Productie

Principiul de functionare al sistemului

Planificarea productiei

Definirea retetelor de materiale

Circulatia documentelor

Cerere de executie a productiei

Operatii de rutare in cadrul productiei

Bon de consum

Raport de productie

Executarea productiei

Definirea centrelor principale de productie ( work centers)

Definirea centrelor de cost/profit pe produse si repere

Inregistrarea si alocarea costurilor pe centru de cost/profit de productie

Interactiunea cu depozitele

Principiul de functionare al sistemului

Procesul planificarii productiei incepe cu eliberarea comenzilor catre sectiile de productie.Planificarea productiei implica setarea unor prioritati realistice si ajustarea planificarii pe baza datelor necesare si a datelor actuale.

Urmatorul pas este controlul productiei prin controlul muncii in lucru in cadrul sectiilor de productie.Asta inseamna ca trebuie urmarita productia la nivelul sectiei pentru a aduce la zi sistemul.Aducerea la zi permite urmarirea activitati si obtinerea de informatii actualizate .O data ce o compania incepe monitorizarea productiei la nivel de sectie, sistemul va raporta informatii catre diversele departamente.

1.1 Definirea retetelor de materiale

Reteta de materiale este prima metoda de definire si comunicare a structurii unui produs.

1.2 Cerere de lansare in executie a productiei (Work Order)

Generarea unui " work order" este activitatea care incepe procesul indeplinirii unei misiuni. Termenul "Work order " identifica activitatea care trebuie indeplinita iar informatia colectata arata istoricul activitatii care este realizata. Sistemul JDE Work Order poate fi folosit pentru a urmari urmatoarele activitati:

• Productia de produse finite
• Reparatii echipamente
• Proiecte

JDE monitorizeaza aceste activitati prin intermediul sistemului Work Order

Pentru fiecare produs care poate fi vandut sau pentru fiecare produs intermediar, (ex. Nisipul) care este utilizat in procesul de productie pentru a produce un alt produs, va fi introdus in sistem o cerere de lansare in executie.De-asemeni in sistem vor fi generate cereri de lansare in executie pentru reparatii echipamente si proiecte ale sectilor auxiliare (ex.renovarea camniului).

F.A.Q Work orders

Cum pot integra conceputul "Work Order" cu alte sisteme din JDE?

Conceptul work order este disponibil in multe module OneWorld, aici incluzand Shop Floor Control, Customer Service Management, Equipment /Plant Management.

Se poate folosi conceptul "work orders" pentru a controla diverse proiecte in sistemul Job Cost.

Cum pot specifica echipamentele si materialele necesare pentru indeplinirea unui " work order

Se poate atasa o lisa a echipmentelor si materialelor orecarui "work order" .Lista va furniza informatii referitoare la echipamentele si materialele care sunt implicate si cerute din inventar.Se poate genera ordine de cumparare direct din lista care este atasata "work order-ului".Este posibila integrarea cu sistemul "Inventory Management".Aceasta integrare elimina nevoia de a tine o inventariere individuala pentu diferite grupuri (sectii). Cumpararea de echipamente si materiale care deja se gasesc in inventar va fi eliminata.

Ce tipuri de informatii pot printa ?

Un "work order" se poate printa si poate include text, lista echipamentelor, reteta, routari, informatii aditionale, coduri definite de utilizatori, tipuri de inregistrari, etc. Un work order poate furniza informatii online si printate, pe care utilizatorii le pot folosi pentru a elimina erorile.

Se pot folosi informatii de la un work order anterior?

In cazul unor work ordere asemanatoare se poate copia informatia de la un work oder mai vechi.Utilizarea unui work order mai vechi poate reduce munca si furnizeaza o consistenta intre activitati si work ordere similare.

Cum pot sa fiu singur ca aprobarea pentru un proces din cadrul unui work order exista?

Modulul "Workflow Management permite crearea unui proces automat care poate monitoriza diverse procese din cadrul unui work order.De ex: sistemul poate trimite automat un mesaj catre un supervisor pentru a-si da acordul daca anumite costuri din cadrul unui work order au depasit valoarea prevazuta. De asemenea se poate seta, ca programul sa emite mesaje automate si in cazul unor modificari de materiale sau echipamente, etc.

Workflow Management asigura ca o actitvitatea nu este inceputa fara o aprobare prealabila.Astfel, se reduce timpul petrecut pentru work ordere invalide si comunica activitatile desfasurate personalului responsabil.

Cum se poate monitoriza un work order?

Se pot seta reguli de functionare pentru "work order" (care pot diferi de la caz la caz) pentru al putea controla in orice moment din ciclul de viata (pentru a ne asigura ca progresul activitatii se realizeaza intr-o maniera controlata). Se pot defini pasi pe care un work order sa-i urmeze in ciclul sau de viata. Deasemeni se poate defini:

• Daca un work order este activ sau un la un anumit moment de timp
• Daca si cand un work order poate fi inchis pentru a preveni anumite modificari

Se poate asocia un "work order" cu un proiect.Folosind modulul Project Setup se poate crea o ierarhie a work order-lor si se pot grupa intr-un proiect.

1.3 Operatii de rutare in cadrul productiei

O rutare, listeaza operatiile necesare producerii unui produs in mod secvential..Fiecare operatie din cadrul acestor secvente identifica informatii specifice ca "work centers" si timpul standard pentru inceperea jobului, functionarea masinilor si orele de munca. Rutarea poate include si operatii aditionale ca alte echipamentele necesare sau inspectii.

Fiecare parte dintr-o reteta de materiale poate fi legata de o operatie de rutare, unde o piesa este ceruta din inventar si consumata in procesul fabricari produsului

Ingineri de productie utilizeaza reteta de materiale pentru a dezvolta si comunica necesarul producerii unui produs si a indica cum si in ce ordine acest produs ar trebui produs.Work centers sunt definite si cai de rutare a productiei sunt dezvoltate.Pentru a dezvolta planificarea si a micsora timpul mort, componentele unei retete de materiale care sunt atasate unei operatii de rutare, identifca unde materialul necesar ar trebui cerut si consumat pentru a produce in mod secvential produsul.

1.4 Definirea centrelor principale de productie ( work centers)

Un work center este o locatie fizica din cadrul unei sectii de productie ( locul in care se desfasoara operatia de rutare).Un work center defineste informatii de baza ca masinile si numarul de oameni angajati in acest work center.In cadrul Prefab SA. Vom defini ca work centers cele 4 sucursale:Balastiera, BCA, Diverse, Tuburi

Definirea centrelor de cost/profit pe produse si repere (bussines-units)

Business Units : Se poate defini, ca o entitate separata in cadrul uni compani pentru care vrem sa urmarim costurile. Entitati in care vom inregistra costurile si veniturile.De ex: un depozit, o sectie, un proiect, grup de utilaje, etc..Costurile vor fi determinate prin metoda standard de costare.Numarul de « bussines-units » depinde de gradul de detaliere la care vrem sa ajungem. In contextul activitatii de productie pentru « bussines-units » vom utiliza termenul de " unitate de productie".

Inregistrarea si alocarea costurilor pe centru de cost/profit de productie

In final orice companie trebuie sa-si adreseze intrebarea fundamentala. Functionam pe profit sau pe pierdere? Suntem atat de profitabili pe cat putem fi?. Pentru a putea raspunde la o asemenea intrebare, o organizatie trebuie sa aiba o metoda de a stabili costurile derivate din activitatea pe care o face.

Deasemeni este necesara si o metoda de a urmari costurile derivate din activitatile asociate.

O organizatie nu isi poate reduce costurile daca nu stie cum si unde aceste costuri sunt generate.

In general costul unui produs este o combinatie a urmatoarelor activitati:

• Costuri cu furnizori
• Costuri de productie
• Costuri cu depozitarea
• Costuri cu transportul

Pe masura ce se dezvolta alte operatii in cadrul companiei, alte costuri sunt asociate produsului final. Fiecare operatie intreprinsa in cadrul companiei are costuri asociate care in final se vor regasi in costul produsului.

O metoda folosita pentu comparare, este metoda standard de costare a unui produs. Specificand un cost standard pentru un produs in care cuprindem diversele componente de cost, putem specifica un cost de baza. Se poate compara acest cost de baza cu actualul cost al produsului dupa ce l-am produs.

Rezultatul comparatiei permite managementului sa decida ce procese desfasurate in cadrul productiei sunt necesare. Fiecare departament al companiei care afecteaza costul produsului trebuie sa-si determine si sa evalueze aceste costuri.Trebuiesc determinate ce costuri adauga valoare produsului si ce costuri nu. Scopul organizatiei este de a reduce activitatile care nu adauga valoare produsului final.

Metoda standard de costare

Companiile care utilizeaza sistemul standard de costare pot urmari fluxurile costurilor din productie, aprovizionare ,inventar, etc. De obicei, costul orelor munca, materialelor se bazeaza pe istoricul lor.

Cu ajutorul acestei metode se poate stabili o strategie sistematica pentru a identifica toate costurile care in final dau costul produsului final.In genereal o organizatie gaseste necesar sa recunosca extra costuri care pot fi calculate si controlate, ca electricitate, apa, dari catre stat, etc.Totalul acestor costuri este costul final al produsului.

Dupa stabilirea unui cost standard pentru un produs, se pot identifica variatiile dintre costul predeterminat standard si valorile stabilite in cadrul procesului de productie.In anumite faze se pot inregistra diferente( asteptate).De ex: intre valorile standard stabilite ale retetei si costurile reale ale retetei de materiale dupa ce reteta a fost stabilita. O alta variatie poate sa fie intre lista oringinala de echipmamente generata de un work order si lista finala de echipamente. Aceste comparatii permit managementului sa inteleaga unde, de ce apar discrepantele si sa identifice locurile care necesita un control mai amanuntit. Metoda standard de determinare a costului este folosita in special pentru industriile in care produsul se realizeaza in mod repetitiv si discret.

Pentru Prefab SA s-a ales aceasta metoda de determinare a costului pentru ca, compania activeaza intr-o industrie in care produsul se realizeaza in mod repetitiv iar anumite costuri (materiale, ore munca, energie, etc) sunt cunoscute.

Analiza procesului industrial de productie

1.Balastiera

1.1. Descrierea procesului de productie

1.2. Monitorizarea productiei lunare

1.3 Identificarea unitatilor de productie

1.4. Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

2.BCA

2.1. Descrierea procesului de productie

2.2. Monitorizarea productiei lunare de amestec

2.3 Identificarea unitatilor de productie pentru producerea amesteculului

2.4. Identificarea consumurilor pe unitatea de masura pentru producerea amestecului

2.5 Monitorizarea productiei lunare de caramizi BCA

2.6 Identificarea unitatilor de productie

2.7 Transferuri de inventar

3.Tuburi

3.1. Descrierea procesului de productie al tuburilor Premo

3.2. Monitorizarea productiei tuburilor Premo

3.3 Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

3.4. Identificarea unitatilor de productie

3.5 Tuburi de canalizare

3.6 Monitorizarea productiei lunare

3.7 Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

3.8 Identificarea unitatilor de productie

3.9 Tuburi Sentab

3.10 Descrierea procesului de productie

3.11 Monitorizarea productiei lunare

3.12 Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

3.13 Identificarea unitatilor de productie

4. Diverse

4.1 Descrierea activitatii

4.2 Productia si vanzarea de beton

4.3 Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

4.4 Identificarea unitatilor de productie

4.5 Productia si vanzarea de armaturi

4.6 Productia si vanzarea de elemente prefabricate

4.7 Monitorizarea productiei lunare

4.8 Identificarea consumurilor asociate

4.9 Identificarea unitatilor de productie

4.10 Productia si vanzarea de elemente de tamplarie

4.11 Monitorizarea productiei lunare

5.0 Ferma-Pasari

6.0 Ferma porci

7.0 Departamentele auxiliare

8.0 Sectorul agricol

9.0 Coduri de inventar:

Principii

• Determinarea costului unui produs
• Cerere de lansare in executie in procesul de productie
• Bussines-units

Monitorizarea procesului de productie:

Pentru monitorizarea activitatii de productie in Prefab sistemul va utiliza un numar de 4 depozite asociate fiecarui proces industrial de productie

Depozit nr.1 -Sucursala Balastiera

Descrierea procesului de productie

Balastul este extras din Dunare cu ajutorul unei drage aflata in proprietatea companiei. Balastul este apoi incarcat in "ceam-uri" ( Bora 1, Bora 2) aflate in proprietatea companiei si este deasemenea transportat in fabrica unde este descarcat

Totalul de nisip nesortat incarcat pe fiecare nava este calculat in tone. Cantitatea de balast primit la fiecare livrare este calculat in tone in baza unor masuri de pescaj( deplasament) pentru fiecare ceam.Deci daca A1 este tonajul asociat pescajului cand nava este goala si A2 este tonajul asociat pescajului navei cand nava este incarcata cu nisip atunci balastul reprezinta diferenta dintre A2 si A1 ( A2-A1). Cantitatea de balast este convertita in m³ prin impartirea la 1.8.

Cantitatea de balast monitorizata cu ajutorul ordinului de lucru va fi inregistrata in sistem in m³

Tipurile de nisip produse de statia de sortare sunt:

Nisip levigabil

Produse finite

Produsele pentru care se vor urmari costurile in cadrul acestei sectii sunt:

toate tipurile de sorturi si balastul.

1.2 Monitorizarea productiei lunare de balast

In cadrul sectiei Balastiera, sistemul va emite o cerere de lansare in executie pentru 1 luna in baza careia va monitoriza(inregistra) productia de balast.Pentru acesta cerere de lansare in executie vor fi inregistrate doar cantitatile de nisip nesortat livrat de fiecare nava. In acesta cerere de lansare in executie nu vor fi inregistrate consumurile asociate producerii nispului nesortat.

1.3 Identificarea unitatilor de productie

Unitatile de productie care acumuleaza costuri referitor la acest proces de productie sunt:

NAVELE DE TRANSPORT

DRAGA

ECHIPAMENTELE SI DOCUL DE LA MAL.

Costurile directe vor fi: depreceirea mijloacelor fixe, salarii, carburanti, taxele platite autoritatilor, etc.

Balastul este tranferat pentru a fii sortat cu ajuorul unei benzi rulante care transporta (57m³/h).Cantitatea de balast care urmeaza a fii sortata este calculata in baza numarului de ore de functionare inmultit cu 57m³/h

Pentru fiecare tip de nisip in sistemul ERP va fi introdusa o cerere de lansare in executie.

Cantitatea de nisip nesortat consumata pentru fiecare cerere de lansare in executie (adica) pentru fiecare tip de nisip a fost calculata statistic in baza datelor din primele 6 luni ale anului 2005 iar rezultatul a fost urmatoarul tabel.Toate cantitatile sunt exprimate in m³.

1.4 Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

Pentru a calcula cantitatea de nisip produsa pentru tipuri de nisip vom multiplica cantitatea de nisip nesortata ce urmeaza a fi sortata cu coeficientii alaturati.

Deci din 1 m³

0,778074 m³ de nisip 0-3

0,007844 m³ de nisip 1-3

0,068662 m³ de nisip 3-7

0,115067 m ³ de nisip 7-16

Unitatile de productie care acumuleaza costuri pentru acest proces sunt

Banda transportoare

Statia de sortare.

Depozit nr 2 - Sucursala BCA

Descrierea procesului de productie

Materiile prime folosite de Sectia BCA sunt urmatoarele:

• Ciment
• Var
• Nisip 0-3
• Gips
• Pasta de Aluminiu

In prima etapa a procesului nisipul este amestescat cu apa si cu gips pentru a produce slam. Slamul este trimis catre silozuri omogenizatoare. Dupa ce alte materiale sunt adaugate la amestecul final acesta este turnat in mixerul mobil pentru a putea fi amestecat si turnat in forme. Pentru fiecare sarja de amestec care este produsa se toarna o singura forma si reprezinta un volum de 6,3 m³de amestec final. Forma este dusa la aparatul de tiaiere care o decaloteaza si ajunge la un volum de 5,58 m³. Deci, productia zilnica de mixtura este calculate prin formula:

2.2 Monitorizarea productiei lunare de amestec

Monitorizarea productiei caramizilor BCA va fi un proces in 2 etape.

In prima etapa, cantitatea de mixtura produsa si cantitatea de materii prime consumata pentru a produce mixtura va fi inregistrata intr-o cerere de lansare in executie lunar.

2.3 Identificarea unitatilor de productie

Unitatile de productie care vor genera costuri si venituri asociate producerii mixturii vor fi toate echipamentele si masinile pana la turnarea in mixerul mobil.

-Silozurile de materii prime, Morile

-Statia Phister,Omogenizatoarele, Mixerul mobil

Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

Pentru putea formula o reteta standard pentru productia a 1 m³ de amestec vom realiza o analiza statistica a cantitatii de amesctec produs si consumurile asociate pentru 2 luni consecutive (Aprilie si Mai 2005) care au oferit urmatoarele rezultate:

2.5 Monitorizarea productiei lunare de caramizi BCA

Pentru fiecare tip de caramida va fi emisa o cerere de lansare in executie si se vor urmari costurile asociate fiecarei dimensiunei de BCA, per m³.

Productia de caramizi va fi raportata zilnic in m³ . Pentru a tine evidenta diferiteleor tipuri de caramzi, (Caramizi bune, Declasat I, Declasat II) depozitul va fi impartit in 3 locatii.

Caramizile rebut vor fi reclasificate si vor intra in componenta mixturii.

Dimensiunile la care caramizile sunt taiate apar in tabelul de mai jos:

In afara de aceste dimensiuni caramizile pot fi taiate la orice dimensiune ceruta de catre client cu conditia ca acestea sa se incadreze in dimensiunile unui palet de 1,2x1,5m.

2.6 Identificarea unitatilor de productie

Unitatile de productie asociate producerii caramizilor sunt toate echipamentele si masinile care participa la producerea caramizilor de BCA.

-Masina de taiat

-Autoclavele

-Statia de control a autoclavelor,etc.

2.7 Transferuri de inventar

Referitor la nisipul tranferat de la statia de sortare catre sectia BCA o tranzactie de inventar va fi generata de catre sistem.Cantitatea tranferata zilnic va fi egala cu consumul zilnic de nisip.

Depozitul nr.3-Sucursala Tuburi

Productia de Tuburi

3.1 Descrierea procesului de productie al tuburilor Premo

Productia Tuburilor Premo urmareste urmatoarele etape:

Etapa 1: Armarea longitudinala a tubului

Etapa 2: Tensionara armaturii longitudinale

Etapa 3: Turnarea betonului.

Betonul este turnat in tiparul care contine armatura longitudinala deja tensionata.Tiparul este centrifugat cu viteza mare pana cand betonul turnat se prinde de peretii tiparului.

Etapa 4: Tratament termic al tubului

Dupa completarea celor 4 etape prima parte a procesului de fabricatie este completat

Etapa 5: Armarea transversala a tubului

Etapa 6: Torcretarea tubului.Aplicarea unui strat de amestec: ciment, nisip, apa.

Etapa 7: Tratament termic al tubului

Etapa 8: Rectificarea tubului la mufe si taierea inelelor de la capetele tubului

Etapa 9: Finisarea tubului si testarea la presiune a tubului.

3.2 Monitorizarea productiei tuburilor Premo

Pentru productia tuburilor Premo consumurile vor fi raportate zilnic in 2 segmente.In primul segment sunt raportate consumurile pana la productia tubului pana la torcretare

(miezul). In al doilea segment sunt raportate consumurile referitoare la produsul final.Acest lucru se va face pentru a putea urmarii costul productiei in lucru la sfarsitul lunii.

Pentru a putea urmari productia in lucru vom definii o reteta pentru fiecare etapa de productie a tubului

Tuburile Premo, pe baza diametrului, rezistentei la presiune si tehnologiei folosite sunt impartite in urmatoarele categorii:

3.3 Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

Consumurile pentru fiecare tub se gasesc in (Anexa 1)

Pentru fiecare etapa si pentru fiecare tip de tub, o cerere de lansare in executie va fi introdusa in sistem.Pentru inventar vor fi utilizate 2 tipuri de coduri.Primul cod va descrie produsul intermediar (pana la torcretare) iar al 2-lea cod , produsul final. Prima cerere de lansare in executie va evidentia consumurile de materiale pana la torcretare iar a doua cerere de lansare in executie va evidentia produsul anterior plus materiale.

3.4 Identificarea unitatilor de productie

Va fi definit un bussines-unit asociat etapei I ( pana la torcretare) in care vor fi specificate toate echipamentele si masinile implicate in producerea produsului intermediar.( 1-4).Aceste echipamente si masini vor constituie un "bussines-unit"

Pentru etapa a doua vor fi toate echipmamentele si masinile care contribuie la producerea produsului final (5-9).Aceste echipamente si masini vor constitui un "bussines-unit"

3.5 Tuburi de canalizare

3.6 Monitorizarea productiei lunare

Pentru fiecare tip de tub de canalizare o cerere de lansare in executie va fi introdusa in sistem, in baza careia vor fi inregistrate consumurile si cantitatile produse

Tuburile de canalizare sunt impartite pe categorii ca in tabelul de mai jos in functie de diamentru si dimensiune.

3.7 Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

Consumurile materiale pentru fiecare tip de tub se gasesc in Anexa 2

3.8 Identificarea unitatilor de productie

Va fi definit un bussines-unit pentru toate echipamentele si masinile implicate care contribuie la producerea produsului final .

3.9 Tuburi Sentab

3.10 Descrierea procesului de productie

1.Pregatirea armaturii longitudinale

2.Pregatirea armaturii transversale

3.Prepararea betonului

4.Cofrarea

5.Turnarea betonului

6.Operatia de presare

7.Tratament termic

8.Rectificarea dimensiunilor la mufa

9.Incercarea la presiune

3.11 Monitorizarea productiei lunare

Pentru fiecare tip de tub o cerere de lansare in executie va fi introdusa in sistem, in baza careia vor fi inregistrate consumurile si cantitatile produse.

Tuburile Sentab au un singur stadiu de productie si sunt impartite in urmatoarele categorii:

3.12 Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

Consumurile pentru fiecare tub se gasesc in (Anexa 3)

3.13 Identificarea unitatilor de productie

Unitatile de vor fi toate echipamentele si masinile implicate care contribuie la producerea produsului final .Aceste echipamente si masini vor fi considerate un "ussines-unit".De ex:

-Vartelnita

-Masina de taiere a sarmei

-Masina de stantare

-Masina de armare

-Banda de transport a agregatelor

-Echipamentul de dozare (la pregatirea betonului)

- Echipamentul de mixare a betonului

- Echipamentul de turnare a betonului

- Echipamentul de vibrare

-Instalatia ARMAS

-Instalatia de evacuare

-Instalatia de aburi

-Ap. de decofrare

-Ap.de rectificare

ETC.

Depozitul nr. 4 -Sucursala Diverse

4.1 Descrierea activitatii

Principalele activitati ale sectiei sunt:

• Productia si vanzarea de beton
• Productia si vanzarea de armatura
• Productia si vanzarea de elemente prefabricate
• Productia si vanzarea de elemente de tamplarie

4.2 Productia si vanzarea de beton

Va fi emis de catre sistem o cerere de executie lunara care va monitoriza productia lunara pentru fiecare tip de beton. Se va urmari productia pentru fiecare tip de beton in m³.

4.3 Identificarea consumurilor pe unitatea de masura

Exista 8 tipuri principale de beton care sunt produse de catre sectie:

Fiecare clasa de beton este produs pe baza unei retete, dupa cum urmeaza

4.4 Identificarea unitatilor de productie

-Silozurile de materii prime

-Statia de betoane

4.5 Productia si vanzarea de armaturi

Lunar, va fi emis de catre sistem o cerere de lansare in executie care va urmari productia de metri liniari de armatura.

"Bussines-unit" va fi considerata linia de armare cu toate echipamentele si masinile aferente.

4.6 Productia si vanzarea de elemente prefabricate

Monitorizarea productiei lunare

Vor fi emsise de catre sistem cereri de lansare in executie care vor monitoriza productia de elemente prefabricate.In sistem vor fi definite initial cereri de executie pentru toate produsele standardizate produse in sectia Diverse si vor fi introduse cereri de executie pentru toate produsele nestarndardizate care trebuiesc produse.

4.8 Identificarea consumurilor asociate

Pentru fiecare element prefabricat exista o reteta unde este descris consumul tipurilor de materiale si a contitatilor asociate de beton masurat in m³, fier masurat in kg precum si materiale auxiliare (Anexa 4)

4.9 Identificarea unitatilor de productie

Vor fi definite ca un singur "bussines-unit" cele 3 lini de productie a elementelor prefabricate.

Costurile indirecte vor fi urmarite pe m³ de element prefabricat.

4.10 Productia si vanzarea de elemente de tamplarie

4.11 Monitorizarea productiei lunare

Va fi monitorizata prin lansarea unor cereri de executie lunare pentru 2 tipuri de elemente:

Productia de paleti

Productia de diverse elemnte de tamplarie

Costurile indirecte vor fi urmarite pe m³ de lemn.

5.0 Ferma-Pasari

Pentru a putea monitoriza productia de pasari, trebuie definite de sistem urmatoarele tipuri de pasari si codurile asociate lor:

361PSR000001: Pasari vii cumparate-unitate de masura - buc

361PSR000002: Pasari vii crescute -unitate de masura -buc

361PSR000003: Carne pasare -unitate de masura -kg

Aceste coduri vor fii introduse atat in nomenclatorul general cat si in cel la nivel de sectie de productie. Sectia care va fi utilizata pentru a monitoriza productia de pasari va fi definita ca Sectie de productie.

Pentru categoria de pasari -361PSR000002: Pasari vii crescute, o cerere de executie va fi lansata de catre sistem.In acesta cerere de executie vor fi inregistrate, consumurile zilnice(mancare si vitamine). Inainte ca pasarile sa fie trimise la abator (in buc) cantitatea respectiva va fi inregistrata in sistem ca completare partiala a cereri de executie si de asemeni se va inregistra in sistem cantiatea de 361PSR000001( pasari vii cumparate) care se va consuma. Zilnic va fi monitorizata cantiatea de "pasari vii cumparate" (in buc) si se vor inregistra mortalitatile.

Tranzactia de transfer intre ferma de pasari si abator va fi monitorizata ca un transfer de inventar (in buc).

Abatorul va fi definit de sistem ca o sectie de productie si ca o unitate de productie(va fi denfita ca unitate de productie in scop contabil). Pentru 361PSR000003-Carne pasare-

o cerere de executie va fi lansata in sistem.In aceasta cerere de executie se vor inregistra consumurile( resepectiv 361PSR000002) iar 361PSR000003 va fi produsa in kg.

361PSR000003 va fi transferata de la abator in ferma de pasari in baza unui transfer de inventar.Consumul de 361PSR000003 va fi inregistrat in inventar. Intregul proces va fi costat si va fi inregistrat in contabilitate ca beneficiu pentru anagajati.

6.0 Ferma porci

Pentru a putea monitoriza productia de pasari, trebuie definite de sistem urmatoarele tipuri de pasari si codurile asociate lor:

361PRC000001: Carne porc produsa in fabrica -unitate de masura-kg

361PRC000002: Carne porc livrata de abator -unitate de masura-kg

Aceste coduri vor fii introduse atat in nomenclatorul general cat si in cel la nivel de sectie de productie. Sectia care va fi utilizata pentru a monitoriza productia de kg/porc va fi definita ca Sectie de productie

Pentru categoria de carne porc -361PRC000001: carne porc produsa in fabrica, o cerere de executie va fi lansata de catre sistem.In acesta cerere de executie vor fi inregistrate, consumurile zilnice(mancare si vitamine). Inainte ca porci sa fie trimise la abator (in buc) cantitatea respectiva va fi inregistrata in sistem ca completare partiala a cereri de executie. Zilnic va fi monitorizata cantiatea kg de canne porc si se vor inregistra mortalitatile.

Tranzactia de transfer intre ferma porci si abator va fi monitorizata ca un transfer de inventar (in kg).

Abatorul va fi definit de sistem ca o sectie de productie si ca o unitate de productie(va fi denfita ca unitate de productie in scop contabil). Pentru 361PRC000002 o cerere de executie va fi lansata in sistem.In aceasta cerere de executie se vor inregistra consumurile( resepectiv 361PRC000001)in kg.

361PRC000002 va fi transferata de la abator in ferma porci in baza unui transfer de inventar. Consumul de 361PRC000002 va fi inregistrat in inventar. Intregul proces va fi costat si va fi inregistrat in contabilitate ca beneficiu pentru anagajati

7.0 Departamentele auxiliare

Departamentul constructii-montaj, Departamentul de transport, Atelierul Mecanic, centrele auxiliare care nu participa direct la producerea produsului finit vor fi definite in sistem ca "bussines-units"(centre de productie auxiliare). Se va introduce in sistem o cerere de executie pentru fiecare proiect inceput de centrele auxiliare. Se va monitoriza pentru fiecare cerere de executie, consumurile directe. Consumurile cu energia electrica, manopera, materiale, etc. vor fi monitorizate pe "bussines units-uri".

8.0 Sectorul agricol

Putem defini ca "bussines units"

1.Depozitul produse finite

2.Administratie

3.Culturile

4.Sere

5.Sapard-sere productie

6.Sapard-sere rasad

7.Fabrica de conserve

Descrierea procesului de productie

RASADURI -45-80 ZILE

Seminte

Pesticide, ingrasaminte

En.Electrica+ termica

apa

benzina

motorina

ore munca

CULTURA - 60-120 zile

Etapa 1-Pregatirea terenului

-folie

-motorina

-ore munca

Etapa 2 -Plantat

-ore munca

-consuma rasad

Etapa 3- Intretinere

-ore munca

-benzina

-motorina

-ingrasaminte, pesticide

Etapa 4-Recoltat

-ore munca

-benzina

Vom defini in nomenculaorul general si in nomenclatoru sectiei, produsele finite si codurile asociate lor.

Legume

verdeata

ceapa verde

ridichi

salata

tomate cat.I

tomate cat II

castraveti cat I

castraveti cat II

spanac

ardei iute

varza

dovlecei

ardei gras cat I

ardei gras cat II

morcov

fasole verde

mazare

brocoli

conopida

vinete cat I

vinete cat II

ardei kapia cat I

ardei kapia cat I

telina capatana

telina frunze

Conserve

suc de rosii

rosii in bulion

bulion

ghiveci

zarzavat pentru ciorba

castraveti in otet

gogosari in hotel

ardei iute murat

muraturi asortate

varza rosie in otet

castraveti murati ( bidon)

gogonele murate (bidon)

varza murata( bidon)

Legumele -unitate de masura -kg

Conservele -unitate de masura -buc

Pentru fiecare entitate va fi lansata de catre sistem o cerere de lansare in executie care va monitoriza consumurile (seminte, ingrasaminte).

Pentru legumule care se cultiva in 2 etape (rasad + cultura) se va urmari productia de rasad si productia de legume.

Consumurile cu energia electrica, manopera, materiale, etc. vor fi monitorizate pe "bussines units-uri".

Consumul de legume si conserve va fi inregistrat in inventar. Intregul proces va fi costat si va fi inregistrat in contabilitate ca beneficiu pentru anagajati

5.0 Coduri de inventar:

Orice produs care se vinde, se cumpara, se produce in cadrul Prefab trebuie definit in sistem. Fiecare element de inventar va primii un nou cod si va fi introdus in sistemul informatic. Acest cod va identifica produse unice si va fi introdus in sistem o singura data.