Contractului de donate - conditii de valabilitate a conractului de donatie

CONTRACTULUI DE DONATE - CONDITII DE VALABILITATE A CONRACTULUI DE DONATIE

SECTIUNEA    I

CAPACITATEA DE A CONTRACTA

19.Preliminarii . Ca orice contract , donatia trebuie sa indeplineasca conditiile generale de valabilitate prevazute de art. . 948 –969 C. civ. pentru a fi valabil incheiat (capacitatea de a contracta , un consimtamant valabil al celui care se obliga , un obiect determinat si o cauza licita) cat si o conditie specifica , si anume , aceia a formei autentice prevazute de art. 813 C . civ.

20.Caracterul derogatoriu al dispozitiilor legale in materie , in raport cu regulile generale privind capacitatea . In materia donatiei , dispozitiile Codului civil sunt derogatorii de la regulile generale cu privire la capacitate potrivit carora este capabila de a contracta orice persoana care nu este declarata incapabila prin lege [1] . Asadar , in materia contractului de donatie , capacitatea este regula , iar incapacitatea exceptia .

21.Reglementarea juridica . In privinta donatiilor , Codul civil a stabilit pe cale de exceptie , o serie de incapacitati speciale , atat in privinta de a dispune cat si de a primi prin donatii [2] .

Capacitatea de a dispune se numeste capacitate activa , iar capacitatea de a primii prin donatii capacitate pasiva [3] .

Incapacitatea poate fi absoluta , cand o persoana nu poate nici dona , nici primii donatii de la o alta persoana sau relativa , cand o persoana nu poate dona in favoarea anumitor persoane sau nu poate primii donatii de la anumite persoane .

22.Incapacitatea de fapt si incapacitatea de drept . In ceia ce priveste incapacitatea de fapt , fireasca sau fizica , aceasta rezulta din starea fizica a unei persoane care o impiedica de a dispune atat cu titlu oneros cat si cu titlu gratuit si cuprinde cazurile prevazute de art. 950 C . civ. ( minorii , interzisi si cei carora lega le- a interzis incheierea oricarui contract ) . In schimb , incapacitatea de drept , rezulta „ din anumite impiedicarii prevazute de lege”. Prin urmare , incapacitatea de fapt , impiedica persoana de a dispune cu titlu gratuit , nu si de a dispune prin donatie , pe cand incapacitatea de drept priveste atat facultatea de a dispune cu titlu gratuit cat si facultatea de a dispune prin donatie .

23.Incapacitatea de a dispune[4] prin donatii .

23.1.Incacacitatea minorilor si persoanelor puse sub interdictie [5] de a dispune prin donatii . Aceste persoane nu pot incheia contract de donatie , in calitate de donatori , nici prin reprezentanti legali ( parinti sau tutore ) si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal .

In practica se recunoaste insa facultatea darurilor obisnuite facute de minor sau , in numele sau de ocrotitorul legal cum ar fi de exemplu cu ocazia unor aniversari daca sunt potrivite cu posibilitatile celui ocrotit . In general , „darurile obisnuite ” nu sunt supuse regimului liberalitatilor . In aceste conditii , se recunoaste valabilitatea darului , chiar daca minorul a actionat singur ; lipsa incuviintarii sau autorizatiei nu poate fi invocata .

Daca minora se casatoreste ( varsta minima pentru incheierea casatoriei de catre femeie este de 16 ani , iar in anumite cazuri 15 ) , dobandeste prin aceasta capacitate deplina de exercitiu[6] , si poate incheia din acest moment contract de donatie in calitate de donator .

23.2.Incapacitatea minorului devenit major de a dispune in favoarea tutorelui sau . Minorul devenit major nu poate dispune in favoarea tutorelui sau daca „ daca socotelile definitive ale tutelei n-au fost prealabil date si primite ” , iar acest lucru se realizeaza prin descarcarea tutorelui de gestiunea sa de catre autoritatea tutelara dupa „ predarea bunurilor , verificarea socotelilor si aprobarea lor”[7] .

De la regula ,face exceptie ,situatia cand tutorele este ascendent al minorului .

De precizat ca existenta capacitatii de a dona se apreciaza in raport cu data incheierii valabile a contractului , care , difera dupa cum este vorba de un contract incheiat intre persoane prezente sau intre absentii . In ultimul caz donatorul trebuie sa fie capabil atat la data emiterii ofertei cat si la data acceptarii acesteia , precum si la data notificarii acceptarii [8] .

24.Incapacitatea de a primii prin donatii .

24.1.Incapacitatea persoanelor fizice neconcepute . Articolul 808. C. civ. prevede ca „ este capabil de a primii prin donatie oricine este conceput in momentul donatiunii ” . Asadar , din interpretarea acestui articol rezulta , ca pana la proba contrarie persoanele fizice neconcepute nu pot fi gratificate prin donatie .

Potrivit cunoscutei maxime romane infanus conceptus pro nato habetur quotiens de eius commodis agitur , copilul conceput este considerat ca exista ori de cate ori aceasta este in interesul lui cu conditia ca el sa se nasca viu si nu viabil si chiar daca el a murit imediat dupa nastere . In schimb , copilul mort este considerat inexistent [9].

Asadar , copilul neconceput poate fi insa gratificat indirect prin mecanismul donatiei cu sarcina , donatie care se face in favoarea unei persoane existente , capabile , in sarcina careia se stabileste de catre donator obligatia de a transmite un bun sau un drept catre copilul ce se va naste in viitor [10].

24.2.Incapacitatea entitatilor care n-au dobandit personalitate juridica . Organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica nu pot fi gratificate prin donatie deoarece nu au o existenta legala , ne fiind recunoscute de lege in momentul donatiei , aflandu-se intr-o situatie similara cu cea a persoanelor fizice neconcepute .

Potrivit art. 33 al (3) din Decretul 31 1954 , persoanele juridice care nu au dobandit personalitate juridica , dar care sunt in curs de formare , pot primii donatii de la data actului de infiintare dar numai pentru ca aceste donatii „ sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil ” ^[11] . In acest caz , donatia are drept scop alcatuirea patrimoniului necesar organizatiei pentru a dobandi personalitate juridica .

Dupa dobandirea personalitatii juridice , donatiile facute persoanelor juridice sunt valabile numai cu conditia respectarii principiului capacitatii de folosinta prevazut de art. 34 din Decretul 311954 , astfel ca obiectul donatiei trebuie sa corespunda scopului persoanei juridice precizat in actul sau de constituire .

Potrivit art. 19 alin (3) din O. G. numarul 262000 cu privire la asociatii si fundatii care dobandesc personalitate juridica dupa decesul fondatorului , efectele liberalitatilor facute in favoare fundatiei anterior constituirii ei se vor produce de la data actului constitutiv pentru fundatiile infiintate prin acte intre vii .

Neindeplinirea conditiilor expres prevazute de lege atrage nulitatea absoluta a actului juridic incheiat , acesta putand fi invocata de orice persoana interesata sau ridicata de instanta din oficiu [12].

24.3.Incapacitatea cetatenilor straini si a apatrizilor . Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi prin donatie terenuri in proprietate pe teritoriul Romaniei decat in conformitate cu art. 24 alin (2) din Constitutie . Interdictia prevazuta de acest text constitutional se refera la ori ce mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre straini si apatrizi .

24.4.Incapacitatea medicilor si farmacistilor .Medicii si farmacisti care „ au tratat pe o persoana in boala din care moare nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare , ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli ” [13] . Aceste dispozitii se aplica in aceiasi masura si preotilor [14].

Aceasta incapacitate se intemeiaza pe o prezumtie de captatie sau sugestie a bolnavului si implicit prezumtia de viclenie a consimtamantului acestuia prin dol pentru a-i smulge liberalitati excesive [15]

Aceste persoane nu pot dovedi ca liberalitatile realizate in favoarea lor , sunt opera unei vointe libere si ca ele ar avea mai mult in vedere calitatea de ruda sau de amic al donatorului decat calitatea de medic, farmacist sau preot [16] .

In ceia ce priveste persoanele care practica ilegal medicina [17] si au tratat o persoana in boala de care moare , nu pot primii donatiile pe care bolnavul le-a facut in favoarea lor in cursul acestei boli .

In cazul farmacistilor , legea are in vedere pe aceia care au tratat un bolnav de boala de care acesta a murit , si nu acele persoane care se marginesc a elibera medicamente prescrise de medic .

De asemenea , incapacitatea prevazuta de art.810 C . civ. priveste preotii care au asistat in permanenta , spiritual pe dispunator in cursul ultimei boli de care a si decedat .

Calitatea de medic , farmacist sau preot nu constituie prin ea insasi o cauza de incapacitate , ci asistenta cu caracter repetat sau permanent [18] acordata bolnavului in aceasta calitate atrage incapacitatea .

Pentru a opera incapacitatea prevazuta de art.810 C . civ. , se cere indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii :

a)liberalitatea trebuie facuta in cursul bolii de care dispunatorul a murit . Liberalitatea va fi valabila daca a fost facuta uneia din persoanele precizate la art. 810 C . civ. in perioada cand donatorul era sanatos sau chiar in cursul unei boli de care acesta a scapat;

b)decesul donatorului sa fi fost cauzat de boala pentru care a fost tratat sau asistat , in caz contrar donatia fiind valabila ;

c)donatarul trebuie sa fi tratat sau asistat pe donator in ultima boala a acestuia ;

d)tratamentul sau asistenta bolnavului donator sa fi avut caracter repetat sau continuu

Articolul 810 alin (2) C .civ. , prevede , pe cale de exceptie , cazurile in care bolnavul poate dispune valabil in favoarea acestor persoane :

a)donatiile cu caracter remuneratoriu , reprezentand rasplata serviciilor prestate de medicul , farmacistul sau preotul care la asistat sau tratat pe bolnav . Aceste dispozitii remuneratorii trebuie sa fie proportionale atat cu serviciile prestate cat si cu starea materiala a dispunatorului . In acest caz , donatarul este cel care trebuie sa dovedeasca ca liberalitatea ce i-a fost facuta are caracter remuneratoriu .

Medicul , farmacistul sau preotul caruia i se face o liberalitate remuneratorie cu titlu particular nu poate , in principiu , s-o primeasca si , in acelasi timp sa solicite si onorariul ce i s-ar cuvenii , intrucat caracterul remuneratoriu al dispozitiei presupune rasplata serviciilor prestate si plata datoriei care rezulta din aceste servicii [19] .

Daca valoarea donatiei remuneratorii depaseste cu mult valoarea serviciilor prestate , ea poate fi supusa conditiilor de forma ( act autentic , daca nu se realizeaza in modalitatea darului manual sau donatiei indirecte ) si fond ale donatiei , putand fi supusa reductiunii pana la concurenta valorii serviciilor respective tinandu-se cont si de starea materiala a donatorului , fara a putea fi insa anulata .

b)dispozitiile universale facute medicilor , farmacistilor sau preotilor , daca acesti sunt rude in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv , iar donatorul nu are mostenitori in linie dreapta , exceptand cazul in care donatarul nu este el un astfel de mostenitor [20] .

Potrivit doctrinei recente [21] , textul vizeaza liberalitatile mortis causa deoarece numai acestea pot avea ca obiect transmiterea universalitatii juridice a unui patrimoniu , nu si donatiile care vizeaza numai o transmisiune cu titlu particular .

Aceasta exceptie are in vedere donatia care presupune o transmitere actuala a dreptului si nuna post mortem [22] .

24.5.Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca . Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca au capacitatea de a primii donatii , dar nu au capacitate deplina de exercitiu pentru a le accepta . Donatia facuta unui incapabil sau unui minor cu capacitate restransa de exercitiu , se accepta de catre reprezentantul legal sau personal cu incuviintarea acestuia . In acest sens art. 815 alin (1) C. civ. prevede ca „ donatiunile facute unor minori sau unui interzis se accepta de tutore sau parinte ” .

Articolul 815 alin (2) C . civ. contine insa o protectie speciala in favoarea minorilor si interzisilor , permitand ca donatiile facute lor sa fie acceptate si de catre ascendentii lor in grad mai indepartat , chiar daca nu sunt tutorii lor iar parintii s- ar afla in viata si ar refuza sa accepte .

In ceia ce il priveste pe minorul cu capacitate restransa de exercitiu , acesta va putea accepta personal donatia insa cu incuviintarea reprezentantului legal sau a unui ascendent .

Daca donatia este cu sarcina sau sub conditie , capatand in parte caracter oneros , acceptarea constituind un act de dispozitie , ea trebuie sa fie , in toate cazurile , autorizata in prealabil de autoritatea tutelara .

In practica s-a decis ca aceasta incuviintare este necesara si in cazul donatarului debil mintal dar ne pus sub interdictie . In acest sens , s-a aratat ca atunci cand donatorul intentioneaza sa doneze un imobil ( constructie cu destinatie de locuinta ) , rezervandu-si uzufructul viager al bunului donat dar donatarul este debil mintal dar ne pus sub interdictie – in imposibilitate de a-si apara interesele - , curatorul ad –hoc desemnat pentru a-i apara interesele nu poate accepta singur donatia ce depaseste limitele unui act de administrare ,fara o incuviintare data de autoritatea tutelara [23] .

24.6.Surdo – mutul . Articolul 816 C . civ. prevede ca surdo –mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta singur o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara . In practica judiciara , s-a dat o interpretare restrictiva a acestui text , precizandu-se ca nu priveste si incheierea si altor acte juridice de catre surdo –muti [24] . In prezent, legea 36 1995 a notarilor publici si a activitatii notariale prevede ca declaratia de vointa a surdo - mutului , care din orice motive nu poate scrie , se va lua prin interpret . De aceia se considera , ca acel curator de care vorbeste art. 816 C . civ. are de fapt rolul unui interpret [25] si nu pe acela de persoana care exercita un drept de care surdo – mutul ar fi lipsit .

Dispozitiile art. 816 C . civ. are in vedere surdo –mutul capabil care nu stie sa scrie si nu o persoana minora pusa sub interdictie caci in acest caz devin aplicabile dispozitiile art. 815 C. civ.

Per a contrario , rezulta ca o persoana surdo – muta care stie sa scrie , avand deplina capacitate de exercitiu , poate accepta personal donatia , ca orice persoana majora si capabila .

24.7.Incapacitatea persoanelor juridice de a primii donatii cu incalcarea scopului stabilit . In legatura cu capacitatea de a accepta o donatie , trebuie facute o serie de precizari in ceia ce priveste acceptarea ofertelor de donatie facute in favoarea unor persoane juridice . Prin urmare persoanele juridice pot primi donatii numai daca dreptul care formeaza obiectul acesteia corespunde scopului stabilit prin lege , actul de infiintare sau statut [26].

24.7.1.Acceptarea donatiilor de catre stat . Statul accepta donatiile prin autoritati diferite , dupa cum donatia este facuta unor institutii bugetare , unor organe ale statului , unitati administrativ – teritoriale , regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat .

In ceia ce priveste donatiile facute ministerelor sau altor organe sau institutii care se afla sub directa subordonare a Guvernului , acceptarea acestora se face de catre ministru sau conducatorul organului sau institutiei centrale de stat .

Donatiile oferite autoritatilor administrativ – teritoriale se accepta de catre Consiliul Judetean sau , dupa caz , de consiliul municipiului Bucuresti [27].

Cu privire la donatiile facute regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat , acceptarea se face de conducatorii acestora . Daca aceste donatii sunt de interes local este necesara autorizarea prealabila a Consiliului Judetean sau al municipiului Bucuresti , iar daca sunt de interes local este necesara autorizarea prealabila a organului tutelar .

Daca bunul care formeaza obiectul donatiei sau legatului facut prin testament urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ – teritoriale , dreptul de proprietate publica se dobandeste prin acceptarea liberalitatii de catre Guvern , de Consiliul Judetean sau Consiliul Local [28] .

Daca obiectul donatiei este un teren agricol se cere avizul Ministerului Agriculturii , iar daca este un imobil situat intr-o localitate , avizul Departamentului pentru Administratie Publica Locala .

In toate cazurile bunurile grevate de sarcini sau pentru care exista restante de impozite sau taxe , pot fi acceptate numai cu avizul Ministerului Finantelor [29] .

Pentru incheierea valabila a acestor donatii , acceptarea acestora de catre organele indreptatite se face numai in forma autentica potrivit art. 813 C . civ [30] .

24.7.2.Acceptarea donatiilor de catre asociatiile si fundatiile fara scop patrimonial . In ceia ce priveste persoanele juridice , care nu sunt de stat , acceptarea donatiilor inclusiv a darurilor manuale oferite asociatiilor si fundatiilor fara scop patrimonial se face numai cu autorizarea prealabila si avizul Guvernului [31] , cu exceptia contributiilor sau donatiilor initiale necesare pentru constituirea patrimoniului propriu ( capacitate de folosinta anticipata ) , a cotizatiilor periodice si a subventiilor din partea statului , unitatilor administrativ – teritoriale si , in general a persoanelor juridice de drept public pentru care nu este necesara nici a autorizare .

In schimb , persoanele juridice care nu sunt de stat dar care urmaresc un scop patrimonial precum si sindicatele pot accepta donatiile , prin organele lor , fara autorizare prealabila .

De exemplu legea 51 1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat prevede ca donatiile facute barourilor de avocati sau Uniunii Avocatilor se accepta de catre consiliul baroului , respectiv Comisia permanenta . La fel legea 36 1995 a notarilor publici si a activitatii notariale , prevede ca acceptarea donatiilor facute uniunii se face de catre consiliul acesteia .

In privinta anumitor persoane juridice , reglementate prin legi speciale sunt instituite o serie de restrangeri ale capacitatii de a primi prin donatii . De exemplu , legea partidelor politice prevede ca acestea nu pot primi donatii de la institutii publice , de la regii autonome , de la societatile comerciale si de la societatile bancare cu capital majoritar de stat .

Fata de cele aratate , consideram ca autorizarea impusa de legiuitor mai ales in privinta persoanelor juridice fara scop patrimonial dar si a celor cu capital majoritar de stat are drept scop atat protejarea suplimentara a familiei dispunatorului cat si protectia societatii in ansamblul sau .

SECTIUNEA a II – a

MOMENTUL CAND ESTE CERUTA CAPACITATEA

25.Reguli aplicabile . In ceia ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor distingem doua situatii :

incheierea printr-un singur act ;

incheierea donatiei prin doua acte separate ;

Daca donatia se incheie printr-un singur act , si ambele parti sunt prezente simultan la incheierea contractului , capacitatea se apreciaza in raport cu acest moment . Astfel atat donatorul cat si donatarul trebuie sa fie capabili , unul de a dispune prin donatii si celalalt de a primii donatii , in momentul perfectarii conventiei , respectiv in momentul exprimarii consimtamintelor lor in forma autentica prevazuta de lege .

Daca donatia se incheie prin acte separate ( intre absenti ) capacitatea donatorului se apreciaza la un moment diferit de cea a donatarului .

Asadar , donatorul trebuie sa fie capabil in momentul emiterii ofertei de donatie , cand isi manifesta vointa de a dona in momentul acceptarii ofertei intrucat in acest moment se realizeaza consimtamantul partilor cat si in momentul notificarii acceptarii ofertei , caci donatia produce efecte numai din acest moment [32] .

In ceia ce il priveste pe donatar in literatura juridica s-a nascut o adevarata controversa . Sunt autori care considera ca donatarul trebuie sa fie capabil de a primi si in momentul facerii ofertei de donatie deoarece oferta de a dona facuta in forma legala nu este „ un simplu proiect ” , ci o oferta „ de a se dezbraca actualmente ” , oferta nula daca este facuta unui incapabil si deci , daca este nula de la originea sa , acceptarea donatarului nu o poate face sa aiba viata [33] .

Alaturi de alti autori [34] , impartasim opinia , potrivit careia donatarul nu trebuie sa fie capabil in momentul emiterii ofertei , deoarece oferta de donatie este un act unilateral de vointa in care se manifesta numai vointa donatorului si nu cea a donatarului .

Donatarul trebuie sa fie capabil atat in momentul acceptarii ofertei cat si in momentul notificarii acceptarii , intrucat numai din acest moment donatia produce efecte atat fata de donator cat si fata de donatar .

SECTIUNEA a III –a

SANCTIUNEA INCAPACITATILOR SPECIALE DE A FACE SI PRIMI DONATII ^[35]

26.Nulitatea contractului . Dispozitiile imperative sau prohibitive ale legii trebuie sa fie garantate printr-o sanctiune , caci altfel ar devenii iluzorii . De aceia , dupa ce prin articolele precedente se stabileste incapacitatile de a face si de a primii donatii , in art. 812 C. civ. dispune ca „ dispozitiile facute in favoarea unui incapabil sunt nule ” .

Asadar , din interpretarea acestui text de lege ar rezulta ca sanctiunea care loveste contractul este nulitatea absoluta , desi in realitate sanctiunea va fi atat nulitatea absoluta cat si nulitatea relativa , in functie de interesul ocrotit prin incapacitatea respectiva .

