Baza tehnico-materiala a comertului

1. Notiunea de baza tehnico-materiala a comertului

2. Baza tehnico-materiala a comertului cu amanuntul

3. Baza tehnico-materiala a comertului cu ridicata

1. Baza tehnico-materiala a comertului

Baza tehnico-materiala a comertului cuprinde totalitatea mijloacelor fixe (inclusiv terenurile) si a obiectelor de inventar necesare efectuarii operatiunilor comerciale. Ea este o parte a resurselor materiale ale comertului.

Terenurile si mijloacele fixe sunt denumite contabil imobilizari corporale

Terenurile reprezinta pentru comert o componenta a cladirilor pe care sunt situate si a depozitelor de tip deschis (de exemplu depozitele pentru combustibil sau pentru materiale de constructii), avand insa o pondere redusa in totalul imobilizarilor corporale. Ele sunt evaluate in patrimoniul unitatilor, dar, de regula nu sunt supuse amortizarii, in afara de cazurile in care pentru amenajarea lor s-au facut investitii.

Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de valoare mare si durata de functionare indelungata (ani de zile). Ele isi transmit treptat valoarea asupra marfurilor vandute si sunt recuperate pe seama amortizarilor cuprinse in cheltuielile de circulatie.

In ceea ce priveste structura lor, in comert sunt preponderente cladirile pentru magazine si depozite.

O alta grupare a mijloacelor fixe se face dupa rolul lor in circulatia marfurilor, delimitandu-se:

1. Reteaua de unitati cu amanuntul (magazine, restaurante, chioscuri, etc.)

2. Reteaua de depozite.

3. Mobilierul si utilajul comercial.

4. Mijloacele de transport.

5. Alte mijloace fixe.

Mijloacele fixe au o exprimare cantitativa si una calitativa, si anume:

Exprimarea cantitativa se face:

In unitati fizice: numar de magazine, de utilaje, etc.

In unitati de marime: suprafata comerciala in mp, capacitatea spatiului de depozitare in mc, capacitatea mijloacelor de transport in tone, etc.

In unitati valorice, adica in lei, reprezentand valoarea de intrare (valoarea initiala) a mijloacelor fixe, adica valoarea la punerea in functiune si valoarea ramasa, respectiv valoarea dupa scaderea amortizarii la zi. Datorita schimbarii in timp a preturilor, mijloacele fixe sunt reevaluate la diferite termene, pentru a se putea stabili mai exact marimea amortizarii sau valoarea de piata cu care ele pot fi eventual instrainate.

Exprimarea calitativa a mijloacelor fixe se face prin performantele lor de exploatare, definite de parametrii de functionare, prin gradul de modernizare a mijloacelor fixe, raportand performantele lor la progresul tehnic contemporan, prin gradul de uzura a mijloacelor fixe, ca raport intre marimea uzurii fizice si valoarea lor initiala.

Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mica, indiferent de durata de serviciu, sau cu o durata de serviciu mai mica de un an, indiferent de valoarea lor. In comert, se includ in aceasta categorie: utilajul marunt (de utilizare), echipamentul de protectie al salariatilor, circuite, etc. Valoarea lor se recupereaza integral la darea in folosinta, sau esalonat, pe mai multi ani, pe seama cheltuielilor de circulatie.

Cerintele rationalizarii circulatiei marfurilor impun o concordanta intre nivelul dezvoltarii bazei tehnico-materiale si volumul activitatilor economice in toate etapele circulatiei marfurilor, ramanerea in urma intr-una dintre ele rasfrangandu-se negativ asupra intregului circuit.

Exemplu: Utilizarea paletelor in miscarea marfurilor prin depozite trebuie insotita de adaptarea corespunzatoare a conditiilor de transport si de primire a marfurilor in acest sistem la magazine, pentru a nu intrerupe lantul e vehiculare mecanizata a marfurilor.

Schimbarile intervenite in formele de proprietate in comert in ultimii ani, aparitia micului comert privat, lipsit de o baza tehnico-materiala adecvata, ca si lipsa marelui capital comercial, s-au rasfrant asupra nivelului investitiilor in comert si a calitatii bazei tehnico-materiale. Spatiile comerciale sunt in buna parte inchiriate, iar costul chiriei este foarte ridicat, ceea ce afecteaza cheltuielile de circulatie si pretul de vanzare. Spatiile mai mari, luate in locatie de la societatile comerciale de catre unii salariati, au fost compartimentate si amenajate dupa criteriul profitului maxim pe termen scurt, ducand la profiluri de unitati nedefinite si cu o structura eterogena a sortimentului, adaugandu-se la acestea retinerea de a investi cu amortizare pe termen lung.

Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale a comertului este o cerinta prioritara pentru ridicarea nivelului deservirii comerciale.

2. Baza tehnico-materiala a comertului cu amanuntul

Marimea si structura bazei tehnico-materiale a comertului cu amanuntul trebuie sa raspunda cerintelor acestei forme de comert, si anume de difuzare larga a marfurilor in toate localitatile tarii, iar in cadrul fiecarei localitati, de apropiere cat mai mult a marfurilor si retelei de consumatori. Aceasta este asigurata prin varietatea de tipuri de unitati ca profil si marime, care compun reteaua comerciala si printr-o dotare specifica proceselor operative cerute de desfacerea marfurilor.

a.     Reteaua de unitati de desfacere a marfurilor cu amanuntul

Unitatile de desface cu amanuntul reprezinta componenta operativa a societatilor si firmelor comerciale cu acest profil, prin intermediul carora bunurile, in principal cele de consum individual, ajung la consumatori. Ele cuprind magazine de diferite profiluri si marimi, restaurante si alte unitati de alimentatie publica, chioscuri, tonete si mijloace mobile de prezentare si vanzare a marfurilor. Numarul, marimea si varietatea lor, depind de marimea capitalului societatilor comerciale, de natura sortimentului comercializate si de cerintele eficientei economice, fiecare unitate presupunand un volum de desfacere care sa-i asigure un profit.

I.        Gradul de dezvoltare a retelei comerciale reflecta in buna parte nivelul calitativ al comertului cu amanuntul, varietatea de tipuri de unitati, nivelul tehnic de dotare a lor, amplasarea in interiorul localitatilor si numarul de locuitori pe care il deserveste fiecare unitate.

Reteaua de unitati cu amanuntul are particularitati sub aspectul tipurilor, marimii si amenajarii interioare a acestora pe ramuri de comert si pe cele doua medii social-economice, urban si rural:

In comertul alimentar, sunt specifice magazinele generale, de dimensiuni mari (tip supermarket), care comercializeaza intregul sortiment de bunuri alimentare, inclusiv unele produse nealimentare de uz curent gospodaresc, care se solicita impreuna cu cumpararile zilnice ale consumatorilor. Magazinele alimentare specializate (de paine, carne, produse lactate, legume, fructe, etc.) formeaza reteaua complementara a marilor magazine.

In comertul nealimentar, gradul de specializare a unitatilor pe grupe si subgrupe de marfuri (confectii, incaltaminte, cosmetice, articole electrocasnice, etc.) creste, magazinele specializate reusind sa ofere sortimentul larg al acestor produse. Specializarea se asociaza insa si cu concentrarea retelei, marile magazine universale oferind un sortiment larg din toate grupele de marfuri, in raioane specializate.

In mediul urban, unitatile sunt de dimensiuni mai mari, cu profiluri variate, si cu grad mai ridicat de specializare, corespunzand cererii diversificate a multiplelor categorii socio-profesionale din acest mediu. Ele atrag in buna parte si populatia sateasca, pentru aprovizionarea cu marfuri de cerere periodica si ocazionala.

In mediul rural, reteaua este formata in majoritate din unitati mici, despecializate si larg raspandite teritorial, raspunzand astfel specificului asezarilor rurale. Totusi, si in comertul rural au aparut mari magazine (tip supercoop, cu suprafete de peste 1000 mp), raspunzand necesitatilor formarii si expunerii unui sortiment larg de produse, datorita schimbarilor in structura cererilor populatiei din acest mediu.

II.       Distributia teritoriala a retelei comerciale sau densitatea teritoriala a retelei este pusa in evidenta de indicatorul 'suprafata comerciala la 1000 de locuitori'.

In interiorul localitatilor, reteaua comerciala se amplaseaza potrivit unor principii definite de urbanismul comercial. In aceasta conceptie, tipurile de unitati corespund, ca profil si raza de atractie a consumatorilor, uneia din cele trei trepte de amplasare: centru comercial pentru un ansamblu de locuinte, centru comercial de cartier si centru comercial al localitatii. Utilitatile care desfac marfuri de cerere curenta (magazine generale de marfuri alimentare, de paine de carne, etc.) isi dovedesc eficienta daca sunt amplasate cat mai aproape e consumatori, in timp ce unitatile care desfac marfuri de cerere periodica si ocazionala, au o raza de activitate mai mare si isi dovedesc eficienta daca sunt amplasate in cartiere sau centrul orasului.

Evident ca profilul unitatilor, ca si locul de amplasare, depind si de concurenta aflata intr-o anumita zona.

Tendinte in evolutia contemporana a unitatilor comerciale cu amanuntul

1. Tendinta de concentrare a activitatii comerciale, ca expresie a cresterii puterii economice a societatilor comerciale si a concurentei de piata

Concentrarea imbraca doua forme:

Cresterea marimii societatilor comerciale sub aspectul capitalului si a numarului unitatilor comerciale;

Cresterea suprafetei magazinelor, pentru a putea fi expusa intreaga bogatie de sortimente comerciale.

2. Imbinarea specializarii cu despecializarea pietei dupa criterii noi

Specializarea se extinde de la magazine cu profil de grupe si subgrupe, la magazine cu profil asociat dupa criteriile cererii. Despecializarea consta in largirea sortimentului cu grupe eterogene, in unitati mari, pentru a castiga o tot mai numeroasa clientela.

3. Diversificarea retelei

Prin organizarea de magazine de tipuri tot mai variate ca profil si nivel de preturi, pentru a raspunde solicitarilor diferentiate ale consumatorilor. Se disting astfel, tipuri de unitati cum sunt: magazine universale, supermagazine, hipermagazine, superete, magazine discount, magazine specializate ale micilor intreprinzatori si altele.

4. Promovarea conceptiei de urbanism comercial in organizarea si amplasarea retelei comerciale

In marile orase au aparut centre comerciale in zonele marginale ale localitatilor, se inregistreaza o tendinta de scadere a importantei centrului comercial al orasului pentru aprovizionarea cu marfuri de cerere curenta sau periodica, iar datorita utilizarii curente a autoturismului pentru efectuarea cumparaturilor, tendinta de dezvoltare a unor mari centre comerciale in zone din afara metropolelor, situate la 5-12 km.

5. Modernizarea interioara a unitatilor

6. Extinderea formelor de vanzare fara magazine

Prin deservirea clientilor la domiciliu, pe baza de catalog, videotext, televiziune prin cablu, etc.

7. Extinderea larga a comertului prin automate comerciale

Acestea completeaza reteaua de unitati fixe si asigura extinderea functionarii acesteia peste programul obisnuit si in locuri cu o cerere aparte (scoli, gari, aeroporturi, etc.).

b.     Mobilierul si utilajul comercial

In comertul cu amanuntul, mobilierul si utilajul trebuie sa raspunda cerintelor prezentarii (etalarii) marfurilor in unitati, pastrarii stocurilor de rezerva in depozitele anexa sau in spatiile frigorifice, miscarii marfurilor in interiorul magazinelor, precum si inzestrarii tehnice a lucratorilor. In acest scop, se foloseste o mare varietate de tipuri de mobilier si de utilaje, adaptate tehnologiei impuse de comercializarea fiecarei grupe de marfuri.

Mobilierul si utilajul comercial tind tot mai mult sa se adapteze circuitului mecanizat al produselor (in special in comertul alimentar), incarcaturile paletizate expunandu-se direct din mijloacele de transport in magazine, constituind mobilier al acestora. Un loc aparte in cadrul utilajului comercial, il detine utilajul frigorific.

3. Baza tehnico-materiala a comertului cu ridicata

Caracteristicile comertului cu ridicata, si in primul rand, vehicularea marfurilor in partizii mari, se rasfrange si asupra structurii bazei sale tehnico-materiale. Cladirile pentru depozite, instalatiile, mobilierul si utilajul din depozit sunt dimensionate in raport cu cerintele activitatii economice a acestora, respectiv primirii si pastrarii marfurilor, pregatirii comenzilor si expedierii produselor catre beneficiari, in principal in sistem mecanizat, adica folosind containere, palete si mijloace de transport adaptate vehicularii acestora.

a.     Reteaua de depozite

Depozitele sunt unitati comerciale in care se desfasoara procesele tehnico-economice legate de primirea, pastrarea si livrarea marfurilor in partizii mari. Ele pot sa apartina intreprinderilor comerciale cu ridicata, cu amanuntul, sau producatorilor.

Formele circulatiei marfurilor, natura produselor care formeaza obiectul acestora, precum si procesele economice care le caracterizeaza, determina tipuri specifice de depozite. Se disting astfel, depozite industriale, comerciale, de pastrare (insilozare) a produselor agricole, de transport-expeditie si de serviciu.

1. Depozitele industriale

Sunt destinate aprovizionarii cu materii prime si livrarii produselor finite ale fabricilor. Ele intra in componenta acestora, fiind amplasate la intrarea sau iesirea din halele de productie si sunt organizate pentru deservirea fluxului de fabricatie, formarii loturilor de expeditie a produselor finite si livrarii acestora catre beneficiari.

