|
|||
Dinamica tot mai accentuata a afacerilor si caracterul tot mai complex al riscurilor potentiale la care acestea sunt expuse au generat, in ultimul deceniu, o tendinta din in ce mai puternica de utilizare 'incrucisata' a instrumentelor specifice fiecarui domeniu al serviciilor financiare. Dispersia riscurilor din asigurari se realizeaza intr-o masura din ce in ce mai mare prin operatiuni derulate pe pietele de capital. Riscurile financiare caracteristice pietelor bancare si de capital, accentuate de globalizare prin introducerea unor elemente de volatilitate legate de factorul politic si de diferentele culturale, sunt acoperite prin programe complexe de asigurare. Ca urmare, din ce in ce mai multe entitati financiare sunt in cautarea unor mijloace performante de a ingloba valorile specifice fiecarui domeniu in parte in servicii complexe, integrate, care sa acopere intr-o masura cat mai mare nevoile clientilor lor. Ultimul deceniu poate fi caracterizat prin extinderea si generalizarea fenomenului de globalizare privind evolutiile sociale, politice, culturale si, in mod deosebit, a celor economice. Din punct de vedere economic, ne referim in mod deosebit la productia industriala, transportul si schimburile de marfuri, constructii, domeniul serviciilor din ce in ce mai diversificate si activitatile financiar-bancare. Globalizarea poate fi privita ca o generalizare a fenomenului de internationalizare care a avut loc in ultimul secol si ale carui inceputuri au fost determinate de calatoriile exploratorii si primele schimburi de marfuri din secolele XV-XVI, calatorii finantate de camatarii englezi si olandezi care si-au asumat riscuri uriase, dar au obtinut si castiguri pe masura. Fenomenul globalizarii surprinde intr-un prim aspect extinderea la nivel mondial a tendintelor dintr-un anumit domeniu al vietii sociale, ca un posibil exemplu evolutiile economiei unei tari sau modificarile dintr-un sector economic fiind de natura sa influenteze semnificativ intreaga economie mondiala. O alta trasatura semnificativa o constituie interdependenta evolutiei fenomenelor sociale, economice si culturale, care determina efecte specifice. Astfel, din punct de vedere geografic, efectele economice locale pot avea un impact regional, continental sau chiar mondial, iar din perspectiva intinderii in timp, fenomenele economice cu caracter limitat pot genera efecte pe termen lung. Intr-o posibila definitie, integrarea reprezinta tocmai un mod de abordare a fenomenelor globale, o modalitate sistemica de solutionare a problemelor in contextul globalizarii. Din perspectiva aspectelor integratoare privind pietele financiare si de asigurari, este necesara evaluarea trasaturilor definitorii, a caracteristicilor, specificitatii, dar si a diferentelor esentiale dintre aceste piete.
Dintr-o perspectiva larga, piata
financiara poate fi privita ca locul de intalnire, cadrul de manifestare a
cererii agregate de finantare si a ofertei financiare globale, a ofertei de
resurse financiare. In acceptiunea stricto sensu, notiunea de piata
acopera locul comun, delimitat fizic, in care au loc tranzactiile ca rezultat
al intalnirii cererii cu oferta, notiune ce nu poate fi aplicata pietei
financiare in intregul sau. Parte componenta a pietei nationale sau a
pietei internationale, piata financiara include, la randul sau, doua segmente
distincte: piata bancara si piata financiara propriu-zisa, respectiv piata de
capital sau piata capitalurilor.
Piata asigurarilor reprezinta cadrul in care se manifesta cererea si oferta de asigurare si in care se incheie si se deruleaza contractele de asigurare, reunind aspecte similare celor ale pietei de capital: oferta de asigurare apartine unor organizatii specializate, societati de asigurare-reasigurare (societatile financiare, in cazul pietei de capital), exista organizatii in care au loc formal tranzactiile cu produse sau servicii de asigurare (similar bursei de valori), iar un rol important in evolutia pietei il joaca intermediarii (brokerii de asigurari sau de investitii).