27.Nulitatea absoluta . In cazul in care incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica, donatia va fi lovita de nulitate absoluta daca s-a incheiat cu incalcarea :

dispozitiilor art. 44 alin (2) din Constitutie , respectiv donatia facuta unui cetatean strain sau apatrid si care are ca obiect dreptul de proprietate asupra unui teren de pe teritoriul tarii ;

dispozitiile art. 811 C . civ si art. 33 din Decretul 311954 , care privesc pe de o parte , donatiile facute persoanelor fizice neconcepute , iar pe de alta parte , cele facute organizatiilor care nu au dobandit personalitate juridica ;

dispozitiile art. 810 C . civ. cu privire la donatiile facute medicilor , farmacistilor si preotilor care au tratat si asistat pe donator in boala de care acesta a murit In acest caz ,sanctiunea nulitatii absolute isi gaseste pe deplin justificarea [36] , deoarece interdictia este conceputa ca o dispozitie prohibitiva , ca o regula generala de aparare a prestigiului profesiei de medic sau de preot.In cazul persoanelor care practica ilegal medicina , fapta constituie infractiune , impunandu-se si in acest caz sanctiune nulitatii absolute ;

dispozitiile art. 811 si art. 817 C . civ , care prevad indeplinirea unor conditii cu privire la acceptarea donatiilor facute persoanelor juridice [37] ;

dispozitiile art. 129 , 133 , 105 si 147 C . fam . care prevad incapacitatea minorului sau interzisului de a face donatii atat personal cat si prin reprezentantul legal , chiar cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare ;

28.Nulitatea relativa . Donatia este lovita de nulitatea relativa daca s-a incheiat cu nerespectarea ;

dispozitiilor art. 809 alin (2) C . civ cu privire la incapacitatea minorului devenit major de a face donatii in favoarea tutorelui de vreme ce „ socotelile definitive ale tutelei nu au fost date si primite ” ;

dispozitiile art. 815 si art. 816 C . civ. cu privire la donatiile facute minorilor sau persoanelor puse sub interdictie cat si surdo – mutilor ;

In ceia ce priveste persoana care poate invoca nulitatea relativa , aceasta poate fi atat cel ocrotit cat si succesorii sai in drepturi [38] .

29.Nulitatea – consecinta a prohibitiei legii . Donatiile facute cu nerespectarea incapacitatilor speciale sunt sanctionate cu nulitatea relativa sau absoluta dupa caz , si cand „ cand sunt deghizate sub forma unui contract oneros fie facute in numele unor persoane interpuse” , nulitatea actului fiind in acest caz o consecinta a prohibitiei legii , iar prohibitia are drept scop de a prevenii violarea legii .

De exemplu este posibil ca partile sa incheie un contract de vanzare – cumparare cu incapabil de a primii , insa acest act sa fie contrazis de actul secret , in care se arata adevarata sa natura , si anume o donatie .

Tot astfel dispunatorul poate dona unui apropiat al celui pe care doreste sa-l gratifice , utilizand simulatia prin interpunere de persoane .

Asadar , cel care solicita nulitatea sau anularea donatiei deghizate trebuie sa faca dovada simulatiei .

Legea prezuma ca persoane interpuse pe parinti , descendentii , si sotul persoanei incapabile . Fundamentul acestei prezumtii legale este legatura de afectiune intre persoanele interpuse si cel incapabil pe care donatorul urmareste sa-l gratifice . Aceste dispozitii sunt de stricta interpretare si nu se poate extinde prin asimilare sfera persoanelor prezumate interpuse si la alte rude sau persoane cu care incapabilul este legat printr-o legatura de rudenie sau afectiune (frati , bunici , prieteni , viitorul sot ) .

Daca se dovedeste interpunerea de persoane pentru a eluda dispozitiile legale cu privire la incapacitate, persoana interpusa va restitui tot ce a primit de la donator , nulitatea producandu-si efecte atat impotriva incapabilului cat si impotriva persoanei interpuse . Daca persoana interpusa , a fost de rea credinta, va fi obligata nu numai la restituirea bunului , obiect al donatiei , ci si a fructelor naturale sau civile produse de bun [39].

SECTIUNEA a IV – a

CONSIMTANANTUL

30.Preliminarii . Consimtamantul reprezinta acordul de vointa a doua sau mai multe persoane , incheiat cu scopul de a produce un efect juridic determinat . O singura vointa nu este suficienta pentru a crea un contract , caci oferta unei persoane nu obliga pe cel care a facut-o atata vreme cat nu exista un acord de vointa .

Donatia fiind un contract , are la baza consimtamantul liber exprimat insa pentru ca acesta sa fie valabil trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii :

sa provina de la o persoana cu discernamant , aceasta conditie decurgand din caracterul consistent al actului juridic , subiectele trebuind sa aiba capacitatea de a aprecia si de a discerne efectele juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa

sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice in sensul de a crea , modifica sau stinge un raport juridic civil ;

sa fie exteriorizat , adica hotararea partilor de a incheia actul sa se manifeste in exterior ;

sa nu fie afectat de un viciu de consimtamant , astfel art. 953 C . civ. prevede faptul ca nu este valabil „ consimtamantul atunci cand este dat prin eroare , smuls prin violenta sau surprins prin dol ” ;

31.Viciile de consimtamant .

a)Eroarea . Consta in falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil Ea conduce la anularea donatiei daca este substantiala , constituind insasi cauza liberalitatii . Eroarea poate purta asupra identitati persoanei donatarului , asupra unei calitati a persoanei gratificate , asupra bunului care constituie obiectul donatiei si nu in ultimul rand asupra cauzei determinante a donatiei [40] .

b)Dolul . Este acel viciu de consimtamant , care consta in inducerea in eroare a unei persoane , prin mijloace viclene sau dolosive , pentru a o determina sa incheie un act juridic .

In aceasta materie , dolul , se prezinta sub forma captatiei si sugestiei , si reprezinta o cauza de anulare a donatiei ca fara mijloacele viclene intrebuintate , donatorul nu ar fi facut liberalitatea .

Captatia consta in demonstratii de afectiune , de prietenie , adevarate sau false prin diferite mijloace de maguliri , insinuari , indemnuri , sau ori ce alte asemenea mijloace , in scopul de a atrage bunavointa donatorului si de a obtine de la el liberalitati pe care altfel nu le-ar fi obtinut . Captatia isi gaseste insa o mai mare aplicabilitate in materia testamentelor .

Sugestia consta in mijloacele viclene folosite de o persoana pentru a determina o alta persoana , prin puterea de convingere ce o exercita asupra acesteia , sa-i faca o liberalitate pe care in caz contrar nu ar fi facut-o.

De precizat ca sugestia si captatia conduc la anularea donatiei numai daca s-au manifestat sub forma unor manopere dolosive , viclene care impiedica consimtamantul donatorului de fi liber .

In practica , captatia si sugestia se poate manifesta prin sechestrarea donatorului , indepartarea de rude si denigrarea acestora , controlarea corespondentei , indepartarea vechilor prieteni si a unor oameni de incredere [41] .

Prin urmare , consimtamantul donatorului trebuie luat de notar in momentul autentificarii actului de donatie ne fiind suficient consimtamantul luat de notar anterior autentificarii actului . Acest lucru se datoreaza faptului , ca valabilitatea autentificarii unui act este conditionata , in mod impetuos , de existenta , chiar la data autentificarii consimtamantului partilor , deoarece pana la autentificare donatorul poate sa revina oricand asupra donatiei [42] .

c)Violenta . Este acel viciu de consimtamant , care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o amenintare ce o determina sa incheie un act pe care in caz contrar nu l-ar fi incheiat .

In materia donatiei , violenta constituie viciu de consimtamant , fie ca este fizica , fie ca este morala , daca a avut drept efect constrangerea dispunatorului de a face liberalitati contra vointei sale .

In consecinta , contractul de donatie , incheiat prin vicierea consimtamantului unuia dintre partile contractante este sanctionat cu nulitatea relativa ce poate fi invocata de partea ocrotita , al carui consimtamant a fost viciat sau de cei care reprezinta drepturile sale . Nulitatea este susceptibila de acoperire prin confirmare , iar actiunea in anularea unei donatii este supusa termenului general de prescriptie a actiunii in anulare [43] .

SECTIUNEA a V - a

OBIECTUL CONTRACTULUI

32.Conditii . Obiectul donatiei trebuie sa respecte conditiile generale prevazute de lege pentru obiectul actului juridic civil , si anume :

sa se afle in circuitul civil ;

sa fie determinat sau determinabil ;

sa fie posibil ;

sa fie licit si moral ;

sa existe sau sa poata exista in viitor ;

Dintre bunurile viitoare [44] numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei . Dupa deschiderea mostenirii , mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita , respectiv cota parte indiviza, nu numai cu titlu oneros , dar si cu titlu gratuit , deci prin donatie . Asadar , bunurile viitoare nu pot constituii obiect al darului manual .

Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar fie si sub conditie . Daca contractul are ca obiect lucrul altuia donatia este nula absolut in toate cazurile intrucat donatarul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia contravine principiului irevocabilitatii .

Daca incheierea contractului de donatie este insotita , precedata sau urmata de incheierea unui alt contract , cu participarea unei alte persoane straine de donatie , trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza , adica obiectul donatiei . pentru ca solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente .

Problema care se pune in practica este de a sti daca in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei case , obiectul donatiei este suma de bani sau casa . Regula este ca, in cazul prestarii unei sume de bani in vederea achizitionarii unui imobil , obiectul donatiei este suma de bani [45] . Tot astfel , daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra alte persoane decat cea care plateste pretul imobilului , ceia ce se doneaza este pretul , iar nu imobilul dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre vanzator . In schimb , daca transcrierea se face dupa incheierea vanzarii si plata pretului la care donatarul nu a luat parte , obiectul donatiei in formeaza imobilul [46] .

Drept consecinta , daca obiectul donatiei este o suma de bani , nulitatea contractului de donatie sau reductiunea ,raportul ori revocarea donatiei nu va afecta dreptul de proprietate al dobanditorului asupra imobilului . In schimb , daca donatia a avut ca obiect imobilul , toate consecintele se vor rasfrange asupra lui[47] .

SECTIUNEA a VI – a

CAUZA

33.Cauza . Cauza sau scopul este acel element al actului juridic care consta in obiectul urmarit la incheierea unui asemenea act . Alaturi de consimtamant cauza formeaza vointa juridica .

Asadar , donatia trebuie sa aiba o cauza licita , iar potrivit art. 966 si 968 C . civ. aplicabile si donatiei, conventia este nula daca cauza lipseste , este falsa , prohibita de lege , sau contrara ordinii publice si bunelor moravuri .

In materia donatiei , cauza o constituie chiar lipsa echivalentului , care este de esenta liberalitatii si consta in insasi intentia liberala , in animus donandi a donatorului , astfel ca ea „nu poate prin sine insasi si neatarnat de alte elemente determinate ale vointei , sa fie licita ” . Cauza nu poate fi licita decat daca din imprejurarile in care s-a incheiat contractul , rezulta neandoielnic ca prestatia nu deriva dintr-o intentie pur liberala , ci dintr-un raport de echivalenta a unei contraprestatii cu caracter ilicit .

Potrivit unor opinii exprimate in doctrina , aceasta intentie liberala se completeaza cu „ motivul determinant ” pentru a constitui cauza donatiei , motiv care este de fapt scopul urmarit de donator , „element subiectiv , variabil si concret in fiecare contract de donatie ” [48].

Dovada cauzei ilicite sau imorale , incumba persoanei care se prevaleaza de caracterul ilicit sau imoral al cauzei . Dovada cauzei ilicite si imorale se poate face prin orice mijloc de proba [49] .

Deasemeni , s-a hotarat ca este nula absolut pentru cauza imorala , acea donatie pentru care s-a dovedit ca s-a incheiat in scopul exclusiv pentru stabilirea , continuarea ori renuntarea la o relatie de concubinaj [50] .

SECTIUNEA a V II– a

FORMA DONATIEI

34.Principiul consensualismului actelor juridice . Principiul consensualismului este cel care guverneaza incheierea actelor juridice civile , contractul , de regula , ia nastere si produce efecte juridice prin simplu acord de vointa al partilor , neexprimat intr-o forma anume [51]

Prin exceptie insa , unele contracte sunt solemne , fiind supuse , in vederea perfectarii lor , formelor anume determinate de lege , fara de care nu pot lua fiinta . Pentru aceste contracte , forma scrisa nu mai este ceruta ca un simplu mijloc de proba , ca in contractele consensuale , si reprezinta un element constitutiv al contractului .

Asadar , solemnitatea este o masura de protectie a donatorului care prin contract transmite actual[52] si irevocabil un drept din patrimoniul sau , fara a fi inlocuit cu un echivalent , iar in acest sens legiuitorul a facut din contractul de donatie unul solemn atat in ceia ce priveste vointa celui care isi micsoreaza patrimoniul cat si in ceia ce priveste vointa celui care primeste , care nu se pot exprima valabil decat in forma autentica „ nu numai pentru a asigura o dovada si o forta executorie acordului dintre parti ci pentru ca acest acord sa aiba fiinta legala ” [53] .

35.Incheierea contractului de donatie intre prezenti . Daca contractul se incheie printr-un singur act, ambele parti fiind prezente simultan la incheierea contractului , acesta este valabil incheiat si produce efecte din momentul exprimarii consimtamantului ambelor parti in forma autentica .

Asadar contractul de donatie poate fi incheiat atat personal cat si prin mandatar . Reprezentand un act de dispozitie , pentru a carei valabilitate se cere forma autentica , mandatul trebuie sa fie special , si dat in forma autentica , cele doua acte formand un tot unitar , indivizibil

Intrucat cerinta formei autentice este prevazuta in mod imperativ, sub sanctiunea nulitatii absolute , deci ad validatem , dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta cu martori , nici daca ar exista un inceput de dovada scrisa ^[54] .

Nulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice , poate fi invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu , si nu poate fi inlaturata in nici un fel . De exemplu , nu poate fi validata printr-un act confirmativ al donatorului si nici acoperita printr-un proces verbal incheiat cu prilejul transcrierii unui imobil [55] ori prin alte acte oficiale ulterioare manifestarii de vointa , daca actul juridic initial este nul .

De asemenea , inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei , avand caracterul unei donatii , nu poate fi facut decat prin inscris autentic ^[56] . Intrucat parintii nu au o obligatie civila imperfecta de a-si inzestra copiii , nici executarea benevola a donatiei in scop de inzestrare , nu poate acoperii nulitatea si deci se poate cere restituirea prestatiei efectuate in baza actului [57] , ca donatie , iar nu valabila ca act de plata facuta in executarea unei obligatii civile imperfecte .

In cazul care are ca obiect un imobil , inscrisul autentic nu este cerut ca mijloc de proba , ci ca un element esential al contractului de donatie . In acest sens art. 1168 C . civ. prevede ca „ donatorul nu poate repara prin nici un act confirmativ , viciile unei donatii intre vii, nula in privinta formei , ea trebuie sa se refaca cu formele legiuite ” . Prin urmare , viciul de forma nu poate fi acoperit prin executarea voluntara sau prin confirmare . Forma autentica a actului de donatie este de esenta acestui contract civil . Ca urmare , nu se poate pretinde , dobandirea unei proprietati imobiliare prin donatie , in conditiile in care donatia nu a fost facuta cu respectarea art. 813 C . civ [58] .

In schimb , dupa moartea donatorului , nulitatea unei donatii pentru vicii de forma , cat si in privinta oricarei exceptii , poate fi acoperita prin confirmarea , ratificarea ori executarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului daca confirmarea , ratificarea sau executarea este benevola si facuta in deplina cunostinta de cauza . Renuntarea la efectele nulitatii este opozabila si creditorilor, daca nu este frauduloasa .

Pentru a explica aceasta dispozitie , se spune ca in persoana succesorilor donatorului nulitatea pentru nerespectarea formei devine relativa in intelesul ca ei pot in mod variabil sa confirme donatia autorului lor lovita de nulitate de forma , si bineinteles , nulitatea poate fi invocata numai de catre ei . Altii spun ca , in realitate , ne aflam in prezenta unei nulitati absolute care exceptional poate fi acoperita . Impartasim parerea potrivit careia donatia nula absoluta pentru vicii de forma lasa in persoana succesorilor o obligatie civila imperfecta care , fiind executata sau confirmata de buna voie si in deplina cunostinta a cauzei de nulitate nu de loc la repetitie [59] . Bineinteles , confirmarea sau ratificarea produce efecte numai fata de succesorii care o consimt .

In sfarsit , precizam ca si sarcinile sau conditiile donatiei trebuie sa fie prevazute in forma solemna .

36.Incheierea contractului de donatie intre absenti . Daca contractul de donatie se incheie intre absenti , prin doua acte separate , succesive , atat oferta de a darui cat si acceptarea[60] trebuie sa fie facute in forma autentica [61] , in caz contrar nu se vor produce efectele juridice , fiind nule absolut .

Pentru valabilitatea donatiei acceptata printr-un inscris separat , se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului . In caz de moarte a donatorului , mai inainte de acceptare , oferta devine caduca [62] .

De asemenea , si donatarul trebuie sa fie in viata in momentul acceptarii , cand se realizeaza acordul de vointa necesar in vederea incheierii contractului . Daca donatarul inceteaza din viata inainta de acceptare mostenitorii sai nu pot accepta donatia , deoarece autorul lor nu le-a putut transmite nici un drept, iar oferta de donatie s-a facut intuitu personae . Asadar nu ar putea accepta donatia nici in timpul vietii donatarului pe calea actiunii oblice [63] si nici ataca refuzul acceptarii donatiei pe calea actiunii pauliene , pentru ca donatarul nu isi micsoreaza patrimoniul , ci pierde doar ocazia de a-l marii.

Asadar , in acest caz ,contractul este valabil incheiat in momentul notificarii acceptarii , si nu in momentul acceptarii donatiei de catre donatar .

Pornind de la dispozitiile art. 814 alin (2) C . civ. , notificarea acceptarii nu reprezinta doar o simpla formalitate ci este o conditie esentiala pentru valabilitatea contractului de donatie (sub sanctiunea nulitatii absolute ) incheiat prin acte separate , contractul devenind perfect numai cand acceptarea a fost comunicata donatorului intrucat numai in acest moment exista concursul a doua vointe reciproc cunoscute[64] .

De aici decurg si o serie de consecinte importante . Astfel donatorul poate revoca oferta de donatie cat timp notificarea acceptarii nu a avut loc , revocare ce poate fi expresa sau tacita . Daca donatorul a vandut bunul ce face obiectul ofertei de donatie , inainte de a-i fi comunicata acceptarea , aceasta constituie o revocare tacita [65] .

Pe de alta parte , donatarul trebuie sa fie in viata si capabil nu numai in momentul acceptarii donatiei , ci si in momentul notificarii de catre donator a acceptarii sale , intrucat daca decedeaza sau devine incapabil dupa acceptarea ofertei , dar inainte ca aceasta acceptare sa fie comunicata donatorului , contractul nu mai ia fiinta , ne mai realizandu-l se acordul de vointa al celor doua parti . Drept consecinta , mostenitorii donatarului sau creditorii acestuia nu pot notifica acceptarea donatarului decedat dupa acceptarea ofertei , dar anterior notificarii pentru acelasi argument : contractul nu s-a incheiat inca .

Practica judiciara impartaseste aceiasi opinie potrivit careia donatia este valabil incheiata de la data comunicarii catre donator a acceptarii ofertei de donatie [66] .

SECTIUNEA a VIII –a

CONDITILE INTOCMIRII UNUI ACT ESTIMATIV IN CAZUL DONATIEI DE BUNURI MOBILE

37.Actul estimativ . Daca donatia are ca obiect bunuri mobile , corporale sau incorporale , art. 827 C. civ. dispune ca donatia este valabila „ numai pentru obiectele trecute intr-un act estimativ semnat de donator si donatar ” . Asadar , pe langa conditia incheierii donatiei in forma autentica , donatie de bunuri mobile este supusa unei conditii speciale .

Acest act sau stat estimativ , trebuie sa cuprinda descrierea individuala a bunurilor cat si o evaluare a acestora si poate fi cuprins in insusi contractul de donatie dar si intr-un act separat . Atunci cand se realizeaza printr-un act separat , actul estimativ este valabil si daca se face printr-un act sub semnatura privata [67] cu conditia sa fie semnat atat de donator cat si de donatar , sau de mandatarii acestora , daca contractul s-a semnat prin mandatari .

Conditia intocmirii actului estimativ nu se aplica in cazul darului manual care se incheie valabil prin traditiunea bunului . De asemenea , aceasta conditie nu se aplica nici celorlalte exceptii de la regula formei autentice a donatiei ( donatiile indirecte si donatiile deghizate ) intrucat acestea sunt supuse , in privinta formei , regulilor ce guverneaza actele prin care acestea se realizeaza .

Scopul acestei formalitati este de a consolida principiul irevocabilitatii donatilor , impiedicand pe donator de a retine o parte din bunurile donate si de a revoca in parte astfel donatia . Pe de alta parte , conditia mai are si scopul de a garanta exercitiul unor drepturi eventuale la care poate de nastere donatia , ca de exemplu , reintoarcerea bunurilor donate in patrimoniul donatorului in anumite conditii[68] .

Sanctiunea nerespectarii intocmirii actului estimativ este nulitatea absoluta a contractului de donatie[69] .