2. Depozitele comerciale

Sunt cele mai raspandite si apartin in cea mai mare parte comertului cu ridicata cu bunuri de larg consum. Ele deservesc insa si circulatia unor produse de echipament industrial, sau a unor bunuri de consum intermediar. In cadrul lor are loc transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial si livrarea acestuia catre beneficiarii detailisti. Sistemul de organizare difera in functie de particularitatile sortimentale ale diverselor grupe de marfuri.

3. Depozitele de pastrare a produselor agricole

Sunt destinate primirii unor mari cantitati de produse agricole (cereale, legume, fructe, etc.) in perioada recoltarii lor, reconditionarii, pastrarii indelungate si livrarii catre beneficiari (fabrici, comercianti detailisti, export) pe masura solicitarii lor. Pastrarea indelungata a produselor agricole impune asigurarea unor conditii de microclimat (temperatura, umiditate, ventilatie) care determina un mod specific de amenajare si utilare, cu consecinte asupra costurilor de pastrare.

4. Depozitele de transport-expeditie

Apartin unor agenti economici care mijlocesc (deservesc) schimbul, in special in comertul exterior. Ele primesc marfuri de la producatori, le stocheaza de obicei un timp scurt, si le expediaza din porturile sau garile unde sunt amplasate catre beneficiari.

5. Depozitele de serviciu

Apartin unor agenti economici care ofera servicii e depozitare pe termen lung beneficiarilor care nu dispun de posibilitati de depozitare.

Practica mondiala consemneaza cateva tendinte deosebit de importante in constructia, amenajarea si dotarea depozitelor:

Construirea unor depozite de mare capacitate (cu suprafata de 25000-30000 mp si capacitatea de cel putin 12.000 mc), acestea avand posibilitatea de a utiliza mijloace mecanizate de transportare orizontala si verticala a marfurilor si de a micsora timpul de efectuare a unei operatiuni.

Organizarea depozitelor in principal pe un singur nivel, pentru a elimina circulatia pe verticala a produselor. Datorita utilajelor cu putere mare de ridicare, depozitele isi sporesc capacitatea in cresterea inaltimii stelajelor.

Mecanizarea complexa a activitatii in depozite, constand in vehicularea marfurilor cu ajutorul paletelor sau containerelor in intreg circuitul de primire, depozitare si livrare a marfurilor.

Folosirea pe scara larga a mijloacelor mecanizate de vehiculare a marfurilor in depozite: electrocar, benzi transportoare, macarale, etc.

Informatizarea preluarii, executarii si evidentei comenzilor de la beneficiari, ajungandu-se chiar la automatizarea depozitelor.

Depozitele beneficiaza de o infrastructura economica (sosele, cai ferate, amenajari edilitare, etc.).

b.     Utilajul si mobilierul comercial

Efectuarea operatiilor de primire, depozitare si livrare a marfurilor in depozite, necesita utilaje si mobilier adecvat vehicularii si stocarii marfii.

Ansamblul operatiunilor tehnice de deplasare a produselor in interiorul depozitelor si a mijloacelor utilizate pentru efectuarea acestora, formeaza sistemul de manutentiune specific fiecarui tip de depozit si grupe de marfuri.

Mobilierul si utilajul comercial fac parte din sistemul de manutentiune si este adaptat procedeelor de stocaj folosite in depozite, respectiv stocarii in vrac, in incarcaturi unitare si in incarcaturi diverse.

Stocarea in vrac este specifica produselor granulate, lichide si gaze lichefiate, care constituie ansambluri omogene si sunt in cantitati mari (exemplu: cereale, cartofi, carbuni, zahar, petrol, etc.). Stocarea se face in gramezi, in fose (gropi), hangare, silozuri, rezervoare, containere, pentru incarcarea si evacuarea locurilor de depozitare folosindu-se benzi transportoare, macarale, buldozere, etc.

Stocarea in incarcaturi unitare este specifica produselor care se pot constitui in grupuri din punct de vedere al formei, greutatii si conditiilor de ambalaj (exemplu: placi de piatra pentru constructii, tevi pentru instalatii, etc.). Sistemul de manutentiune consta in stivuirea acestora, folosindu-se palete si containere, iar pentru vehiculare, diverse masini cum sunt: electrocare, electrostivuitoare, macarale.

Stocarea in incarcaturi diverse se refera la produsele care se prezinta sub forme foarte variate ca dimensiune si greutate, necesitand de aceea mijloace specifice de depozitare (exemplu: confectii, articole electrocasnice, etc.). Forma de depozitare a acestora o reprezinta magazinajul, adica pastrarea marfurilor in rafturi si rastele, de dimensiuni si inaltimi variabile, pentru a suporta paletele folosite la transportul marfurilor in interiorul depozitelor. Se folosesc carucioare manuale, electrocare, macarale pe sine sau roti, poduri rulante, etc.