CIRCUITE LINIARE RC TRECE-JOS
1.SCOPUL LUCRARII
2.CONSIDERATII TEORETICE
Daca se aplica un semnal sinusoidal la
intrarea unui circuit liniar, raspunsul va avea tot o forma
sinusoidala. In cazul semnalelor nesinusoidale, acestea sufera
distorsiuni cand se transmit prin circuite liniare. Fenomenul respectiv este
cunoscut sub denumirea de "transformare liniara" a semnalelor. Din categoria circuitelor
liniare fac parte: circuite cu elemente pasive RC, LC,
2.1.Circuite RC trece-jos
Circuitul RC trece-jos reprezentat in fig.1 prezinta proprietatea de a avea atenuarea A in functie de frecventa semnalului de intrare.
R
Ui(t) Ue(t)
C
2.1.1.Semnalul de intrare sinusoidal de frecventa f : va fi atenuat cu raportul dat de expresia (1) si defazat cu un unghi dat de expresia (2) in care
(1.2)
φ = -arctg(ωRC) unde ω=2πf (2.1) (2.2)
2.1.2.Semnalul de intrare impuls. Raspunsul circuitului este prezentat in figurile
2b,2c,2d. (Pentru cazul RC=ti, durata de repetitie T si durata ti )
Daca RC>ti raspunsul circuitului va fi cel din figura 2b, iar daca RC<<ti raspunsul circuitului va fi cel din figura 2c. Figura 2d prezinta raspunsul circuitului pentru diferite valori ale constantei de timp.
Fig. 2
2.1.3.Semnal de intrare rectangular. Raspunsul circuitului este prezentat in fig. 3b si 3c pentru doua valori extreme ale constantei de timp RC a circuitului.
Ui
T
T1 T2
U
t
a)
RC<< min (T1,T2)
U
0,1 U
t
tr=2,2 RC
b)
Ue
RC<< max (T1,T2)
U2
U1 U1
t
c)
Fig.3
Daca timpul de ridicare al circuitului este mic in comparatie cu raspunsul sau va reproduce aproximativ, forma semnalului de intrare.
Pentru se obtin urmatoarele valori:
2.3.Atenuatoare RC
Fie circuitul RC din figura 4 la intrarea caruia se aplica un semnal rectangular. Circuitul astfel constituit reprezinta un atenuator RC a carui marime de iesire urmeaza sa o gasim in continuare.
Fig. 4
Datorita existentei unor capacitati parazite la iesirea
divizorului rezistiv, atenuatorul se comporta practic ca un circuit RC
trece-jos, ceea ce face ca tensiunea de la iesire sa fie
deformata fata de tensiunea de la intrare. Pentru a
inlatura distorsiunea introdusa de divizor, in practica se
leaga in paralel cu rezistenta R1 si un condensator C1
de valoare :
(4)
In acest fel se obtine un atenuator RC a carui raspuns depinde de relatia (4).
3.MERSUL LUCRARII
3.1. Studiul circuitului RC trece-jos: se va utiliza schema din fig.5.
SINCRONIZARE INTERNA
R sonda 2
OSC
X
G.S C Y
Fig.5
G.S = generator de semnal
OSC = osciloscop
X, Y= intrare sonde osciloscop
3.1.1.Semnal de intrare sinusoidal
Daca la circuitul din figura 5: R=12kΩ
C=470pF
se aplica un semnal de intrare sinusoidal de amplitudine 5V si avand frecventa de lucru:
a) f1 = 4*102Hz
b) f2 = 4*10³Hz
c) f3 = 4*104Hz
d) f4 = 4*105Hz
Se cere:
a) Pentru fiecare frecventa de lucru a semnalului de intrare se va masura defazajul φ si atenuarea A . Se vor compara rezultatele masuratorilor obtinute cu rezultatele teoretice date de relatiile (1.1) si (2.2);
b) Se vor trasa oscilogramele tensiuniilor de intrare Ui si de iesire Ue;
c) Se determina U1 si U2 pentru f=f2 si f=f3 si se compara aceste marimi cu rezultatele teoretice date de relatiile (3);
3.1.2.Semnal de intrare rectangular
Daca la circuitul din figura 5: R=10kΩ
C=470pF
se aplica un semnal de intrare rectangular de amplitudine 5V si avand frecventa de lucru:
a) f1 = 4*102 Hz
b) f2 = 4*103 Hz
c) f3 = 4*104 Hz
d) f4 = 4*105 Hz
Se cere:
a) Oscilografierea semnalelor de intrare si iesire pentru toate cele trei frecvente de lucru;
b) Masurarea timpului de ridicare pentru f=f1 si se va compara cu rezultatele teoretice;
c) Se determina U1 si U2 pentru f=f3 si f=f4 si se compara aceste marimi cu rezultate teoretice date de relatiile (3);
3.1.2.Atenuatoare RC
Se executa montajul din fig.4 unde : R1=R2=12 kΩ
C2= 470 pF
Iar C1 iau pe rand valorile:
i) C1=0;
ii) C1=220pF;
iii) C1=470pF;
iv) C1=1,5nF;
Se presupune ca la intrare se aplica un semnal rectangular avand frecventa f=2*103Hz
Se cere:
a) Oscilografierea semnalelor de intrare si iesire pentru toate cele patru cazuri;
b) Masurarea amplitudinii semnalului la momentul t=0 si t=ti si se va compara cu
rezultatele teoretice;
c) Pentru cazurile ii si iv se va
masura
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |