ANALIZA STATISTICA A FACTORILOR DE PRODUCTIE

ANALIZA STATISTICA A FACTORILOR DE PRODUCTIE

Indicatori statistici ai potentialului uman

Potentialul uman este unul din factorii principali de productie si se refera la modul cum este asigurata unitatea economica cu forta de munca.

Volumul potentialului uman

In analiza statistica, volumul potentialului uman poate fi asigurat cu ajutorul a doi indicatori:

n     numar efectiv: numarul de salariati prezenti la un moment dat in unitate (luna, trimestru, semestru, an)

n     numar scriptic: numarul de persoane care au incheiat un contract de munca cu unitatea respectiva.

Pe ramuri si la nivelul economiei nationale numarul mediu al salariatilor rezulta din insumarea numarului mediu al salariatilor existent in unitatile economice.

Numar mediu de salariati se determina astfel:

unde:Ti - numarul efectiv de salariati prezenti in fiecare zi din perioada respectiva

zc - numarul de zile calendaristice din perioada respectiva

Pentru personalul de conducere, administratie si functionari numarul mediu al salariatilor se stabileste ca medie aritmetica a numarului la inceput NSi si sfarsitul perioadei NsS:

Structura potentialului uman

Populatia activa

Populatia activa (PA) din punct de vedere economic include toate persoanele de 14 ani si peste, apte de munca, care, intr-o perioada de referinta specificata, furnizeaza forta de munca disponibila (utilizata sau neutilizata) pentru producerea de bunuri si servicii in economia nationala.

Populatia activa cuprinde populatia ocupata (PO) si somerii (S), dupa urmatoarea structura:

populatia ocupata - salariati civili, patron, lucrator pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati, membrii asociatiilor cooperatiste, militarii de cariera, militarii in termen,

populatia activa neocupata (somerii) - persoane in cautarea unui alt loc de munca, persoane in cautarea primului loc de munca.

In statistica O.N.U. se recomanda determinarea populatiei economic activa in doua variante:

populatia obisnuit activa se determina cu ocazia recensamintelor, perioada de referinta fiind de obicei anul calendaristic. Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este numarul saptamanilor:

v    daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a avut statut de "ocupat" si "neocupat" in perioada de referinta este preponderent, atunci se include in populatia obisnuit activa;

v    daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost inactiva (nici ocupat, nici neocupat) este preponderent, atunci se include in populatia obisnuit inactiva.

populatia curent activa se determina cu ocazia anchetelor asupra fortei de munca, perioada de referinta fiind de obicei o saptamana. Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este "ora".

Populatia curent activa sau forta de munca cuprinde toate persoanele care indeplinesc cerintele pentru a fi incluse in categoria "ocupat" sau "neocupat".

Categoria "ocupat" cuprinde toate persoanele care au varsta mai mare decat o anumita limita si care in timpul unei perioade de o saptamana sau o zi sunt cuprinse in urmatoarele categorii:

a. angajat platit:

"prezent la munca" - respectiv persoanele care in cursul perioadei de referinta desfasoara o munca pentru salariu in bani sau in natura;

"cu un serviciu, dar absent la munca" - persoane care sunt temporar absente de la locul de munca;

b.angajat in propria unitate:

"prezent la munca" - persoanele care in timpul perioadei de referinta presteaza anumite activitati pentru profitul sau castigul familiei in bani sau natura;

"cu o activitate, dar absent la munca" - persoanele care au intreprinderi de diferite tipuri (ferme, firma de prestare a serviciilor, firme pentru alte activitati), dar sunt absenti in cursul perioadei de referinta de la munca din diferite motive.

Categoria "neocupat" cuprinde toate persoanele care au depasit o anumita varsta si care in timpul perioadei de referinta sunt:

a) "fara loc de munca" - include toate persoanele care sunt cuprinse in categoriile "angajat platit" si "angajat in propria unitate";

b) "disponibili pentru munca" - persoanele care sunt disponibile pentru munca platita sau munca in propria intreprindere;

c) "in cautarea unui loc de munca" - persoanele care au intreprins diferite actiuni pentru a-si gasi un loc de munca.

Populatia economic non-activa (inactiva) cuprinde toate persoanele, indiferent de varsta care nu sunt economic active.

Populatia obisnuit non-activa cuprinde toate persoanele al caror statut principal de activitate in cursul perioadei de referinta este nici "ocupat", nici "neocupat". Cuprinde urmatoarele categorii: persoanele care isi desfasoara activitatea in propria gospodarie; persoanele care studiaza, respectiv persoanele de ambele sexe, care urmeaza orice institut de educatie, public sau privat de orice fel; persoanele care primesc venituri din proprietate sau investitii, dobanzi, rente, pensii pentru activitatea anterioara; alte persoane - persoane care primesc ajutoare publice, copiii care nu urmeaza o scoala etc.

Populatia curent non-activa cuprinde persoanele care nu sunt "ocupate" sau "neocupate" in cursul unei perioade scurte. Aceste persoane nu sunt active din diverse motive: frecventarea institutelor de educatie, angajarea in ocupatii din gospodariile personale, persoane din activitate sau care au o varsta inaintata, alte motive (de exemplu infirmitatii).

Populatia activa (definita ca totalitatea persoanelor rezidente care au o slujba sau sunt in somaj, inclusiv militarii contigentului) se poate calcula pe baza a trei surse de date:

a) Recensamantul populatiei, caz in care se determina populatia obisnuit activa, ca o medie anuala a perioadei de referinta.

b) Ancheta asupra fortei de munca este metoda principala de investigare a pietei fortei de munca, caz in care se determina populatia curent activa.

Populatia activa a Romaniei s-a estimat prin parcurgerea a doua etape:

s-au determinat ratele specifice de activitate pe sexe si pe grupe de varsta

r_Ai , ca raport intre populatia activa din esantion si populatia totala

din esantion , ambii indicatori fiind observati prin anchete.

unde i este varsta

s-au aplicat ratele de activitate astfel calculate la populatia totala a Romaniei pe grupe de varsta (P_i)

c) sursele administrative permit estimarea populatiei active prin insumarea urmatoarelor elemente:

populatia ocupata civila (POC) - evaluata pe baza informatiilor inregistrate la Ministerul Finantelor

efectivele militare (M) - informatii furnizate de ministerele respective (MAN, MI, SRI etc)

numarul somerilor (S) - inregistrat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale

Utilizand aceste elemente se obtine populatia activa:

PA = POc + M + S

Informatiile care caracterizeaza populatia activa pot fi structurate dupa mai multe criterii: sex, varsta, sectoare de activitate, ramuri, ocupatie, nivel de instruire etc.

Caracterizarea structurii populatiei active se realizeaza in prima faza pe baza unor grupari simple, pe baza unei singure caracteristici.

Studierea in profunzime a structurii populatie active, a corelatiilor dintre acest indicator si alti indicatori care caracterizeaza activitatea economico - sociala necesita efectuarea unor grupari combinate dupa doua sau mai multe caracteristici. Acestea sunt:

v    gruparea populatiei active pe sectoare de activitate, respectiv structurarea populatiei active pe cele trei sectoare: sectorul primar, sectorul secundar, sectorul tertiar.

v    gruparea populatiei active pe sectoare de activitate, respectiv structurarea populatiei active pe cele trei sectoare: sectorul primar, sectorul secundar, sectorul tertiar.

v    gruparea populatiei active pe categorii socio-profesionale

v    gruparea populatiei active in functie de tipul statutului de persoana ocupata, respectiv: patron, muncitor pe cont propriu; angajat; lucrator in familie neplatit; membru al cooperativelor de productie; alte persoane.

Obtinerea unor informatii detaliate privind structura populatiei active si non-active, analiza complexa a acesteia si a influentei sale asupra activitatii economico-sociale necesita utilizarea unor grupari combinate, utilizand simultan doua sau mai multe caracteristici de grupare.

Aceste tipuri de grupari se pot determina in special pe baza informatiilor obtinute prin recensamantul populatiei. In cadrul gruparilor combinate se cuprind:

A. Gruparea populatiei tarii dupa participarea la activitatea economica, starea civila, sex.

Structura populatiei, dupa participarea la activitatea economica, pe sexe, medii si grupe de varsta Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti, editia 2003.

Fig. 1 structura populatiei active pe grupe de varsta

Fig. 2 structura populatiei inactive pe grupe de varsta

Din figura 1 se constata ca ponderea cea mai mare in totalul populatiei active o au persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 - 34 ani (aproximativ 30%) si 35 - 49 ani (30%) iar ponderea cea mai mica in totalul populatiei active o au persoanele cu varsta mai mica decat 15 ani (0 %) si peste 65 ani (7%).

Figura 2 evidentiaza ca persoanele cu varsta sub 15 ani reprezinta 29 % din totalul populatiei inactive si au cea mai mare pondere in totalul populatiei inactive, grupa de varsta 15 - 24 ani reprezinta 18% din totalul populatie inactive, grupele 25 - 34 ani si 35 - 49 ani reprezinta 6% din totalul populatiei inactive si constituie ponderea cea mai mica din cadrul populatiei inactive, varsta cuprinsa intre 50 si 65 ani are o pondere de 16% iar varsta mai mare de 65 ani are o pondere de 25%.

Fig 3 Distributia populatiei active si inactive pe grupe de varsta si sex

Se constata ca persoanele de sex masculin au un numar mai mare in cadrul populatiei active si inactive decat persoanele de sex feminin. De asemenea se mai constata ca se ajunge la punctul de maxim al populatiei active si inactive atat pentru persoanele de sex masculin cat si pentru persoanele de sex feminin, in intervalul de varsta 35 si 49 ani; iar punctul de minim este atins de populatia de sex masculin si feminin cu varsta mai mare decat 65 ani.

Statutul de activitate poate fi: persoana obisnuita (curent) activa, respectiv ocupat sau neocupat si persoana non-activa (inactiva).

Starea civila: necasatorit, casatorit, divortat, vaduv.

O astfel de grupe asigura informatiile necesare pentru calcularea ratei brute si a ratelor specifice de activitate, elemente fundamentale pentru studierea factorilor care determina marimea si componenta resurselor umane ale unei tari si a legaturii acestora cu populatia totala a tarii respective. De asemenea, informatiile privind ocuparea si neocuparea asigura posibilitatea caracterizarii utilizarii resurselor umane in vederea formularii politicilor economice. In acelasi timp gruparea permite analiza relatiei dintre caracteristicile: starea civila, sex si participarea la activitatea economica.

Aceasta relatie este importanta la analiza participarii femeilor la activitatea economica.

B. Gruparea populatiei obisnuit (curent) activa dupa ocupatie, varsta, sex, gruparea populatiei obisnuit (curent) activa dupa ramurile in care-si desfasoara activitatea, varsta, sex.

C. Gruparea populatiei obisnuit (curent) activa dupa tipul statutului de persoana ocupata, ramura in care-si desfasoara activitatea si sex; gruparea populatiei obisnuit (curent) activa dupa tipul statutului de persoana ocupata, ocupatie si sex si gruparea populatiei obisnuit (curent) activa dupa ramura in care isi desfasoara activitatea, ocupatie si sex.

D. Gruparea populatiei obisnuit (curent) activa dupa ocupatie, nivelul pregatirii, varsta, sex; gruparea populatiei obisnuit (curent) activa dupa ramura de activitate, nivelul de pregatire, varsta, sex.

Aceste grupari asigura datele necesare analizei cerintelor in ceea ce priveste nivelul de pregatire si structura populatiei ocupate si gradul in care aceste cerinte sunt satisfacute. De asemenea, acestea furnizeaza informatii necesare corelarii sistemului educational cu structura economiei nationale.

E. Gruparea populatiei obisnuit activa dupa sex, statutul in ceea ce priveste participarea la activitatea economica, ocupatie si numarul de saptamani lucrate in ultimul an si gruparea populatiei curent activa dupa sex, statutul in ceea ce priveste participarea la activitatea economica, ocupatie si numarul de ore lucrate in ultima saptamana.

Informatiile furnizate de aceste grupari dau posibilitatea analizei subocuparii, asigura datele necesare planificarii in cadrul sistemului de asigurari sociale.

F. Gruparea populatiei obisnuit activa dupa venitul anual sau lunar, ocupatie, sex. Aceasta grupare permite, in principal, analiza diferentelor de venituri in functie de ocupatie sau sex.

G. Gruparea populatiei curent non-active pe categorii, varsta, sex. Categoriile de populatie curent non-activa sunt: casnic, student, etc.

Gruparea populatiei curent non-activa dupa motivul de inactivitate, varsta, sex.

Aceste grupari sunt utilizate, deoarece asigura informatii pentru analiza surselor potentiale de forta de munca, care nu sunt disponibile in prezent, dar pot deveni disponibile in viitor.

H. Gruparea gospodariilor (familiilor) dupa marime si numarul de membri activi.

Aceasta grupare asigura informatii cu privire la situatia economica si marimea gospodariilor si familiilor, care sunt necesare, de exemplu pentru obtinerea unor indicatori cum ar fi numarul persoanelor dependente in cadrul familiilor (gospodariilor). Aceasta informatie este necesara pentru fundamentarea politicii sociale a statului.

In analizele economice, precum si in comparatiile internationale, populatia activa este corelata cu populatia totala sau cu anumite segmente ale acesteia, determinandu-se ratele de activitate. Astfel, se calculeaza:

n     rate generala de activitate (R.G.A.)

unde P.A. este populatia activa;

P.T. este populatia totala;

n     rata de activitate a populatiei in varsta de munca ( RAPVM):

unde: P.V.M. este populatia in varsta de munca;

n     rate specifice de activitate pe grupe de varsta (R.A.):

unde: P.A.i este populatia activa din grupa de varsta i;

P.T.i este populatia totala in grupa de varsta i.

Necesarul de forta de munca

Necesarul de forta de munca se stabileste in functie de capacitatea de productie si de posibilitatea de desfacere a productiei.

Necesarul de forta de munca se determina cu ajutorul unui sistem de indicii:

n     pentru o categorie i

indicele individual

unde:Ti1 - nivelul efectiv Ti0 - nivelul asigurat

modificarea absoluta

procentul de modificare

valoarea absoluta a procentului de modificare

• pentru o grupa

indicele agregat

modificarea absoluta

procentul de modificare

valoarea absoluta a procentului de modificare

• Contributia categoriei i la formarea indicelui de grup

unde:

Miscarea potentialului uman

Miscarea potentialului uman, in analiza statistica se identifica prin patru indicatori de baza

n     coeficientul intrarilor

unde: TINT - numarul de persoane care au fost angajate in cursul perioadei

T - numarul mediu de salariati in cursul perioadei

n     coeficientul iesirilor

unde:TIES - numarul de salariati care au plecat prin transfer, disponibilizari datorita restrangerii activitatii economice si alte cauze naturale

n     coeficientul miscarii totale

n     coeficientul fluctuatiei

unde: TIESS - numarul de salariati care au fost destituiti din motive de disciplina sau incompetenta sau au cerut transferul.

Pentru categoria de salariati 'muncitori' trebuie sa se cunoasca si modul de acoperire al regimului de schimburi din unitatea respectiva.

Indicatorii folositi in acest sens sunt coeficienti schimburilor

n    

unde:

T -numarul mediu de salariati

TINC -numarul salariati din schimbul cel mai incarcat

n    

unde: Th - om - ore efectiv lucrate

om - ore lucrate in schimbul cel mai incarcat

n     Gradul de acoperire al schimbarilor

unde: RS - regimul de schimburi al unitatii economice

In analiza miscarii fortei de munca se face distinctie intre circulatie si fluctuatie, in functie de cauzele care le provoaca.

Circulatia fortei de munca reprezinta miscarea personalului intreprinderii, in cursul unei perioade, atat din punct de vedere al intrarilor, cat si al iesirilor din cauze normale, obiective (transfer, boala, pensionare, decese, invaliditate, studii, obligatii cetatenesti etc.).

Fluctuatia fortei de munca constituie un fenomen anormal, fiind determinat de iesirile din intreprindere fara aprobarea conducerii sau prin desfacerea contractului de munca, ca urmare a incalcarii prevederilor contractului colectiv de munca.

O importanta deosebita prezinta si timpul efectiv lucrat exprimat in zile/om sau in ore/om.

n     Prin ora/om lucrata se intelege ora utilizata efectiv de catre un om al muncii in cadrul activitatii sale de baza.

n     Prin zi/om lucrata se intelege prezenta la lucru a unui om al muncii, intr-o zi (schimb), indiferent de numarul orelor lucrate in acea zi.

Timpul efectiv lucrat exprima totalitatea orelor, respectiv zilelor, lucrate de toti muncitorii din intreprinderea sau ramura pentru care se efectueaza calculul. La nivelul ramurilor, indicatorul se obtine prin agregarea informatiilor cuprinse in balanta timpului de lucru elaborata de catre unitatile economice.

Analiza folosirii timpului de lucru se realizeaza pe baza datelor din balanta utilizarii timpului de lucru, balanta ce se intocmeste pentru total personal muncitor si pentru muncitori la nivelul intreprinderii si cuprinde datele cumulate de la inceputul anului.

Balanta utilizarii timpului de lucru:

Ecuatia de balanta este urmatoarea:

FTMD = TEL + TN

Balanta utilizarii timpului de lucru cuprinde urmatoarele grupe de indicatori, exprimati in ore-om si zile-om:

n     fondul de timp calendaristic (FTC), determinat ca un produs intre numarul mediu de personal si numarul de zile calendaristice ale perioadei (luna, trimestru, semestru, an - Dc)

n     fondul de timp aferent sarbatorilor legale si zilelor libere (SLZL), se calculeaza ca un produs intre numarul mediu de personal si numarul zilelor libere (Zl)

n     fondul de timp aferent concediilor de odihna (CO). Timpul aferent acestor concedii este preluat din documentele de evidenta primara.

n     fondul de timp maxim disponibil (FTMD) se calculeaza scazand din fondul de timp calendaristic timpul aferent zilelor de repaus saptamanal, sarbatorilor legale, altor zile nelucratoare si concediilor de odihna:

FTMD = FTC - SLZL - CO

n     utilizarea fondului de timp maxim disponibil:

timpul efectiv lucrat (d1)

timpul nelucrat - pe cauze (d2)

Datele din balanta permit calcularea timpului efectiv lucrat la nivel de ramura:

n     timpul efectiv lucrat exprimat in ore - om (TH)

unde: THi - timpul efectiv lucrat (in ore-om ) in intreprinderea i.

n     timpul efectiv exprimat in zile-om (TZ)

unde: TZi - timpul efectiv lucrat (in zile-om ) in intreprinderea i.

La randul lor, indicatorii obtinuti pe baza datelor din balanta pot fi folositi pentru calcularea urmatoarelor indicatori:

n     gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil - exprima cat la suta din fondul de timp maxim disponibil reprezinta timpul efectiv lucrat.

unde: FTMDH, FTMDZ - fondul de timp maxim disponibil exprimat in ore-om, zile-om.

n     durata medie a zilei de lucru - exprima numarul mediu de ore lucrate de un muncitor intr-o zi.

n     durata medie a lunii de lucru - exprima numarul mediu de zile lucrate de un muncitor intr-o luna.

n     gradul de utilizare a zilei de lucru exprima in procente cat din durata normala a zilei de lucru s-a utilizat

unde: DNZ este durata normala a zilei de lucru

n     gradul de utilizare a lunii de lucru exprima in procente cat din durata normala a lunii de lucru s-a utilizat

unde: DNL este durata normala a lunii de lucru

Indicatorii statistici ai capitalului fix

Nivelul de dezvoltare economica al unei tari depinde si de capitalul fix de care dispune.

Capitalul fix reprezinta acea parte a capitalului productiv formata din bunuri de lunga durata, folosite la mai multe cicluri de productie, care se consuma treptat si sunt inlocuite dupa mai multi ani.

Indicatorii volumului fondurilor fixe se pot exprima fie in unitati fizice sau valorice.

Valoarea initiala completa (VIC) reprezinta totalitatea cheltuielilor facute cu construirea sau achizitionarea, transportul si punerea in functiune a fontului fix respectiv. Ea ramane nemodificata intre doua recalculatii si serveste la calcularea amortizarii, dinamicii, structurii si eficienta utilizarii bunurilor capitalului fix.

Valoarea ramasa (VR) reprezinta acea parte a VIC care a ramas netransferata, prin amortizare, asupra productiei.

Se calculeaza ca o diferenta intre VIC si amortizare. Valoarea inregistrata (V1) se stabileste cand se face reevaluarea periodica a bunurilor capitalului fix.

n     Valoarea medie anuala a fondurilor fixe.

unde: t = 1, 2, 12

n     Valoarea medie anuala ramasa

unde: VRT, VRSf - valoare a initial ramasa la inceputul si respectiv sfarsitul anului.

n     Structura fondurilor fixe:

n     Pentru a analiza modificarea in timp a structurii fondurilor fixe se foloseste indicele

n     Pentru a aprecia potentialul de productie al bunurilor capitalului fix se folosesc indicii: indicatorul stare de utilizare (Iut) si indicatorul de uzura fondurilor fixe (Iuz)

n     Eficienta economica pe ramura i si la nivelul economiei se calculeaza cu formulele:

unde:

- eficienta utilizarii fondurilor fixe la nivelul de ramura

- eficienta utilizarii fondurilor fixe la nivelul de economie nationale

VABi - valoarea adaugata bruta la nivelul ramuri 'i'

Fi - valoarea medie a fondurilor fixe in ramura 'i'

PIB- produsul intern brut

F- valoarea medie la nivelul de economie nationale a fondurilor fixe

- structura pe ramuri a fondurilor fixe.

n     Modificarea in timp a eficientei folosirii fondurilor fixe se analizeaza folosind metoda indicilor.

n     Daca se tine seama de ponderea fondurilor fixe active in valoarea fondurilor fixe:

unde: FAi - fonduri fixe active in ramura;

efFAi - eficienta fondurilor fixe active in ramurai

gFAi - structura FA in totalul fondurilor fixe;

n     Eficienta economica la nivelul economiei nationale este:

n     Eficienta utilizarii fondurilor fixe noi la nivelul economiei nationale

unde:

- sporul PIB in anul t fata de t-1

FNt-1 - fondurile fixe noi puse in functiune in t-1

Alaturi de bunuri capitalului fix, in componenta avutiei nationale se cuprind si mijloacele materiale circulate. Un indicator principal privind eficienta mijloacelor materiale circulant este indicatorul partial de eficienta de timp efort / efect respectiv:

n     volumul valoric al mijloacelor materiale circulate consumate pentru obtinerea a 1000 de lei PIB (CMMC) care la nivelul ramurii se calculeaza:

unde: MMCi -volumul valoric al mijloacelor materiale circulante in ramura i

VAB- valoarea adaugata bruta

n     La nivelul economiei nationale

n     Dinamica consumului de mijloace materiale circulante pentru obtinerea unei unitati de productie este data de relatia