (militar). Ca metoda de cunoastere este diferita de autobiografia oficiala; este o relatare de evenimente considerate de militar ca importante pentru el. Astfel, ea permite obtinerea unor date cu privire la:

- evenimente traumatizante din trecutul militarului;

- trairi subiective, semnificatia lor pentru militar;

- sistemul motivational, aspiratii, conceptii, atitudini etc.

d. Anamneza

Anamneza este, din punct de vedere etimologic, "rememorarea". Pentru psiholog ea reprezinta cautarea "antecedentelor" problemelor pe care le acuza subiectul, cautarea in trecutul personal sau familial al subiectului a ceea ce ar putea contribui la explicarea tulburarii psihice.

e. Analiza produselor activitatii

Analiza produselor activitatii este o metoda prin care se obtin informatii despre: aptitudini, motivatii, atitudini, deprinderi, elemente de afectivitate etc. Aceasta metoda poate fi aplicata in mod direct, prin observarea militarului in timpul realizarii activitatii sau in mod indirect, prin analiza produsului realizat de catre militar.

f. Testele psihometrice

Administrarea probelor standardizate in scopul obtinerii de informatii referitoare la caracteristicile psihice si psiho-fiziologice ale personalului militar.

Asigurarea asistentei psihologice pe timp de pace, in situatii de criza si razboi

Activitatea de asistenta psihologica pe timp de pace, prin programe specifice, cuprinde masuri si activitati concrete, sarcini si responsabilitati precise, instrumentar de lucru (metode, tehnici, procedee de la cele mai simple la cele mi complexe) care sa rezolve operativ: asistenta individuala a fiecarui militar; terapia specializata a subunitatilor slab coezive; identificarea problemelor nevralgice, a resurselor materiale si umane disponibile; proiectarea stategiilor colective de gestionare a situatiilor de criza.

Asistenta psihologica pe timp de pace, in situatii de criza si razboi se realizeaza in sistem gradual, pe patru niveluri de sustinere (preventie, consiliere, terapie, interventie), astfel :

asistenta psihologica primara (comandantii de subunitati);

asistenta psihologica secundara (psihologul de unitate);

asistenta psihologica ternara si asistenta psihiatrica primara (asistenta psiho-medicala) (echipa mixta: psiholog si psihiatru);

asistenta psihologica cuaternara si asistenta psihiatrica secundara (echipa mixta: psiholog, psiholog clinician, psihoterapeut si psihiatru);

a)     pe timp de pace :

Activitatile principale sunt urmatoarele :

acordarea asistentei de specialitate (consiliere, terapie) la cabinetul psihologic;

informarea permanenta a personalului militar despre :

modalitatile de manifestare a starilor generate de stresul de lupta (teama, frica, panica etc.);

procedeele si metodele de combatere a stresului de lupta (respiratia controlata, autoanaliza, relaxarea, autosugestia, meditatia, antrenamentul psihoton etc.

elaborarea programelor de pregatire / refacere / recuperare psihica si reinsertie socio-profesionala a efectivelor participante la activitati cu grad ridicat de risc psihologic.

b)    in situatii de criza si la razboi :

Se urmareste controlul asupra stresului de lupta prin :

evaluarea reala a situatiilor de lupta;

informarea oportuna asupra situatiilor create;

discutii cu militarii pentru :

constientizarea la acestia a fenomenelor generate solicitarile psihice caracteristice situatiilor aparute;

motivarea intrinseca si extrinseca;

explicarea pentru comunicarea (exteriorizarea) sentimentelor negative;

propuneri adresate comandantilor (sefilor) pentru :

realizarea si intretinerea unui climat psihosocial afectiv pozitiv;

inlocuirea sau completarea cu efective;

asigurarea conditiilor minime de hranire, echipare, odihna, igiena, recreere etc.;

aplicarea procedeelor si tehnicilor de psihoterapie .

Analiza climatului socio-profesional, a relatiilor de munca si a celor inter-personale in organizatia militara in baza urmatoarei scheme operationale

dimensiuni si indicatori

climatul organizational :

conditiile socio-profesionale;

motivatia in munca ;

activitatea de informare si participarea la decizii.

stilul de conducere :

al sefilor ;

al grupului.

satisfactia :

fata de climatul organizational ;

fata de stilul de conducere ;

fata de comunicarea inter / intra grupala ;

fata de coeziunea grupului ;

fata de activitatea desfasurata (realizari in raport cu asteptarile) ;

fata de beneficiile activitatii (prezente si de perspectiva) ;

fata de corespondenta post-pregatire (corespondenta profesiei militare pe piata muncii).

metoda - metoda anchetei pe baza de chestionar

instrumentul de cercetare : - Chestionarul

populatia personalul militar si civil

IV.           Tipurile de activitati desfasurate de psihologul de unitate.

A.    Diagnosticarea si prognozarea climatului psiho-socio-profesional / potentialului afectiv- motivational al comandamentului:

Psihologul de unitate identifica intensitatea dimensiunilor satisfactie, motivatie si atitudine fata de munca si analizeaza efectele in plan psihic generate de acestea, luand in consideratie urmatorii indicatori:

facilitatile acordate personalului militar si civil;

conditiile fizice ale locului de munca;

continutul activitatilor;

relatiile interumane (starea interactional-comunicationala si coeziva);

cadrul organizatoric al activitatilor;

gradul de motivare a personalului unitatii (comandamentului);

atitudinea fata de munca a personalului unitatii (comandamentului).

Rezultatele acestei activitati se constituie ca document de lucru intern, are caracter permanent si se aduce la cunostinta comandantului, semestrial, sub forma de informare confidentiala.

B.    Monitorizarea disfunctiilor psiho-comportamentale ale personalului:

Reprezinta activitatea de baza a psihologului care are drept scop: identificarea si adoptarea masurilor necesare mentinerii starii de sanatate psihica a personalului. Se desfasoara in conformitate cu principiile, normele si metodologiile in domeniu, respectandu-se urmatoarele etape:

Luarea in evidenta (pe baza observatiilor efectuate de catre psiholog sau a solicitarilor subiectilor);

Stabilirea diagnosticului;

Stabilirea metodelor si tehnicilor de tratament (consilierea, terapia sau trimiterea subiectilor pentru efectuarea controalelor psihiatrice);

Intocmirea documentatiei de specialitate (fise de observatie, protocol de consiliere, terapie, adeverinta psihologica etc.);

Instiintarea comandantului despre situatiile create si prezentarea propunerilor (recomandarilor) spre aprobare.

C.    Gestionarea asistentei de specialitate, in sistem gradual:

asistenta psihologica primara (comandantii de subunitati);

asistenta psihologica secundara (psihologul de unitate);

asistenta psihologica ternara si asistenta psihiatrica primara (echipa mixta: psiholog si psihiatru);

asistenta psihologica cuaternara si asistenta psihiatrica secundara (echipa mixta: psiholog, psiholog clinician, psihoterapeut si psihiatru);

Se desfasoara in conformitate cu principiile, normele si metodologiile in domeniu.

D.    Participarea la activitatile de aplicare a Programelor de pregatire / refacere / recuperare psihica si reinsertie socio-profesionala a efectivelor participante la activitati cu grad ridicat de risc psihologic.

conform metodologiei in vigoare.