PERCEPTIA SOCIALA - Perceptia celorlalti

PERCEPTIA SOCIALA

Perceptia celorlalti

Tema este inclusa in abordarea socio--cognitiva a modalitatilor in care ii evaluam pe altii prin intermediul schemelor, scenariilor, pattern-urilor, stereotipurilor.

Schemele sociale - in viata de toate zilele manifestam un anumit simt al evaluarii persoanelor, situatiilor sau faptelor pe care le intalnim. Faptul este posibil datorita constructiei unor scheme. In principiu acestea apar prin intermediul unui plan cognitiv care contine, in maniera esentiala, tot ceea ce se afla in jurul nostru si unde introducem reprezentarea noii informatii de care avem nevoie.

Planul include caracteristicile de care suntem constienti si interrelatiile dintre ele - aceasta constituie o schema stocata in memorie si activata printr-un indiciu particular.

Ex. intalnim pe cineva si dorim sa-l cunoastem; pare inteligent, cult, cu spirit de aventura, interesat de politic. Sunt elemente stocate separat in memorie care formeaza o schema prin intermediul acelei persoane. De fiecare data cand intalnim acel individ, prezenta sa fizica (probabil fizionomia) reactiveaza schema. Golurile de informatie despre acea persoana sunt umplute prin intermediul unor cunostinte anterioare sau al preconceptiilor referitoare la acel individ.

Se disting mai multe tipuri de scheme:

--schemele despre persoana - ex. anterior, un politician cunoscut de la tv, un actor, un vecin, etc.

--schemele despre rol - structureaza cunostintele despre posesorii unor roluri particulare si experienta directa (schemele despre profesori, doctori, avocati);

--scenariile  - scheme despre evenimente. Mergem la cursuri - schema cunoscuta - exista un scenariu prestabilit. In situatiile in care nu exista scenarii prestabilite, se poate produce dezorientare sau frustrare. Ex. mitingul ultim al lui Ceausescu - petarda=dezorientare pentru multime; Ceausescu= iesirea din scenariul prestabilit, frustrare.

--formarea impresiei despre cineva - comporta un tip particular de schema. Infatisarea fizica este prima sursa. Berry (1990) a apreciat ca informatiile initiale care ne fac sa apreciem (evaluam) o anume persoana sunt despre rasa, gen si infatisare exterioara.

--prototipurile - caracteristicile de baza care conduc la formarea impresiei despre cineva reprezinta un prototip=un set de imagini foarte dispersate si slab definite pe care le avem despre oamenii apartinand unor categorii particulare. Chaplin et al. (1988) au sustinut ca exista situatii cand prototipul este ideal sau probabil un membru extrem al unei categorii.

Ex. prototipul politicianului roman - la modul ideal - atributele induse de propaganda facuta revolutionarului de profesie, apoi activistului de partid. La modul extrem - reprezentarea caricaturala a unui individ rapace, inzestrat cu toate caracteristicile negative.

Situatiile particulare cu care ne confruntam nu corespund, in general, prototipului nostru intrucat acel prototip este o instanta construita la nivel mental iar situatiile practice sunt mai mult sau mai putin prototipice.

--Modelele - Brewer (1988) a elaborat teoria conform careia cu cat devenim mai obisnuiti cu o categorie particulara de oameni, cu atat tindem sa ne modificam reprezentarea mentala a acelei categorii dintr-o reprezentare in mare parte imprecisa, intr-o reprezentare mai precisa sub forma modelelor (instante specifice ale unei categorii cunoscute). Judd si Park (1988) arata ca aceasta s-a referit numai la membrii din interiorul grupurilor (in groups) in timp ce membrii din afara grupurilor (out groups) utilizeaza numai modele.

Intre scheme, prototipuri si modele sunt multe asemanari . Toate fac parte din retelele de reprezentari ale lumii sociale bazate pe memorie si pe experienta care ne fac capabili sa reactionam la oameni si evenimente.

--Stereotipurile sociale. Fiecare retea de cunoastere a individului este diferita de cea a altora si este bazata pe experienta personala. Exista insa cazuri in care prototipurile sunt foarte asemanatoare. Astfel putem vorbi de existenta unui stereotip social. Termen lansat de Lippman (1922) - stereotipurile = imagini mentale care par a avea o conotatie peiorativa (schemele si modelele par a fi neutre).

Lippman considera stereotipurile un mijloc prin care oamenii isi protejeaza pozitia in societate.

Ex. albi-negri, barbati-femei (ex. de la Tv - barbatii independenti, puternici, femeile - calde, emotionale, comunicative). Un stereotip va reflecta o gama completa de informatii despre un grup de oameni.

Daca aceste caracteristici sunt considerate pozitive, negative sau neutre - ele reflecta atitudinile indivizilor care judeca astfel.

Stereotipurile sunt usor de creat si pot avea o gama larga de efecte. Hill et. al (1989) a demonstrat ca pot fi formate stereotipuri intr-un timp foarte scurt.

Hogg si Vaughan (1995) au identificat o serie de rezultate clare ale cercetarii efectuate asupra stereotipizarii in urma cu cateva decenii, cum ar fi:

a)     oamenii sunt dispusi sa caracterizeze imediat vaste grupuri umane in termenii unor atribute brute, comune;

b)     stereotipurile se modifica in timp;

c)     modificarea stereotipurilor are loc, in general, ca raspuns la schimbari sociale, politice sau economice mai ample (ex. stereotipul patron - modificari succesive);

d)     stereotipurile sunt achizitionate la o varsta frageda, adeseori inainte ca individul sa aiba vreo cunostinta despre grupurile care sunt stereotipizate;

e)     stereotipurile devin mai prompte si mai ostile atunci cand intre grupuri apar tensiuni si conflicte sociale si atunci cand sunt extrem de dificil de modificat; (ex. caricaturile, afisele din timpul razboiul mondial ultim si al luptei de clasa);

f)      stereotipurile nu sunt neaparat imprecise si eronate, mai degraba ele servesc pentru formarea unui simt al relatiilor intergrupale particulare. Ex. muncitor, taran, chiabur.

Teorii implicite asupra personalitatii. Ca rezultat al socializarii din prima copilarie, precum si al experientei ulterioare, fiecare dintre noi ajunge la teoria implicita a personalitatii= un set de premise nepostulate (credinte) cu privire la trasaturile de personalitate care se asociaza cu un anumit comportament. De cele mai multe ori nu suntem constienti de acestea dar ele domina asupra modului in care facem judecati despre ceilalti indivizi.

Exp. interesanta Rosenberg si Jones (1972) au utilizat cercetarea de arhiva intr-o analiza a cartii "Galeria femeilor" de Th. Dreiser, 1929. Printr-o analiza statistica, ei au ajuns la trei dimensiuni de baza ale personalitatilor folosite de Dreiser:dur/slab, barbat/femeie, conformist/neconformist. S-a observat ca duritatea se asociaza cu masculinitatea (desi nu sunt trasaturi identice) dar masculinitatea/feminitatea nu sunt puternic asociate cu conformismul/nonconformismul.

Teorii sociale implicite - le elaboram in mod asemanator asupra unor fapte sociale. Ele sunt in general de tipul cauza-efect, investigate de Anderson si Sechler (1986). Ex. relatia disciplina redusa din scoli= cauza a delicventei sociale, somaj - agresivitate etc.

Teoriile sociale implicite difera in cel putin doua moduri de cele elaborate de psihosociologi:

a)     nu sunt enuntate si supuse unei cercetari minutioase ca si teoriile formale;

b)    in timp ce teoriile formale se bazeaza pe logica si sunt testate de cercetare, cele implicite se bazeaza pe observatia empirica.

Teoria implicita a personalitatii si cea sociala implicita ajuta oamenii sa dea un sens lumii.

Teoria constructului personal - elaborata de Kelly (1955) - reprezinta in esenta un ghid de interpretare al lumii de catre fiecare individ. Kelly ne propune sa ne imaginam fiecare individ ca pe-un om de stiinta pentru el insusi care se straduieste sa inteleaga si sa previzioneze elementele lumii in care traieste.  In final sunt elaborate constructele= seturi de premise care formeaza bazele opiniei noastre despre lume. Trebuie insa sa ne demonstram ca modul in care vedem noi lumea este corect = o abordare fenomenologica.

Constructele au dimensiuni bipolare - ex. disciplina ca expresie a personalitatii are la pol opus nepasarea, neatentia.

Oamenii sunt, la randu-le, caracterizati bipolar printr-un anumit tip de cadru impus asupra lor.

Fiecare fateta a vietii este influentata de sistemul propriu de constructe.

Exp. cumpar o casa -

constructele mele: ieftina-scumpa, cartier decent - cartier cu multi romi; etaj inferior - etaj superior. Altii: centru-periferie; luminoasa-orientata spre nord etc.

Kelly a dezvoltat o metoda prin care pot fi descoperite constructele personale si care poate fi utilizata in diverse domenii - marketingul politic, studiile electorale etc. Aceasta e cunoscuta sub denumirea de Repertory Grid Tehnique. Un numar mare de oameni, evenimente sau obiecte aflate in investigatie sunt asamblate si dispuse cate trei. Participantilor li se pun intrebari prin ce se aseamana doua din cele trei constructe si prin ce difera. Pe baza raspunsurilor sunt extrase constructele (trasaturile pe baza carora doua dintre ele sunt aceleasi) si contrariile.