OMENIREA IN STARE DE ASEDIU!

Anul 2008 il incheiem in genunchi! De parca nu era suficient socul paralizant provocat de criza financiar-bancara si bursiera, ca am si fost agresati, nu numai emotional, de un fenomen la fel de socant. Nori negri se abat, asa din senin, asupra noastra, prelungindu-ne starea de agonie: saptamana trecuta actele de terorism din India si care s-a incheiat ieri marcata de manifestarile anarhiste in principalele orase din Grecia, dar si din Marea Britanie. Evenimentele trebuie sa ne ingrijoreze chiar si numai pentru motivul ca, in aceste zone, se afla doua treimi din populatia globului si cu un arsenal nuclear redutabil. ["Pana nu este prea tarziu, sistemul financiar international trebuie reconsiderat!", Economistul din 8 octombrie a.c.]

Turbulentele financiare - un risc major pentru economia S.U.A. Turbulentele de pe pietele de credit reprezinta un risc major pentru economia SUA, motiv pentru care autoritatile vor continua politica agresiva de lupta impotriva crizei, a declarat presedintele Bancii Centrale Ben BERNANKE, transmite Agentia de stiri Reuters, subliniind ca va lua timp pentru ca fluxurile de credit sa revina la normal. "Prin restrictionarea fluxului de credit catre persoane fizice, companii si guverne de stat sau locale, turbulentele de pe pietele financiare si presiunile in crestere asupra institutiilor financiare reprezinta o amenintare serioasa pentru cresterea economica", a spus oficialul. El a mai adaugat ca autoritatile vor continua sa foloseasca toate mijloacele pe care le au la dispozitie pentru imbunatatirea functionalitatii si lichiditatii pietelor, sa reduca presiunile de pe pietele de credit si sa sprijine masurile care vor fi adoptate de Trezorerie sau de guvernele straine pentru stabilizarea sistemului financiar. Ultimele informatii privind situatia economica din SUA, care includ rapoarte privind salariile si vanzarile de bunuri de consum, si criza de pe pietele de credit au determinat pe reprezentantii Casei Albe sa sustina ca economia este intr-o situatie precara si va avea nevoie de timp pentru a-si reveni, atragand atentia ca economia tarii nu-si va reveni rapid, chiar daca va creste increderea in sistemul financiar american, iar pietele bursiere se vor calma, subliniaza Agentia de stiri Associated Press (AP).

Variation sur 5 jours Dernier Var. Volumes Ouvert. + Haut + Bas

"Stabilizarea pietelor financiare este un prim pas critic, dar chiar daca aceasta stabilizare se va realiza, asa cum sper eu, redresarea economica nu va avea loc imediat", a declarat Ben Bernanke.

Planul guvernului american, in valoare de 700 miliarde de dolari, pentru salvarea sistemului financiar american, adoptat acum doua saptamani, ar trebui sa reduca riscurile pentru economie, a apreciat presedintele Rezervei Federale a Statelor Unite.

"Avem acum instrumentele de care avem nevoie pentru a raspunde cu forta necesara la toate aceste provocari", a declarat Bernanke, dar a avertizat ca "nu sugerez ca drumul care va trebui urmat va fi usor".

Ben Bernanke nu a dat amanunte referitoare la o eventuala modificare a ratei dobanzii de catre Rezerva Federala a Statelor Unite.

2. Uniunea Europeana - victima a increderii neconditionate in virtutile

sistemului financiar-bancar anglo-american.

Date Variation sur 5 jours Dernier Var. Volumes Ouvert. + Haut + Bas

Sefii de stat si de guverne din zona euro, reuniti de urgenta la Elysée, duminica 12 octombrie, au adoptat un plan de actiune in cinci puncte pentru a face fata impreuna crizei sistemului bancar. Iata principalele masuri:

A forta bancile sa se imprumute din nou intre ele. Este obiectivul principal al planului. Statele vor putea sa ofere garantia lor bancilor care se vor imprumuta intre ele. Aceasta masura nu priveste imprumuturile noi, de o durata maxima de cinci ani si realizate inainte de 31 decembrie 2009.

A recapitaliza bancile. Eurogrupul cheama la o "recapitalizare suficienta a bancilor in dificultate". Aceste recapitalizari vor trebui sa se faca "in respectul intereselor contribuabililor", veghind la ceea ce "actionarii si managementul asigura partea lor de responsabilitate", cu planuri de restructurare la cheie.

Statele sunt invitate sa precizeze inainte de consiliul european din 15 octombrie sumele pe care le asteapta sa se consacre la aceste garantii si recapitalizari, potrivit preferintelor lor nationale.

Anumite cifre sunt cunoscute: 10 miliarde euro in Belgia, 30 miliarde in Spania, 36 miliarde in Tarile de jos. Marea Britanie va oferi 50 miliarde lire (62 miliarde euro) recapitalizarilor si 250 miliarde garantiilor de imprumuturi.

Lichiditatile Bancii Centrale Europene. Institutul din Frankfurt va accepta ca bancile sa-i dea in garantie, in contrapartida lichiditatilor sale, creante asupra intreprinderilor industriale. Aceasta masura va facilita accesul bancilor la credit. In schimb, el a exclus sa finanteze direct intreprinderile nonbancare.

Normele contabile. Regulile europene vor fi modificate "in zilele urmatoare", pentru a permite bancilor sa nu-si devalorizeze activele lor in functie de cursurile de la Bursa, si aceasta din cel de-al treilea trimestru 2008. Americanii dispun deja de aceasta posibilitate.

Gestiunea crizei europene. O celula trebuie pusa in functiune pentru "a consolida procedurile permitand schimbul de informatii dintre guvernele noastre, presedintele in exercitiu al consiliului european, presedintele Comisiei, presedintele BCE si presedintele Eurogrupului".

Variation sur 5 jours Dernier Var. Volumes Ouvert. + Haut + Bas

Aceasta propunere pare utila atunci cand Cehia, vizibil eurosceptica, va lua presedintia Uniunii la 1 ianuarie 2009.

Mai recent, economia britanica se scufunda in criza

Nu este o surpriza pentru nimeni, dar criza economica se agraveaza in Marea Britanie. Produsul Intern Brut (PIB) a scazut cu 1% in ultimele trei luni incheiate in noiembrie si este susceptibila sa se degradeze si mai mult, a anuntat miercuri, 10 decembrie, National Institute for Economic and Social Research (Institutul National pentru Cercetare Economica si Sociala - NIESR). Acest institut privat, care publica estimarile PIB-ului britanic in fiecare luna, a revizuit, de altfel, scaderea estimarii lui pentru ultimele trei luni incheiate in octombrie, evaluand acum contractia activitatii pe aceasta perioada la 0,8%, in loc de 0,5% estimata initial.

Si, potrivit expertilor NIESR, "sunt toate motivele sa te gandesti" ca reculul activitatii ar putea sa fie si mai important in ultimele trei luni ale anului. Aceasta "dovedeste ca ritmul declinului activitatii se accelereaza", a indicat institutul. Toti indicatorii recenti au aratat o continuare a degradarii activitatii economice in Marea Britanie, care se scufunda in recesiune ca urmare a crizei creditului si al rasturnarii pietei imobiliare, antrenand un bond al somajului si o cadere a consumului.

Partea superioara a machetei Le cours de la valeur au Partea inferioara a machetei   La valeur à la date du 10/12/2008 Dernier Variation Volume Ouverture + Haut + Bas		Graphique Historique

Evolutia indicelui FTSE (Marea Britanie) in perioada 1 ianuarie-10 decembrie 2008

Guvernul lui Gordon BROWN a anuntat in noiembrie o relansare de 20 miliarde de livre (24 miliarde euro) pentru a face sa creasca consumul si investitiile. El calcula pentru 2009 o scadere a PIB mergand de la 0,75 la 1,25%. Potrivit statisticilor nationale, PIB-ul Marii Britanii a stagnat in al doilea trimestru si a scazut cu 0,5% in trimestrul trei, scazand pentru prima data in ultimii 60 de ani. La 24 noiembrie, institutul estima ca numarul somerilor ar putea atinge 2,5 milioane persoane in 2010 [L'économie britannique s'enfonce dans la crise, Le Monde, 10.12.08].

3. Paradoxal, tarile emergente sunt inca in stare de hipnoza. Suspendarea temporara a cotatiilor bursiere in Bangkok si Sao Paulo dupa o prabusire mai mare de 10%, decizia autoritatilor de a nu deschide Bursa din Moscova, reluarea tranzactiilor dupa amiaza la Bucuresti, caderea cu doua cifre pe pietele financiare din Praga, Budapesta sau Zagreb si de 10% la Bombay la miezul zilei: vineri 10 octombrie, sperantele potrivit carora pietele financiare emergente ar putea ramane la distanta de furtuna de pe Wall Street au disparut [Adrien de Tricornot, De la Russie a la Thaïlande, comment la crise s étend, Le Monde, 13.10.08.]. Deja, din vara, brutalele replici bursiere inregistrate de la Shanghaï la Moscova sau tensiunile resimtite pe pietele imprumuturilor de stat emergente nu lasau nici un pic de indoiala.

Caderea pietelor bursiere nu are un impact tot atat de puternic asupra cererii interne in tarile emergente fata de tarile dezvoltate: plasamentele in actiuni sunt aici mai putin raspandite. Dar raul este mai profund. "Creditul crunch", rationalizarea creditului, extinzandu-se dincolo de economiile occidentale, Fondul Monetar International (FMI) a anuntat, joi 9 octombrie, reactivarea unei proceduri de imprumuturi de urgenta statelor care ar face solicitari pentru "a raspunde problemelor care ar putea sa intervina in anumite tari emergente" , a anuntat directorul general Dominique Strauss-Kahn.

Pe termen scurt, tarile cele mai amenintate de criza financiara sunt acelea care depind cel mai mult de intrarile de capitaluri straine si se afla in foarte puternice deficite de plati curente: "Inainte de criza, ele finantau cu usurinta boom-ul intern prin cresterea datoriei intreprinderilor si bancilor lor de pe langa bancile tarilor industrializate", explica Yves Zlotowski, economist-sef la Coface, institutie specializata in gestiunea riscurilor comerciale. Odata cu criza, aceasta mecanica gripeaza din cauza ca "creditul este mai rar si mai scump: Romania, Bulgaria, Africa de Sud, Vietnamul risca o incetinire sau sunt adaugate pe lista de Sébastien Barbe, economist la Creditul agricol, deoarece ele prezinta "slabiciuni la nivelul balantei lor de plati" sau ca ele au facut "apel recent la finantarea externa pe termen scurt".

Invatand din lectiile crizelor precedente, China si Rusia au acumulat rezerve confortabile de schimb incepand din anul 2000 cu scopul de a se proteja impotriva noilor valuri. Nu se jeneaza: cele doua state sunt, de asemenea, foarte zdruncinate. "Activele rusesti au trecut de la statutul de dorite de investitori pe pietele emergente la acela de soacra antipatica", constata Michael Ganske, analist la Commerybank, judecand acest reviriment exagerat. O serie de nelinisti fata de viata afacerilor si razboiului din Georgia au pregatit terenul neincrederii dar "escaladarea <<creditului crunch>> global a lovit pietele rusesti ca o maciuca", descrie el. Iesirile nete de capitaluri din Rusia ar putea sa se ridice la 35 miliarde de dolari in al doilea semestru, facand mai mult decat sa anuleze cele 30 de miliarde de intrari din primul semestru, potrivit bancii ING, care se bazeaza pe "ipoteza - nu atat de pesimista - potrivit careia capitalurile straine nu vor reveni mai inainte de decembrie pe pietele rusesti".

Daca criza financiara si economica a tarilor dezvoltate se transmite "evident" tarilor emergente, aceasta se face prin mai multe canale, analizeaza Jean-Paul Bethèze, economist-sef al Grupului Credit agricol: exporturile, "deoarece cererea marilor tari slabeste"; finantarea externa, mai dificil de obtinut si mai putin pe pietele bune deoarece increderea se reduce; si, in sfarsit, canalul bancar, soliditatea institutiilor de credit fiind pretutindeni obiectul indoielilor. Asia si Europa de Est ar trebui sa piarda intre 1,5 si 2 puncte de crestere a produsului intern brut (PIB) in 2008-2009 fata de 2007, tinand cont de dependenta lor de exporturi, potrivit Creditului agricol. America Latina ar trebui sa reziste mai bine, datorita deschiderii mai scazute a economiilor si datorita exporturilor de materii prime, in special Brazilia. Orientul Mijlociu ar fi ocolite de incetinire, "producatorii de petrol continuand sa investeasca subsidiile petroliere exportate cu scopul diversificarii economice", potrivit lui M. Barbe.

Teza numita "decuplaj", prezentand dinamismul economic al tarilor emergente ca imunizate impotriva crizei americane si europene este, deci, neintemeiata. Dar lumea emergenta nu a intrat cu toate acestea astazi in recesiune. In primul semestru, in orice caz, activitatea "a rezistat foarte bine", noteaza M. Zlotowski: in tarile Europei centrale, exporturile "au ramas dinamice in timp ce ele s-au indreptat spre Europa de Est foarte atinsa de criza." "Decuplaj nu, dar rezistenta da", in special pentru "BRICS" (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud), adauga el. In fata crizei, tarile mari au mijloace de dezvoltare a cererii interne, de accelerare a investitiilor publice, de sustinere a bancilor lor asa cum Rusia a inceput deja sa o faca imprumutandu-le 36 miliarde de dolari. Mexicul a anuntat un plan de sustinere a infrastructurilor, in timp ce India ar putea mari salariile functionarilor.

