Caracteristici si taxonomia pietelor externe
Principalele caracteristici ale pietelor externe, ce dau conturul pietei internationale, pot fi analizate comparativ cu cele ale pietei nationale. Comparatia devine elocventa daca este efectuata intr-un cadru referential similar (daca priveste aceeasi grupa de marfuri si aceeasi perioada de timp).
O privire comparativa asupra caracteristicilor principale ale pietei nationale fasa de piata internationala o reda tabelul urmator:
Nr.crt. |
Caracteristici |
Piata nationala (domestica) |
Piete externe (piata internationala) |
Surse de informatii privitoare la piata |
Preponderent surse primare de informatii, rezultat al cercetarilor de teren |
Preponderent surse secundare de informatii, rezultat al cercetarilor de birou |
|
Accesul beneficiarului de informatii la acestea |
Direct Prin intermediul unor institutii specializate |
Aproape exclusiv prin intermediul unor institutii specializate |
|
Costul informatiilor de piata |
Determinat de amploarea cercetarii |
Determinat de amploarea cercetarii si gradul de accesibilitate la informatii |
|
Numar de clienti |
Relativ limitat si usor de identificat |
Mare si foarte mare, in raport cu numarul de piete externe penetrate; Relativ greu de identificat |
|
Capacitatea pietei |
Limitata de intensitatea factorilor locali de influenta ai cererii |
Diferentiata de la o piata externa la alta, de factorii specifici de influenta ai cererii |
|
Gradul de eterogenitate a pietei |
Relativ scazut |
Relativ ridicat |
|
Modalitatea principala de intrare pe piata |
Intrare directa |
Intrare graduala (in trepte, sub raportul angajarii capitalului, a asumarii riscurilor si a asigurarii controlului) |
|
Nivelul riscului |
Determinat de numarul limitat de factori, relativ usor cuantificabil |
Determinat de un numar mare de factori, relativ greu cuantificabili |
|
Bariere de penetrare pe piata |
De regula, lipsesc, in cazul organizatiilor autohtone |
Difera de la o piata externa la alta, in functie de politica economica a statului gazda |
|
Varietatea tranzactiilor, dupa tipul si natura acestora |
Operatiuni comerciale clasice |
Operatiuni comerciale clasice Operatiuni comerciale combinate (contrapartida, reexport, swoap, switch, cooperari internationale) |
|
Valoarea medie a unei tranzactii |
Partizi relativ mici |
Partizi mari |
|
Gradul de control asupra tranzactiei pana la utilizatorul final |
Ridicat |
Scazut |
|
Nivelul concurentei |
Determinat, in principal, de forta competitorilor autohtoni |
Foarte diferit de la o piata externa la alta, in raport cu forta competitorilor autohtoni si straini. |
Diferentierile intre piata nationala - piata externa pot deveni mult mai pregnante in raport cu natura marfurilor comercializate sau cu marimea si forta economica a competitorilor.
Un loc distinct si bine conturat in cadrul investigatiilor legate de pietele externe il ocupa studiul conjuncturii economice internationale.
Un astfel de demers de cercetare dobandeste un caracter de continuitate in marketingul international, organizatia implicata in relatiile comerciale externe fiind nevoita sa urmareasca permanent aceasta evolutie, pe toate pietele vizate, devenind un barometru al oportunitatilor de afaceri pentru orice intreprinzator dinamic.
Cunoasterea conjuncturii economice specifice unei piete externe intregeste ansamblul informatiilor ce caracterizeaza respectiva arie de activitate economica. Se creeaza, astfel, premisele pentru fundamentarea procesului de selectie a unei anumite piete externe tinta. Acest proces este usurat de sistematizarea pietelor externe realizata cu ajutorul taxonomiei acestora.
Prin taxonomia pietelor externe se:
asigura posibilitatea ierarhizarii logice a criteriilor de selectie;
confera o baza obiectiva procesului de fundamentare a unui angajament extern;
determina construirea unei baze multilaterale pentru selectia pietelor externe.
Din multitudinea de criterii care stau la baza taxonomiei pietelor externe, in tabelul urmator se prezinta cele mai des folosite in teoria si practica MKI.
