psihologie experimentala

 

INTRODUCERE

Intotdeauna demersul stiintific a fost si ramane unul riguros, avand ca debut fie datele obtinute prin intermediul observatiei directe, fie prin documentare. Asa cum afirma Piaget "pleci de la observatie, descoperi un fapt important, urmeaza sa reproduci situatia respectiva facand sa varieze factorii implicati"

Elaborarea acestui studiu experimental a pornit de la observarea directa a necesitatii imbunatatirii performantelor scolare la materia fizica, la elevii de liceu.

Constienti fiind de implicarea mai multor factori care pot lua forma variabilelor independente (orice stimul care pot avea o influenta relevanta asupra comportamentelor), ne-am oprit la studierea relatiei dintre metodele de predare si rezultatele scolare (variabila dependenta).

I. OBIECTIVUL STUDIULUI

Investigarea eficientei a doua metode de predare a chimiei la elevii de liceu.

II. IPOTEZA:

O metoda moderna de predare a chimiei are un efect de imbunatatire a performantelor scolare fata de o metoda clasica.

III. ABORDAREA PROBLEMEI PRIN CERCETARE EXPERIMENTALA (metoda de studiu)

Designul de cercetare: de baza, unifactorial (are o singura variabila independenta care are 2 modalitati) intersubiect (existenta grupului experimental si a celui de control)

Descrierea variabilelor:

VI - metoda de predare care are 2 modalitati:

A - metoda de predare clasica,

B - metoda de predare moderna

Operationalizarea variabilelor independente: prin metoda de predare clasica se intelege faptul ca profesorul sta in majoritatea timpului in fata clasei interactionand cu elevii intr-o maniera frontala, explica, pune intrebari, scrie pe tabla iar prin metoda de predare moderna se intelege lucrul pe grupe al elevilor coordonat de catre profesor, predarea sub forma de colocviu (elevii pregatesc un subiect pe care il prezinta si-l discuta), exemplificarea prin exercitii, brainstorming, ciorchine (si alte metode de preadre activ participative)

VD - performanta scolara

Operationalizarea variabilei dependente: performanta elevilor de masoara prin:

- notele obtinute masurate pe o scala hiperordinala de la 1 la 10

- cresterea nivelului atentional

- activitatea la ora, implicarea in sarcinile date

- numarul elevilor care participa la olimpiade

- realizarea temelor de casa

Putem preciza prezenta unei variabile clasificatorii si in acelasi timp confundate: nivelul intelectual al elevilor masurat prin coeficientul de inteligenta, care poate biasa rezultatele. Nu avem cum sa o indepartam deoarece clasele au fost construite deja pe criteriul mediilor si exista o posibilitate slaba de a gasi clase echivalente. Alete variabile confundate care ar putea interveni sunt:

- nivelul motivational al elevilor

- stilul profesorului: autoritar, laissez - faire, democrat

- interesul elevilor pentru chimie

- varsta elevilor (poate aparea efectul maturarii subiectilor)

- natura profilului: real, uman

Selectia subiectilor: se aleg cate 2 clase pe nivel de studiu care sa reprezinte grupul experimental (aplicarea metodei de predare moderna) si grup de control (metoda de predare clasica).

IV. DEMERSUL CERCETARII SI APLICAREA PROCEDURII

Experimentul va incepe cu un an inainte de a fi aplicat, prin faptul ca profesorii luati in studiu vor participa la cursuri de formare in vederea insusirii metodelor activ - participative de predare si evaluare. Durata acestui studiu va fi de un an scolar, perioada in care se poate face o evaluare completa a elevilor. Rezultatele inregistrate vor fi raportate la cele obtinute in anii anteriori, comparatie posibila in special la nivelul notelor si mediilor elevilor cat si prin participarea la concursurilor scolare din domeniul chimiei. La clasele terminale se vor lua in calcul si notele obtinute la examenul de bacalaureat. De asemenea, se vor inregistra si celelalte operationalizari ale variabilei dependente (nivelul atentional, activitate la ora) prin intermediul unei grile de observatie pe care profesorii (atat de la grupul experimental cat si cel de control) o vor completa.

Masurarea va avea loc atat pe scala hiperordinala prin intermediul notelor, prin scala nominala ca nivel motivational (motivati, nemotivati) si scala de intervale in cazul realizarii temelor cat si a nivelului atentional masurat prin intensitatea intreruperilor de la activitate, focalizarea privirii inspre profesor, colaborarea cu colegii etc.

Clasele (fiecare clasa poate fi considerata un subiect in cadrul experimentului) luate in studiu sunt de la toate cele 4 nivele de studiu. Experimentul este intersubiect atat in acelasi an de studiu cat si transversal. Comparatia poate fi facuta multistadial. Metoda de masurare a rezultatelor experimentului se realizeaza prin intermediul coeficientului de corelatie realizat intre rezultatele anilor precedenticat si intre grupurile de control si cele experimentale.

Reactia elevilor este un pozitiva, deoarece prin intermediul metodelor activ-participative elevii sunt stimulati si implicati pe tot parcursul orelor.

V. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Evaluarea rezultatelor se face la sfarsitul fiecarui semestru pe baza criteriilor de masurare prezentate la variabila dependenta. Se inregistreaza un progres in ceea ce priveste implicarea elevilor in timpul predarii (fapt dovedit ca va conduce la performante ridicate deoarece ceea ce o persoana ealizeaza este mult mai bine insusit si stapanit) ceea ce conduce la fidelitatea pastrarii informatiilor in vederea evaluarii. De asemenea, media pe clasa este cu 2 puncte mai ridicata decat la grupul de control cat si raportat la anul trecut scolar. Numarul elevilor care participa la olimpiada (care are loc la sfarsitul semestrului I) este mai mare, desi obtinerea rezultatelor este dependenta si de factorii care in studiul nostru intervin ca si variabile confundate. Deoarece rezultatele obtinute de elevii din lotul de control sunt similare cu cele ale elevilor din lotul experimental. Evaluarea de la sfarsitul semestrului I nu ne permite realizarea comparatiei notelor la examenul de bacalaureat. Recompensarea elevilor pentru realizarea diverselor activitati (parte componenta a metodelor moderne) conduc la frecventa mai crescuta a realizarii temelor de casa.

Concluzie: Din cele observate la sfarsitul semestrului I, ne permite sa afirmam ca metoda de predare are un rol cauzal asupra performantelor scolare.