Si China nu poate lasa sa coboare cresterea sub 9% ritm anual, potrivit lui Christine Peltier, economist la BNP Paribas, deoarece aceasta rata este necesara pentru a crea in fiecare an cele zece milioane de locuri de munca "care ar permite sa se absoarba noii intrati pe piata muncii". "Incetinirea cresterii si scaderea preturilor activelor bursiere ar putea sa aiba implicatii sociale si nelinisteste guvernul care a anuntat clar politica sa economica inca din iunie 2008", explica ea.

Fapt inedit, miercuri 8 octombrie, Banca centrala chineza a urmat, cateva minute dupa aceea, actiunea coordonata de scadere a ratelor dobanzii hotarata de marile banci centrale ale tarilor dezvoltate (Rezerva Federala Americana si Banca Centrala Europeana). Este vorba, pentru Banca Centrala chineza  de o a doua cadere intr-o singura luna in timp ce confratii coreeni, taiwanezi si hongkonghezi au redus toate trei salariul joi, 9 octombrie. Tarile emergente si tarile dezvoltate sunt in aceeasi barca, care ia apa.

In aceste vremuri tulburi provocate de criza financiar-bancara americana, tarile emergente reactioneaza dispersat.

Puternice cu miliardele de dolari rezerve de schimb, acumulate datorita exporturilor de petrol, materii prime miniere si agricole sau bunuri manufacturate, tarile emergente (China, Brazilia, tarile din Golf.) ar trebui, spera economistii, sa reziste mai bine socului crizei [Annie Gasnier (Rio de Janeiro), Brice Pedroletti (Shanghaï) si Antoine Reverchon, Les pays émergents réagissent en ordre dispersé, Le Monde, 14.10.08.]. Dar acelasi scenariu s-a repetat cu toate acestea in cele patru colturi ale planetei: bancile, mai mult sau mai putin expuse riscurilor care au adus anumiti omologi americani, au pierdut multi bani; apoi, investitorii occidentali au repatriat capitalurile lor, facand sa plonjeze bursele locale si amenintand sa secete creditul; puterile publice au cerut ajutor bancilor cu scopul de a conserva lichiditatea economiei lor. Dar, ca in Europa, aceste interventii s-au facut intr-o ordine dispersata. Institutiile si acordurile regionale existente se feresc in fata politicilor nationale.

Asia - intruchiparea individualismului. Pietele financiare asiatice au revenit joi in cadere libera, imediat dupa ce a avut loc un nou acces de panica provocat de prabusirea pietelor de pe Wall Street, in conditiile in care europenii insista pentru convocarea unui mare summit mondial pentru reformarea sistemului financiar, transmite AFP.

Intr-adevar, Bursa de la New York a cunoscut miercuri cea mai proasta sedinta din ultimii 20 de ani, pe o piata panicata de deteriorarea perspectivelor economiei americane, aflata deja pe pragul unei recesiuni. Indicele Dow Jones a incheiat sedinta in cadere cu 7,87 procente. Bursele europene au incheiat si ele miercuri in scadere semnificativa.

Panica s-a raspandit joi si la Bursa de la Tokyo, indicele Nikkei era in cadere cu 9,76 la suta la ora 04.30 GMT, dupa ce anterior pierderile au trecut pentru scurt timp de pragul de 10 procente.

America Latina. Tarile regiunii nu au un raspuns concertat "din ratiunea imenselor diferente macroeconomice care le separa", explica economistul de la universitatea din Rio, Reinaldo Gonçalves. De exemplu, spune el, devalorizarea actuala a realului brazilian in raport cu dolarul este foarte mare, in timp ce pesoul argentinian ramane relativ stabil. "Brazilia ar trebui de altfel sa iasa mai bine, deoarece poate conta pe piata sa interna", apreciaza fostul presedinte al bancii centrale, Carlos Langoni.

Tarile din Golf. In cursul primei saptamani a lui octombrie, bursele din Golf, victime ale retragerii masive a capitalurilor occidentale au pierdut 160 miliarde de dolari. Investitorii locali au inceput sa se nelinisteasca de scaderea cursului barilului, trecut de la 147 dolari la mijlocul lui iulie la 80 dolari la 6 octombrie tendinta care pare ca nu se mai poate inversa prea curand, in timp ce productia de petrol ramane constanta, potrivit hotararii OPEC, dar, mai ales, de riscul spargerii bulei imobiliare, construita pe anticipatia unei cresteri continue a preturilor.

Paradoxal, piata aurului fluctueaza in scadere astfel incat se pare ca nimic nu mai este ca inainte.

4. Romania - in stare de asediu. Reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si cei ai Bancii Nationale a Romaniei (BNR) discuta, la nivel tehnic, un sistem de "fluidizare a pietelor interne, respectiv a celor monetare si valutare" in momente de turbulente.

In prezent, fara Petrom si BRD, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) valoreaza mai putin decat Bursa Electronica RASDAQ (BER). Scaderile puternice din acest an au redus semnificativ ecartul dintre piata principala a Bursei de Valori Bucuresti si Bursa RASDAQ, in conditiile in care actiunile de pe Bursa, mai lichide, au inregistrat pierderi mult mai mari decat majoritatea actiunilor de pe RASDAQ, multe dintre ele extrem de putin tranzactionate. La nivel de capitalizare, diferenta dintre BVB si RASDAQ a scazut la 4,07 miliarde euro, adica exact capitalizarile insumate ale Petrom si BRD, cei mai mari emitenti de pe Bursa, fata de inceputul anului, cand valoarea companiilor listate pe BVB era cu 17,6 miliarde euro mai mare decat cea a emitentilor de pe RASDAQ. In iulie 2007, cand ambele piete atingeau maxime istorice, diferenta dintre ele era si mai mare, de circa 22 de miliarde  euro.

Scaderea mai redusa de pe RASDAQ poate fi explicata si prin faptul ca aceasta piata a crescut mult mai putin decat BVB in perioada 2001-2007, fiind 'explorata' de catre investitori abia incepand din 2006.

Capitalizarea Bursei RASDAQ a crescut in perioada 2001-2007 cu circa 5,8 miliarde euro, fata de o crestere de 23,2 miliarde euro pe piata principala a BVB, in conditiile in care valorile de plecare au fost apropiate. Pe de alta parte, Bursa a pierdut mult mai repede castigul cumulat, ajungand in prezent sub capitalizarea de la sfarsitul lui 2004, cand s-au listat companii importante precum Transelectrica si Transgaz si s-au transferat o serie de companii importante de pe RASDAQ, precum Biofarm, Socep, Condmag, Dafora, Romcarbon sau Turism Felix. In schimb, capitalizarea Bursei RASDAQ se mentine inca peste nivelul de la inceputul anului 2007, desi a pierdut emitenti in ultimul an. In conditiile crizei bursiere mondiale, prabusirea pietelor bursiere romanesti a fost iminenta, dupa cum se ilustreaza in graficele care urmeaza.

BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE S.A.

AZOMURES S.A.

C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA

Erste Group Bank AG

PETROM S.A.

Sefii SIF-urilor dau vina pe investitorii straini, care si-au redus cu peste 10% ponderea in capitalurile SIF-urilor in ultimul an. Actiunile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au suferit in ultimele zile cele mai dramatice caderi pe Bursa de la listarea lor, in noiembrie 1999. Indicele BET-FI, care urmareste evolutia SIF-urilor, a pierdut circa 35% in patru zile de scaderi consecutive, iar valoarea de piata a acestora s-a comprimat de la circa un miliard euro, vinerea trecuta, la 630 milioane euro. Practic, la sfarsitul sedintei de ieri cele cinci societati valorau pe Bursa mai putin decat SIF Transilvania sau SIF Oltenia la sfarsitul anului trecut.

Title

Pentru a se elimina zvonurile lansate cu privire la problemele cu care s-ar confrunta anumite banci din tara, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca banca centrala ar putea adopta masuri drastice, mergand pana la retragerea autorizatiei de functionare daca se va dovedi ca exista bancheri care au raspandit atacuri informatice la adresa altor institutii de credit. Mai mult, Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, a precizat ca a discutat cu ministrul justitiei, Catalin Predoiu, si cu procurorul sef, Laura Codruta Kovesi, despre posibilitatea de a se introduce in Codul Penal prevederea care sanctioneaza denigrarea unei banci.

Intre timp, lucrurile nu au stat pe loc. Au avut loc reuniunile din Europa, Asia, Washington si urmeaza sa aiba loc schimburi de opinii intre experti in incercarea de a gasi solutii viabile pentru depasirea impasului si asezarea structurilor functionale in raport cu cerintele si exigentele momentului actual dar si cu realitatile economico-sociale si cu provocarile in multiple planuri care parca nu se mai sfarsesc.