Un prim argument in favoarea
integrabilitatii pietelor bancare, de capital si de asigurari, il constituie
tocmai multitudinea elementelor si trasaturilor esentiale comune. Astfel,
intalnim puternice organizatii specializate (banci, banci de investitii sau
societati de investitii, societati de asigurare si societati de reasigurare),
scopul direct sau indirect constituindu-l mobilizarea resurselor financiare,
iar 'materia prima' a produselor bancare, de investitii sau de
asigurare are intotdeauna o solida componenta de risc financiar. Urmare
a celor prezentate, se poate afirma ca, prin insasi functionarea acestor
piete, tendinta de integrare reprezinta un fenomen firesc, o evolutie
normala. In mod traditional, bancile comerciale si de investitii dispun,
direct sau indirect, de un patrimoniu important care trebuie asigurat,
deoarece bancile detin competente in mod preponderent in administrarea
riscurilor asociate finantarilor si investitiilor, nu si asupra altor
categorii de riscuri. In acelasi timp, societatile de asigurare atrag si
detin, cu caracter mai mult sau mai putin temporar, resurse financiare
importante, prin care, plasandu-le sau investindu-le, reusesc sa isi
controleze, sa isi acopere mai bine riscurile specifice. Recurgand la
organizatii specializate de investitii, societatile de asigurare reusesc
astfel sa isi imbunatateasca atat modul de gestionare a riscului specific de
asigurare, cat si 'elasticitatea' acestuia.
Integrarea pietelor financiare si de
asigurari are o puternica componenta orizontala. In conditiile puternicei
dezvoltari a bancilor internationale si multinationale, a integrarii
regionale si chiar transcontinentale a burselor de valori si a altor piete si
sisteme de tranzactionare a valorilor mobiliare, circuitele financiare s-au
integrat la nivel mondial, determinand consecinte corespunzatoare pe piata
asigurarilor. Pe langa faptul ca a aparut un fenomen de concentrare a
cererii de asigurare, desi gama de produse de asigurare este din ce in ce mai
diversificata, categoriile de risc au crescut ca potential, facand necesara
si o concentrare a ofertei de asigurare, respectiv aparitia unor mari
societati de reasigurare. Pe masura ce zona de manifestare a cererii de
asigurare s-a dezvoltat, a cuprins o regiune de risc major de catastrofa, iar
pe masura ce produsele bancare si investitionale s-au diversificat, a fost
necesara diversificarea unor produse de asigurare complementare.
Pe de alta parte, in limitele largi permise de diversele legislatii, a avut loc si o integrare pe verticala a acestor piete. Desi conceptul de bancassurance este poate exemplul cel mai cunoscut, el nu este singurul, iar pe langa produse comune credit-asigurare sau investitie-asigurare, din ce in ce mai complex structurate, s-au manifestat interferente ale societatilor bancare si de asigurari, la nivel de participatie la capital sau de administrare. Investitorii in societatile bancare au inceput sa investeasca si in societati de asigurari, societatile de administrare a investitiilor au devenit si administratori ai disponibilitatilor banesti si - lucru de neconceput cu putini ani in urma - unele societati de asigurari au devenit actionari semnificativi sau chiar majoritari ai unor banci puternice. Singurele limitari au fost pur administrative si ele s-au datorat conceptiilor diferite privind concurenta neloiala si evitarea unor puternice accente monopoliste pe pietele astfel integrate.
Ca o consecinta fireasca a celor de
mai sus, consideram a nu fi hazardata afirmatia ca piata romaneasca a
asigurarilor este in mare masura integrata pietei financiare nationale. Ca
un prim argument, putem vorbi in prezent de mai multe societati de asigurare
puternice, dezvoltate la nivel national si cu cota de piata semnificativa,
iar momentul aparitiei unei societati romanesti de reasigurare nu pare deloc
indepartat. Pe categorii de asigurari, functie si de evolutia reglementarilor
specifice ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, integrarea pe
categorii si clase de asigurari este posibila fie intr-o structura de grup de
asigurari, fie in cadrul aceleiasi societati. Dan BUNEA |
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |