FOLOSIREA CÂINILOR DE ÎNSOTIRE - PATRULARE ÎN CAZUL INFRACTIUNILOR FLAGRANTE SI PENTRU RETINEREA SAU IMOBILIZAREA PERSOANELOR CARE NU SE SUPUN SOMATIILOR LEGALE

FOLOSIREA CÂINILOR DE ÎNSOTIRE - PATRULARE ÎN CAZUL INFRACTIUNILOR FLAGRANTE SI PENTRU RETINEREA SAU IMOBILIZAREA PERSOANELOR CARE NU SE SUPUN SOMATIILOR LEGALE

Mlaescu Ioan

BIBLIOGRAFIE

Ø     Constitutia Romaniei ;

Ø     Codul Penal al Romaniei;

Ø     Codul de Procedura Penala al Romaniei;

Ø     Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane , completata si modificata ;

Ø     Legea nr. 550 din 29.11.2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane;

Ø     Instructiunile nr. 636 din 09.05.2005 privind producerea si folosirea animalelor de serviciu in structurile M.A.I.;

Ø     Manualul de bune practici de interventie pentru politistul de ordine publica, aprobat prin Dispozitia I.G.P.R. nr. 643/15.12.2005.;

Ø     Manual de interventie profesionala a jandarmului operativ, Sc. De Aplicatie "M.

Viteazu", Ed. 2005;

Ø     Criminalistica - Identificarea persoanelor prin metodele odorologiei judiciare Editura Alma mater 2004;

Ø     Buletinul Informativ al Politiei Romane, nr.2,3,4,5,6/2002; 3,7/2004

Buletinul Informativ al Politiei Romane, nr.4,5,6/2002.

"Nu trebuie sa luptam impotriva

criminalitatii secolului 21 cu armele secolului 19 !"

Jack Straw, ministru de interne,

Marea Britanie,1997

I - NOTIUNI INTRODUCTIVE

Societatile umane sunt afectate de criminalitate. Aceasta din urma se dezvolta, iar de multe ori, ritmul ei de "crestere" este superior celui al civilizarii umanitatii. Este o lupta intre bine si rau, intre legal si ilegal, dusa din cele mai vechi timpuri. Ce putem spune cu siguranta, este faptul ca trebuie sa actionam mai energic, mai stiintific, mai puternic, mai eficient de cum am facut-o pana acum. Si asta pentru a nu pierde acest razboi continuu, de uzura. Macar sa nu-l pierdem. Daca nu sunt luate masuri urgente, lupta intre civilizatie si inapoiere poate deveni inegala, iar efectele se pot "transfera" unor largi categorii de oameni, afectand drepturi si libertati, chiar vietile lor.

Este deci nevoie de un sistem antiinfractional puternic, care sa mentina ordinea in mod calificat, ordonat, care sa nu lase loc incertitudinilor, incoerentelor, care sa aiba o eficienta buna. Din acest sistem face parte si Ministerul Administratiei si Internelor. Vorbim de o "forta" ce trebuie permanent supusa unor "up-date"-uri , iar scopul este unul singur: eficienta.

Aceasta eficienta este cel mai bine pusa in practica prin scaderea numarului de infractiuni, fie ca vorbim de o preventie buna, fie ca vorbim de un numar cat mai mic de infractiuni ( contraventii) ramase cu autori necunoscuti.

În privinta descoperirii autorilor, atat Politia Romana cat si Jandarmeria Romana au un rol extrem de important, conlucrand pentru identificarea persoanelor care au incalcat legea.

Cand autorii de infractiuni sunt descoperiti in timpul comiterii unor infractiuni sau imediat dupa comitere, vorbim de prinderea lor in flagrant , deci de infractiuni flagrante. Legea romana acorda un tratament special acestui segment, prin prevederea unor conditii speciale de constatare si cercetare.

În Codul de Procedura Penal al Romaniei sunt prevederi legate in mod direct de institutia "procedurii flagrante". Astfel, in art. 143, la "conditiile retinerii" este stipulat:

"Masura retinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, precum si in caz de infractiune flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege".

Este evident ca descoperirea - in momentul comiterii sau imediat dupa comitere, respectiv in cazul in care autorul este descoperit in apropierea locului faptei cu instrumente folosite la spargere - sunt elemente care fac din "infractiunea flagranta" o circumstanta agravanta, conditie obligatorie pentru a putea fi retinuta o persoana suspecta de comiterea unei fapte penale.

Aceste aspecte sunt prevazute in art. 465 C.P.P., unde este paractic definita infractiunea flagranta :

"Este flagranta infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire.

Este de asemenea considerata flagranta si infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savarsire, este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune.

În cazurile de mai sus, orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-l conduca inaintea autoritatii" .

În cazul comiterii de infractiuni iar autorii sunt prinsi in flagrant, cercetarea si constatarea sunt facute dupa anumite conditii speciale. La art. 466 C.P.P., sunt enumerate "cazurile de aplicare a procedurii speciale", si anume:

"Infractiunile flagrante pedepsite prin lege cu inchisoare mai mare de un an si de cel mult 12 ani, precum si formele agravate ale acestor infractiuni, savarsite in municipii sau orase, in mijloace de transport in comun, balciuri, targuri, porturi, aeroporturi sau gari, chiar daca nu apartin unitatilor teritoriale aratate mai sus, precum si in orice alt loc aglomerat, se urmaresc si se judeca potrivit dispozitiilor prevazute in acest capitol, care se completeaza cu dispozitiile din prezentul cod"

De asemenea, sunt avute in vedere si cazurile in care nu se aplica "procedura speciala", respectiv prevederile art.479 C.P.P.: " Procedura prevazuta in prezentul capitol nu se aplica infractiunilor savarsite de minori.

În cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, daca acestea sunt flagrante si savarsite in conditiile prevazute in art. 466, constatarea savarsirii lor este obligatorie si se face potrivit art. 467. Procedura de urmarire si judecare prevazuta in acest capitol se aplica numai daca persoana vatamata a introdus in termen de 24 de ore de la savarsirea infractiunii flagrante plangerea prealabila la organul de urmarire penala. În acest scop, persoana vatamata este chemata si intrebata de organul de urmarire penala daca intelege sa faca plangere in termenul mai sus aratat.

Sunt doar cateva din elementele de teorie, absolut necesare intelegerii conceptului de infractiune flagranta dar, mai ales, necesare aplicarii in spetele practice pe care jandarmii sau politistii le au de rezolvat in teren. Fara aceste notiuni nu putem vorbi de modalitati concrete de folosire a cainilor de serviciu in prevenirea, constatarea si cercetarea unor infractiuni.

Pentru a parafraza titlul temei, putem afirma cu siguranta.

CAPITULUI II

FOLOSIREA CÂINILOR DE ÎNSOTIRE - PATRULARE ÎN

CAZUL INFRACTIUNILOR FLAGRANTE;

Elementul de baza in orice infractiune flagranta este considerat autorul. Surprinderea acestuia in timpul comiterii faptei , imediat dupa comitere sau in imediata apropiere sunt conditii esentiale in considerarea unei infractiuni ca fiind "flagranta". Fara "el" , fara acest element esential, am vorbi de "autor necunoscut" in cazul acestor gen de fapte, deci nu mai poate fi vorba de "flagranta".

Este punctul de la care pornim in analizarea folosirii oricaror mijloace din dotarea jandarmilor sau politistilor, pentru prevenirea, constatarea sau cercetarea infractiunilor flagrante. Este si cazul cainilor de insotire - patrulare.

De asemenea, spectrul activitatilor si actiunilor in care cainii de insotire - patrulare pot fi folositi in cazul infractiunilor flagrante, este foarte mare. Acest lucru este posibil datorita multitudinii, tipologiei si diversitatii infractiunilor ce se pot comite iar autorii sa fie prinsi "in flagrant". Nu putem sa ne oprim asupra tuturor si ne vom rezuma la conceptele cu caracter de generalitate, absolut necesare in desfasurarea interventiilor in cazul comiterii unor astfel de infractiuni.

Pentru a putea avea rezultate pozitive ( retinerea / imobilizarea autorului la locul faptei, folosind cainii de serviciu), jandarmii sau politistii vor avea in vedere anumite reguli generale:

- raportarea - cand este posibil, inainte de interventie - la dispeceratul I.P.J. / I.J.J., a datelor "preliminare" despre eveniment;

- orice interventie pentru prinderea autorului / autorilor este facuta dupa obtinerea unui minim de informatii despre acesta / locul faptei /pericole / victime, cand acest lucru este posibil; cea mai importanta este "latura legala", chiar in cazul unei infractiuni flagrante, sunt aspecte care pot atrage dupa sine repercusiuni pentru politist, cand actiunea de retinere a suspectului nu se incadreaza in unul din cazurile in care Constitutia Romaniei, alte reglementari legale, prevad situatiile in care domiciliul / proprietatea sunt / pot fi incalcate;

- in majoritatea cazurilor insa, actiunea se desfasoara fara nici o pregatire prealabila, calificata, conceperea unui plan de actiune minim fiind imposibila; in aceasta situatie, pregatirea se rezuma la sarcini minime transmise intre membrii patrulei de jandarmi sau politie, la fata locului, chiar in timpul executarii actiunii;

- este acordat primul ajutor in cazul existentei unei / unor persoane vatamate;

- nu se actioneaza niciodata de catre o singura persoana / lucrator, fie el politist sau jandarm; se va solicita sprijin ori de cate ori fortele din teren sunt depasite numeric sau logistic de infractori;

- cand suspectul nu se supune cererii indreptatite a politistului,(somarea suspectului / suspectilor, folosind-se formula: "STAI / ÎNCETATI, POLI­TIA!"! ), este folosita forta fizica si procedeele de lupta corp la corp. Nu este necesara somatia in cazul in care politistul este atacat prin surprindere sau integritatea corporala a vreunei persoane este pusa in pericol imediat;

- in functie de situatia concreta, sunt avute in vedere toate mijloacele din dotarea politistului / jandarmului; cainele de serviciu este unul dintre ele si este folosit chiar daca exista riscul ranirii autorului( evident, cand acesta nu se supune solicitarii legale ale politistului / jandarmilor si alte persoane / bunuri sunt periclitate);

- actiunea de retinere / imobilizare a infractorilor este executata cu cainele in lesa si fara botnita, rezervandu-se posibilitatea ( aproape sigura ) de eliberare a cainelui si executarea comenzii conductorului " PRINDE " ;

- este executata incatusarea, rapid si energic, catusele fiind aplicate pe maini si pozitionate la spate; dupa incatusare, se va efectua in mod obligatoriu controlul persoanelor; la toate aceste activitati, cainele de serviciu este postat in fata infractorului; cainele este atent la miscarile acestuia, actionand instinctiv cand conductorul este atacat;

- sunt evitate actiunile ce implica forta sau folosirea mijloacelor din dotare ( inclusiv cainii de serviciu), in cazul minorilor, femeilor sau batranilor, persoanelor bolnave psihic, cu exceptia cazurilor cand acestea pun in pericol integritatea politistilor, a lor sau a altor persoane.

Evident ca nu exista o "reteta" standard pentru modul in care, mijloacele din dotare ( inclusiv cainii de serviciu) sunt folosite in cazul unor interventii pentru retinerea / imobilizarea infractorilor surprinsi in flagrant. Mai ales in cazul "flagrantului". De ce? Pentru ca modalitatile de comitere a faptelor sau diversificat, iar psihologiile infractionale sau schimbat foarte mult. De aici si concluzia ca, felurile, tipurile sau modurile in care infractorii incearca sa-si asigure scaparea dupa comiterea unor infractiuni difera foarte mult. Politistii / jandarmii trebuie sa fie pregatiti pentru orice, de la simpla supunere la somatie pana la folosirea cu "nonsalanta" a armelor de foc.

CAPITOLUL III

FOLOSIREA CÂINILOR DE ÎNSOTIRE - PATRULARE PENTRU RETINEREA

SAU IMOBILIZAREA PERSOANELOR CARE NU SE SUPUN SOMATIILOR

LEGALE.

Cazurile in care infractorii se supun somatiilor organelor de ordine, renuntand la continuarea unor actiuni ilegale surprinse in plina desfasurare, sunt tot mai rare. Datorita acestui fapt, pregatirea modului in care politistul sau jandarmul intervin capata un rol extrem de important. Cauzele pentru care acest tip de reactie a infractorilor sunt multiple si nu le vom analiza. Vom dezvolta totusi elementele ce deosebesc anumite genuri de interventie, dupa tipologia faptelor ce sunt surprinse in flagrant.

În cadrul capitolului nu vor fi detaliate activitatile cu caracter de generalitate ci numai elementele specifice ce diferentiaza abordarea interventiei in cazul infractiunilor flagrante de genuri diferite. De asemenea, avem in vedere infractiunile si faptul ca, dupa comitere, autorii nu se supun masurilor luate de politisti / jandarmi, incercand sa paraseasca locul faptei.

a. Descoperirea in flagrant a autorilor unor infractiuni comise cu violenta

Reprezinta categoria de fapte penale cu cel mai mare impact asupra valorilor aparate de lege, inclusiv asupra valorii "supreme", viata. Aceasta categorie este si cel mai drastic pedepsita, ajungandu-se pana la aplicarea detentiunii pe viata.

Este de la sine inteles ca orice interventie in cazul unor astfel de fapte, chiar surprinse in timp ce sunt comise, necesita un tratament si o pregatire deosebite. Motivele pentru care infractorii reactioneaza violent sunt legate nu numai de regimul sanctionator, dar si de starea fizico-psihica pe care autorii le au - de multe ori - in timpul si dupa comiterea acestui gen de fapte.

Avem in vedere, in primul rand, infractiunea de OMOR, sub toate formele sale, dar si loviturile cauzatoare de moarte, vatamarile corporale, etc. Sunt fapte grave, cu consecinte pe masura, iar daca organele de aplicare a legii trebuie sa intervina pentru retinerea /imobilizarea unor astfel de autori, trebuie sa o faca in modul cel mai profesionist cu putinta.

Evident ca reactia infractorilor care sunt surprinsi in flagrant, in timpul sau dupa comiterea unor astfel de fapte au reactii imprevizibile, de multe ori violente, inclusiv la adresa jandarmilor sau politistilor iar discutiile despre felul in care jandarmii / politistii pot folosi cainii de serviciu, in speta de insotire - patrulare, nu pot avea loc fara analizarea consecintelor sau urmarilor ce pot avea loc.

În majoritatea cazurilor, autorii infractiunilor cu violenta comit astfel de fapte pe fondul consumului de alcool, reactiile lor fiind de o gravitate extrema. Pentru a contracara asemenea comportamente, reactia jandarmului / politistului dotat cu caine de insotire patrulare va fi PRUDENTA si va avea in vedere protejarea vietii tuturor celor implicati.

Prima masura obligatorie este raportarea evenimentului prin mijloace de emisie - receptie sau telefon si solicitarea unor forte de sprijin. Daca pericolul persista iar infractorul pune in pericol integritatea , sanatatea si chiar viata altor persoane, patrula de jandarmi /politisti trebuie sa intervina. Vor fi executate toate somatiile legale si este de mentionat ca aceste somatii trebuie repetate, pentru intelegerea clara a mesajului. Este specific si modul de alegere a mijloacelor din dotare care trebuie folosite, cainele de serviciu reprezentand unul dintre ele. Este un mijloc curat, poate printre putinele mijloace care nu duc la agravarea situatiei concrete, chiar rezolva pozitiv o astfel de situatie.

Sunt luate masuri pentru ca animalul sa nu fie ranit sau ucis ( se detin arme albe sau de foc de catre autori). În ultima instanta, pentru salvarea unor vieti - chiar cu riscurile amintite pentru caine - se intervine, incercandu-se imobilizarea autorului unor astfel de fapte. Totusi, in cazuri deosebite, in care fortele de ordine publica sunt depasite numeric si logistic, este asigurata o distanta sigura dar cu contact vizual asupra participantilor si se astepta forte de sprijin.

Un alt element specific este si faptul ca, in astfel de fapte, cel putin la unele dintre ele, competenta de cercetare revine procurorului. Acesta este cel care conduce cercetarea la fata locului si dispune asupra tuturor activitatilor care sunt desfasurate. Este deci imperios necesar ca acesta sa fie informat de urgenta asupra activitatilor desfasurate si despre masurilor luate in vederea conservarii "campului infractional".

Restul activitatilor desfasurate sunt - in mare parte - aceleasi ca in cazul altor infractiuni descoperite in flagrant si sunt executate cu mare atentie: imobilizare, incatusare cu mainile la spate, control corporal, indepartarea pericolelor, salvarea victimelor, conservarea probelor si mijloacelor de proba, paza locului faptei.

Cand se trece la urmarirea autorilor de fapte comise cu violenta - gen omor, lovituri cauzatoare de moarte, etc, este realizat un ansamblu complex de masuri si activitati, unele dintre ele cu caracter CLASIFICAT. Acest complex de activitati este realizat de forte ale Politiei Romane, Jandarmeriei Romane, dar si de alte forte de sprijin, ce nu apartin de M.A.I.

b. Folosirea cainilor de insotire - patrulare in cazul infractiunilor flagrante care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala

Din aceasta categorie de infractiuni fac parte, printre altele:

Ø     "Tulburarea folosintei locuintei";

Ø     "Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice";

Ø     "Încaierarea";

Ø     "Instigarea publica si apologia infractiunilor";

Ø     "Raspandirea de materiale obscene";

Ø     "Cersetoria";

Ø     "Prostitutia".

Combatere acestui gen de fapte este asigurata printr-o multitudine de mijloace specifice muncii jandarmului sau politistului. Daca totusi aceste masuri nu au avut efectul scontat si faptele se comit, trebuie intervenit pentru constatarea si prinderea in flagrant.

Desi "minore" la prima vedere, aceste infractiuni au un impact puternic asupra unor largi categorii sociale; efectele lor in plan emotional sunt de luat in seama, afectand buna convietuire sociala si au, de multe ori, consecinte pe termen lung; de foarte multe ori, conflictele spontane sau micile scandaluri degenereaza in fapte penale grave.

Oricare din aceste fapte pot fi constatate in flagrant. Ceea ce este foarte important, este interventia prompta, cu rapiditate in eliminarea starii de pericol ( incaierare, ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, etc .) Astfel, rolul cainelui de insotire - patrulare poate avea un rol important in prinderea autorilor unor astfel de fapte, limitandu-se consecintele acestora.

Specific aici este faptul ca, folosirea cainilor in acest gen de infractiuni , mai ales in cazul primelor trei , este indicata si contribuie la rezolvarea unor situatii tensionate. Prezenta cainelui este descurajanta pentru cei implicati in conflicte si are rolul de a opri activitatea ilegala in sine. Totusi, luarea masurilor ulterioare ( retinere, imoblizare, conducere la sediul Politiei / Jandarmeriei, etc,), necesita forte suplimentare, datorita faptului ca, in cele mai multe cazuri, avem mai multi autori.

De asemenea, de remarcat este faptul ca, fara aportul cainelui, jandarmii sau politistii aplaneaza cu greu o astfel de stare conflictuala, fie mai veche, fie aparuta spontan iar luarea masurilor impotriva autorilor se realizeaza cu forte mai numeroase .

c. Folosirea cainilor de insotire - patrulare pentru prinderea in flagrant autorilor unor infractiuni contra patrimoniului.

Dintre infractiunile contra patrimoniului cu impact puternic social sunt:

"furtul";

"furtul calificat";

"talharia"

"distrugerea";

"tulburarea de posesie". 

În cazul acestor infractiuni, nu numai autorul este important, ci si recuperarea bunurilor pe care acesta le-a sustras ( furt sau talharie ). Este evident de ce prinderea in flagrant a autorilor este deosebit de importanta, atat pentru partile vatamate cat si pentru organele de aplicare a legii, care dispun astfel de probe si mijloace de proba absolut necesare in documentarea activitatilor ilegale.

Cainele de insotire - patrulare poate interveni cu succes in retinerea / imobilizarea autorilor, in timpul comiterii faptelor sau imediat dupa aceasta. Si o pot face cand, de multe ori, posibilitatile patrulei de ordine si siguranta publica sunt limitate de configuratia terenului, conditiile atmosferice sau alti factori; aici intervine cainele, un mijloc politienesc cu calitati deosebite, capabil sa urmareasca si sa imobilizeze infractorii, sa-i gaseasca cu ajutorul insusirilor olfactive in medii dificile, sa realizeze / identifice pericolele pentru politistul / jandarmul care efectueaza urmarirea,etc.

Cateva reguli de baza sunt folositoare in astfel de interventii, mai ales in cazul furturilor si talhariilor, in care sunt implicati mai multi autori sau sunt vizate obiective economice, financiare, etc.; astfel, dupa luarea la cunostinta despre comiterea faptei si pana la desfasurarea actiunii propriu-zise vor fi respectate / executate anumite activitati specifice :

v           sunt observate cu atentie imprejurimile, autovehiculele stationate si in special cele care au in interior persoane, retinand numerele de inmatriculare si elementele generale de identificare (culoare, marca, tip, etc.);

v           nu se va interveni niciodata in interiorul unui magazin, chiosc, etc., sau foarte aproape de intrarea principala, pentru a se evita luarea de ostatici sau atacarea politistilor;

v           informatiile obtinute vor fi raportate operativ, asteptand ordine daca se dovedeste ca situatia este reala;

v           inainte de a actiona, va fi pus la punct in mod discret un dispozitiv de observare, de protectie si de interventie ulterioara, alcatuit din cel putin patru politisti;

v           nu se va incerca niciodata blocarea agresorilor in interiorul cladirii sau crearea unei situatii de infruntare directa sau de sfidare a atacatorilor;

v           vor fi indepartati trecatorii sau curiosii;

v           pe parcursul evolutiei situatiei se vor transmite informatii privind nu­marul participantilor, semnalmentele acestora si ale vehiculelor, arma­men­tul intrebuintat, directia de deplasare a eventualilor fugari, daca exista sau nu ostatici;

v           dupa sosirea fortelor suplimentare si a celor care vor coordona activitatea, jandarmii / politistii se vor integra in dispozitivul nou constituit;

v           datele si informatiile obtinute pana la sosirea fortelor suplimentare vor fi raportate conducatorului actiunii.

Daca in timpul urmaririi infractorului acesta abandoneaza bunuri sau obiecte provenite din infractiune, se va asigura paza lor, sesizand ofiterul de serviciu pentru a indruma echipa de cercetare in vederea identificarii urmelor existente pe acestea.

d. Folosirea cainilor de insotire patrulare in cazul descoperirii in flagrant, a autorilor unor infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice

În cazul acestui gen de fapte , ca elemente specifice in cazul folosirii cainilor de serviciu

Atunci cand persoana se afla intr-un autovehicul si se impune urmarirea acesteia, politistii se pot folosi atat de autovehicule din dotarea politiei, cat si de cele apartinand persoanelor fizice sau juridice, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Reguli tactice ce trebuie respectate cu ocazia urmaririi persoanelor cu autovehiculul:

Ø     deplasarea in vederea prinderii suspectului se va face cat mai aproape de axul drumului, folosind mijloacele de avertizare sonora si luminoasa;

Ø     urmarirea unui autovehicul ce nu a oprit la semnalul efectuat regulamentar de politist se realizeaza numai dupa anuntarea dispeceratului unitatii despre inceperea actiunii, comunicandu-se date referitoare la semnalmentele masinii urmarite si ale ocupantilor acesteia, precum si cu privire la orice alt eveniment;

Ø     se va pastra o distanta de siguranta in spatele masinii urmarite, pentru a nu fi surprinsi de o manevra neasteptata si se vor folosi in continuare semnalele acustice si luminoase;

Ø     autovehiculul nu va fi urmarit pe o distanta prea lunga, incercandu-se blocarea acestuia cu autovehiculul cu care se realizeaza urmarirea sau cu sprijinul altor forte ce se vor posta in anumite puncte de pe traseu;

Ø     oprirea vehiculului urmarit se va face prin depasirea acestuia si blo­carea transversala a drumului, manevra care nu se va realiza imediat dupa depasire, ci la o scurta distanta;

Ø     dupa blocarea drumului, politistii vor parasi rapid vehiculul si se vor deplasa pe marginea carosabilului, pregatiti sa actioneze pentru oprirea si imobilizarea suspectului; este locul si momentul cand pot fi folositi cainii de serviciu aflati in dotare;

Ø     nu se va folosi armamentul din dotare asupra autovehiculului urmarit pe strazile localitatilor, in zonele aglomerate ori pe drumuri cu trafic intens, cu exceptia cazului in care persoana urmarita este surprinsa in flagrant in momentul savarsirii unei infractiuni grave.

Jandarmii si politistii sunt parte a unui sistem de aplicare a legii. Aplicarea legii presupune si prinderea in flagrant a unor infractori iar acest lucru insemna riscuri.

Datorita acestor riscuri, legea romana incrimineaza distinct o procedura speciala de cercetare si judecare a infractiunilor flagrante, dand insemnatatea si importanta cuvenita acestui domeniu.

ÎNTOCMIT:

Subinspector de politie