Criterii folosite in taxonomia pietelor externe
Nr.crt. |
Criteriul |
Tipurile de piete |
Explicatii |
Dupa natura schimburilor internationale |
Piata comerciala internationala |
Are ca obiect bunuri materiale (piata carbunelui, piata masinilor-unelte, piata jucariilor etc.) sau servicii (piata serviciilor comerciale, piata navlurilor, piata turistica etc.) |
|
Piata financiara internationala |
Are ca obiect cererea si oferta de capitaluri sub forma titlurilor de credit pe termen mediu si lung, sub forma valorilor mobiliare reprezentate de actiuni si obligatiuni |
||
Piata monetar-valutara |
Are ca obiect vanzarea-cumpararea de devize si alte instrumente monetare exprimate in valuta, in scopul reglementarii, pe termen scurt, a platilor si incasarilor din schimbul international de bunuri si servicii |
||
Piata internationala a fortei de munca |
Are ca obiect cererea si oferta de forta de munca capabila sa emigreze la nivel supranational |
||
Dupa nivelul de dezvoltare economica a tarii: a). sub raportul structurii economice b). sub raportul nivelului de viata al purtatorilor cererii |
Piata economiilor de subzistenta |
Piete ale unor tari cu nivel scazut de dezvoltare economica (Mali, Ciad, Bangladesh etc.) |
|
Piata economiilor exportatoare de materii prime |
Piete furnizoare de resurse minerale sau vegetale (Algeria, Columbia, Egipt etc.) |
||
Piata economiilor in curs de industrializare |
Piete precum Mexic, China etc. |
||
Piata economiilor industrializate, cu infrastructura dezvoltata |
Pietele tarilor membre al 'Grupului celor 24+1' |
||
Piete ale unor economii cu nivel de viata foarte limitat |
Piete ale unor tari precum Niger, Mali, Gambia etc. |
||
Piete ale unor economii cu nivel de viata relativ limitat |
Piete ale unor tari precum Algeria, Laos, Cambodgia, Nicaragua etc. |
||
Piete ale unor economii cu nivel de viata foarte diferentiat |
Piete ale unor tari precum India, Thailanda, Brazilia, Argentina etc. |
||
Piete ale unor economii cu nivel de viata mediu diferentiat |
Piete ale tarilor central-europene si ale unor state din Uniunea Europeana, precum Portugalia si Grecia |
||
Piete ale unor economii cu nivel de viata ridicat |
Piete precum cele ale 'Grupului celor 7' state cele mai dezvoltate ale lumii |
||
|
Dupa capacitatea pietei tinta |
Piete de capacitatea foarte mare |
SUA, China, India, Rusia etc. |
Piete de capacitate mare |
In general, pietele statelor industrializate |
||
Piete de capacitate mijlocie |
Piete precum cele ale statelor in tranzitie la economia de piata |
||
Piete de capacitate mica |
Piete ale unor state de mici dimensiuni, precum Lichtenstein, Andora, Malta etc. |
||
Dupa gradul de accesibilitate in penetrarea pietei |
Piete accesibile |
Numite si piete libere (liberalizate), ce nu ridica nici un fel de restrictii investitorilor straini, iar in unele cazuri, acestia chiar sunt stimulati sa investeasca |
|
Piete greu accesibile |
Numite si piete protejate juridic sau piete reglementate, ce impun anumite restrictii de ordin tarifar si/sau netarifar investitorilor straini pentru protectia celor autohtoni |
||
Piete inaccesibile |
Numite si piete inchise pe care patrunderea anumitor marfuri din punct de vedere al naturii lor sau al tarii de origine este formal interzisa |
||
Dupa raportul dintre cele doua categorii corelative ale pietei, cerere-oferta |
Piata a cumparatorului |
In cadrul ei oferta depaseste semnificativ, ca volum si structura, cererea, piata prezentand caracteristici de saturare, iar ofertantii isi disputa clientela (de exemplu, piata franceza a parfumurilor, piata belgiana a berii etc.) |
|
Piata a vanzatorului |
In cadrul acesteia, cererea depaseste semnificativ, ca volum si structura, oferta, piata fiind nesaturata si existand perspective importante de extindere pe cale intensiva sau extensiva (de exemplu, piata Federatiei Ruse pentru o gama larga de produse electro-casnice si electronice) |
||
Dupa sensul fluxurilor de schimb |
Piata exportatoare |
Reprezinta o piata de emisie a fluxurilor de schimb (de exemplu, Columbia pentru cafea, Brazilia pentru cacao, Australia pentru lana etc.) |
|
Piata importatoare |
Reprezinta o piata de receptie a fluxurilor de schimb (de exemplu, Germania pentru petrol si gaze naturale, Romania pentru minereu de fier, Bulgaria pentru automobile etc.) |
||
Piata de tranzit |
Asigura spatiul geografic pentru tranzitarea marfurilor de la o anumita piata de emisie spre alta de destinatie (de exemplu, Romania este o piata de tranzit pentru marfurile turcesti, care se indreapta catre Europa de Vest) |
||
Dupa sensul dinamicii activitatii de piata |
Piata in crestere |
Dispune de un important potential si de o evolutie crescatoare a cererii |
|
Piata stagnanta |
Prezinta semne de saturare |
||
Piata in scadere |
Cererea evolueaza pe o panta descendenta, determinata de cauze variate, precum: nivel ridicat de saturare, solvabilitatea in descrestere, reorientarea cererii spre alte destinatii. |
Piata internationala caracteristica (specifica) se caracterizeaza prin:
ocupa un loc distinct in demersul conturarii anumitor structuri taxonomice;
in cazul unui produs, reprezinta acea parte a pietei mondiale, unde are loc cel mai mare volum de schimburi comerciale cu respectivul bun;
este locul unde se stabileste, de regula, pretul international al bunului;
pentru marfurile ce fac obiectul comertului de bursa - institutiile respective se constituie in piete caracteristice (Bursa din Singapore pentru zinc si cositor, Bursa din Londra pentru aur, Bursa din Chicago pentru cereale).
Stapanind taxonomia pietelor externe, marketerul este in masura a identifica oportunitatile caracteristice fiecarei piete externe potentiale, are posibilitatea de a evalua dinamica fenomenelor ce le caracterizeaza pentru o corecta fundamentare a procesului de selectie.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |