Contabilitatea marfurilor si a celor aflate in gestiune la terti

CONTABILITATEA MARFURILOR SI A CELOR AFLATE IN GESTIUNE LA TERTI

Memoriu justificativ

Alaturi de activele imobilizate, un loc si un rol important in gestiunea si activitatea unitatilor patrimoniale il au activele circulante. Acestea cuprind ansamblul bunurilor si serviciilor care intervin in ciclul de exploatare al interprinderii, destinate: fie pentru a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie pentru a fi consumate la prima lor utilizare. Intrucat, activele circulante materiale intervin in activitatea economica prin crearea unor stocuri de valori materiale destinate sa asigure, dupa caz, continuitatea proceselor de productie, de desfacere si a altor procese tehnologice, ele se mai numesc si stocuri de productie in curs de executie. In cadrul acestora intalnim marfurile si ambalajele.

Marfurile sunt formate din bunuri achizitionate din afara unitatii, in vederea revanzarii in aceeiasi stare sau dupa ce au suferit o usoara transformare. Sunt asimilate marfurilor: stocuri achizitionate pentru utilizarea proprie (materii prine, materiale , obiecte de inventar etc.) si care, ulterior , si-au schimbat destinatia si se ofera spre vanzare: stocuri provenite din productie proprie, care se vand prin magazine proprii, semifabricate , produse finite.

Marfurile ajung la consumatorii finali prin doua modalitati: circulatia marfurilor cu amanuntul si circulatia marfurilor cu ridicata.

Circulatia cu amanuntul a marfurilor este etapa in care se termina procesul trecerii marfurilor de la producator la consumatori. Prin intermediul interprinderilor si al organizatilor comerciale cu amanuntul, marfurile se vand consumatorilor individuali pentru nevoile personale, precum si unor intreprinderi si institutii pentru consumul lor gospodaresc.

Pentru asigurarea nevoilor mereu crescande de marfuri ale populatiei, intreprinderile comerciale cu amanuntul trebuie sa dispuna de un fond de marfa corespunzator ca marime si structura. Asigurarea fondului de marfa necesar se face prin contracte, care se incheie fie cu interpinderea comerciala cu ridicata in a carei raza teritoriala de activitate se gaseste, fie direct cu unitatile producatoare. La termenele prevazute in contract, trebuie sa se faca livrarea marfurilor catre interprinderile comerciale cu amanuntul. Aprovizionarea cu marfuri a unitatilor comerciale cu amanuntul se realizeaza prin urmatoarele modalitati: prin livrarea catre furnizori fara participarea delegatului interpinderii comerciale cu amanuntul, in tranzit sau fara participarea la decontari a interprinderii comerciale cu ridicata, prin depozitele de repartizare proprii ale interprinderii comerciale cu amanuntul; prin aprovizionare directa.

S.C. SOLPARAT. S.R.L dispune de un deposit de repartizare, in care se primesc si se depoziteaza marfuri in partizi mari, aprovizionate mai ales direct de la interprinderile producatoare, pe care le distribuie (repartizeaza) apoi in sortiment comercial adecvat magazinelor de desfacere proprii cu amanuntul. Prin intermediul depozitului, societatea realizeaza circulatia marfurilor cu ridicata, care constituie o parte a circulatiei generale a marfurilor, si consta in achizitionarea de produse in partizi mari de la interprinderile producatoare, in sopul revanzarii lor catre organizatiile cu amanuntul.

Contabilitatea circulatiei cu ridicata a marfurilor se organizeaza tinand seama de factorii generali de organizare a contabilitatii in unitatile economice. In cadrul interpinderilor comerciale cu ridicata, la organizarea contabilitatii circulatiei marfurior se tine seama si de formele de circulatie a marfurilor, de modalitatile de livrare, de structura si de numarul depozitelor.

Ponderea cea mai mare in cadrul circulatiei cu ridicata a marfurilor o reprezinta in prezent circulatia cu ridicata prin depozite. Ea presupune aducerea marfurilor in depozitele interprinderii cu ridicata de la interprinderile producatoare si apoi livrarea lor in partizi mai mici catre interpinderile comerciale cu amanuntul.

Aprovizionarea cu marfuri constituie prima operatie din cadrul circulatiei marfurilor prin depozite si se efectueaza potrivit planului de acoperire cu marfuri. In interprinderile cu ridicata se realizeaza pe baza contractelor incheiate cu furnizorii in doua modalitati , si anume: aprovizionarea fara delegat propriu al interprinderii comerciale cu ridicata si aprovizionarea prin delegate propriu al interprinderii comerciale cu ridicata. Indiferent de modalitatile folosite, procesul aprovizionarii cu marfuri cuprinde: receptia, expeditia, transportul si primirea in depozite a marfurilor.

CAP I : MARFURILE – ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVELOR CIRCULANTE

1.1 Prezentarea societatii comerciale de productie, prestari servicii si comert S.C 'SOLPARAT' S.R.L

Societatea comerciala de productie, prestari servicii, import-export si comert are denumirea de SC.'SOLPARAT'.SRL, este persoana juridica romana, avand forma juridica de societete cu raspundere limitata. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile Romaniei si cu propriul statut si este constituita conform prevederilor Legii Nr.31/1990.

Societatea se constituie prin statut si dobandeste personalitatea juridica in conditiile legii, din momentul inregistrarii la registrul comertului.

In relatiile societatii cu alti agenti economici sau terte persoane juridice sau fizice inclusiv statul roman, societatea este reprezentata de asociatul unic, , cetatean roman, cu domiciliul in comuna Josenii Bargaului, satul Rusu Bargaului, nr.152, judetul Bistrita-Nasaud ,Romania. Asociatul unic are calitatea de administrator al societatii.

Societatea comerciala 'SOLPARAT' SRL are sediul pe strada Liviu Rebreanu, nr.1,Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, Romania.

Scopul societatii consta in realizarea unor activitati economice conform obiectului sau de activitate, prin punerea in valoare si promovarea initiativei particulare in vederea realizarii de profit, in conditiile legii si a concurentei loiale.

Capitalul social al societatii este impartit in parti sociale indivizibile si nominative, fiecare parte sociala avand o valoare de 5 lei. Cele 20 parti sociale au fost subscrise in intregime de catre asociatul unic.

Conform certificatului de inregistrare, activitatea principala a interprinderii este comertul cu amanuntul al articolelor de iluminat si al altor articole de uz caznic (toate tipurile de cutite, tacamuri, vesela si lut, sticla, portelan, ceramica si metal).

Codul unic de inregistrare: 3295577

Nr. de ordine in registrul comertului :J06/7/07.01.1993.

1.2 Activele circulante: concept, structura si impotanta

Activele circulante sunt bunuri economice consumabile intr-o perioada mai scurta de un an, necesare realizarii unui ciclu de exploatare si este reprezentat de numerare sau echivalente de numerar a caror utilizare este restrictionata. In cadrul fiecarui ciclu, acestea trec din forma de active fizice in cea de creante si apoi de disponibilitati banesti.

Elementele patrimoniale care fac parte din activele circulante prezinta urmatoarele caracteristici:

participa la un singur ciclu economic;

isi recupreaza valoarea printr-o singura participare;

isi modofica i permanenta forma;

se afla intr-o continua miscare valorica;

raman in unitate pe o perioada mai mica de un an.

Activele circulante se prezinta sub forma stocurilor, a creantelor , a investitilor financiare pe termen scurt si a disponibilitatilor banesti.

A. Stocurile sunt bunuri materiale destinate a fi consumate sau vandute, iar dupa natura si modul lor de formare stocurile sunt constituite din:

Materii prime – constituie substanta principala care compune produsul finit;

Materiale consumabile – participa sau ajuta la procesul de fabricatie, fara a se regasi in aceeiasi forma in produsul finit;

Material de natura obiectelor de inventor- sunt mijloace de munca folosite la mai multe cicluri de productie, dar care nu indeplinesc conditile de la mijloacele fixe. Materialele de natura obiectelor de inventar au o valoare mai mica decat limita stabilita de lege a mijloacelor fixe, indiferent de durata de folosinta sau cu o durata de folosinta mai mica de un an indiferent de valoarea lor;

Productia in curs de excutie (productia neterminata) – este reprezentata de mijloacele economice in curs de transformare si care nu au trecut prin toate fazele procesului tehnologic. Ea se gaseste in faza intermediara, intre materie prima si semifabricat si produs finit;

Semifabricatele – reprezinta acele bunuri care au fost terminate intr-o sectie si urmeaza sa fie prelucrate in continuare in alte sectii ale aceleasi intreprinderi sau pot fi destinate vanzarii in afara interpinderii;

Produsele finite – sunt bunuri care au parcurs toate fazele procesului tehnologic si sunt depozitate la agentul economic producator in scopul de a fi vandute;

Marfurile- sunt bunuri cumparate in scopul vanzarii sau sunt obtinute din productie proprie;

Ambalajele – sunt destinate protejarii produselor in timpul transportului, depozitarii, vanzarii;

Animale si pasari – caracteristice agentilor economici cu specific agricol.

B. Creanta – reprezinta o resursa controlata de intreprindere, ca rezultata al unor evenimente anterioare, din care sunt asteptate beneficii ulterioare pentru intreprindere. Creantele sunt valorile economice avansate teporara de catre titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. Se mai numesc si valori in curs de decontare sau valori in curs de justificare.

In cadrul activelor circulante sunt cuprinse numai creantele a carot scadenta este sub un an. Celelalte creante avansate pe o perioada mai mare de un an se numesc creante imobilizate si sunt cuprinse la imobilizarile financiare.

Dupa natura lor, creantele pot fi:

Creante comerciale, structurate pe clienti si efecte comerciale de primit;

Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului si din interese de participare;

Creante privind capitalul subscris si varsat;

Alte creante.

C. Investitii financiare pe termen scurt – constau in mobilizarea sumelor temporar disponibile la agentul economic, si transformarea lor in valori financiare care au cel mai ridicat grad de lichiditate. Ele pot fi:

Investitii financiare pe termen scurt la societatile din cadrul grupului;

Titlurile de plasament;

Valorile de incasat.

D. Disponibilitatile banesti – sunt reprezentate prin numerarul aflat in caseria unitatilor, prin disponibilitatile aflate in conturi la banci si alte valori.

Operatii in numerar;

Operatii fara numerar;

Acreditive;

Alte valori.

1.3. Notiuni generale privind comertul

Societatile comerciale care efectueaza acte de comert au un statut de intermediare intre producatorii si consumatorii de bunuri materiale.

Ca urmare, comertul ca parte componenta principala a sectorului terti ar al economiei se poate defini ca ansamblu de activitati prin care se stabilesc legaturi permanente intre producatori si consumatori. In esenta, el se defineste ca o activitate continua de cumparare a marfurilor si revanzare a lor, in scopul obtinerii de profit.

De regula, drumul urmat de bunurile materiale se inscrie in relatia: aprovizionare – stocare - vanzare.

l. Aprovizionarea (A) - se defineste ca act comercial de trecere a marfii din proprietatea vanzatorului in proprietatea cumparatorului cu acordul expres sau tacit al ambilor parteneri.

Momentul intrarii marfii in proprietatea cumparatorului, conform legislatiei si uzantelor din Romania, poate coincide cu:

- primirea facturii si receptia marfii urmata de achitarea contravalorii el;

- primirea facturii furnizorilor. In acest caz apare un decalaj intre momentul cumpararii si cel al receptiei, decalaj care determina aparitia marfurilor facturate, dar neprimite (nereceptionate);

- receptia marfii in lipsa facturii, ceea ce determina aparitia marfurilor receptionate, dar nefacturate.

Conform modalitatilor de plata a contravalorii marfurilor, aprovizionarea poate fi cu plata imediata (in numerar) sau ulterioara (in numerar prin banca).

2. Stocarea (S) - este operatia de formare a rezervelor de marfuri destinate vanzarii.

Din punct de vedere contabil, stocul de marfuri reprezinta:

- elementul principal al patrimoniului unui comerciant;

- element al calculatiei costului de aprovizionare al marfurilor vandute.

In raport cu exercitiul de exploatare, stocul de marfuri poate fi: initial (Si), curent sau final (Sf).

3. Vanzarea marfurilor (V) - reprezinta, din punct de vedere juridic, trecerea in proprietatea clientului (cumparatorului) a unor marfuri, pe baza acordului dintre parteneri cu privire la obiectul vanzarii si al pretului de vanzare.

In principiu, momentul vanzarii coincide cu momentul stabilirii consimtamantului partilor. Din punct de vedere contabil, momentul vanzarii este considerat cel al facturarii marfurilor sau incasarii contravalorii lor, daca - coincide cu facturarea.

1.4. Documente de evidenta operativa

privind circulatia marfurilor

Avizul de insotire a marfii

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea produselor, lucrarilor si serviciilor, de catre compartimentul de desfacere, atunci cand, din motive obiective, cu totul exceptionale, nu se poate intocmi factura, facandu-se mentiunea „Urmeaza factura”.

Serveste ca:

- document de insotire a marfii pe timpul transportului;

- document care sta la baza intocmirii facturii;

- document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, in cadrul aceleiasi unitati

Anexa numarul l

Factura si factura fiscala

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea produselor, lucrarilor si serviciilor, de catre compartimentul de desfacere, pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii, sau altor documente. Factura fiscala se intocmeste de catre platitorii de TVA, iar Factura, de catre unitatile neplatitoare de TVA.

Factura fiscala si/sau factura servesc ca:

- document pe baza caruia se deconteaza produsele, lucrarile si serviciile prestate;

- document de insotire a marfii pe timpul transportului;

- document de incarcare in gestiunea primitorului;

- document justificativ de inregistrare in contabilitate a furnizorului si cumparatorului.

Anexa numarul 2

Nota de receptie si constatare de diferente

Se intocmeste in 2 exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente, nota de receptie se intocmeste in 3 exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. In cazul cand bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Datele de pe verso se completeaza numai atunci cand se constata diferente la receptie.

Nota de receptie serveste ca:

- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;

- document justificativ pentru incarcare in gestiune;

- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;

- document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Anexa numarul 3

Fisa de magazie

Se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare astfel de material, de catre:

- Compartimentul financiar-contabil la deschiderea fisei (datele din antet) si la verificarea inregistrarilor (data si semnatura de control), coloana in care semneaza si organul de control financiar cu ocazia controlului gestiunii;

- Gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc;

Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale, ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica. Inregistrarile in fise se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatie inregistrata si obligatoriu zilnic.

Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau in custodie se intocmesc fise distincte.

Persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifica inopinat, cel putin o data pe luna, modul in care se fac inregistrarile in fisele de magazie.

Fisele de magazie servesc ca:

- document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor din cadrul depozitului;

- document de inregistrare in contabilitatea analitica in cazul metodei operativ-contabile (pe solduri);

- sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocuri lor.

Anexa numarul 4

Raportul de gestiune

Evidenta operativa a marfurilor si ambalajelor din cadrul unitatilor de desfacere cu amanuntul se tine cu ajutorul raportului de gestiune, care poate fi zilnic sau periodic, dupa cum stabileste conducerea unitatii.

Raportul de gestiune zilnic se intocmeste in 2 exemplare de catre gestionar, pentru fiecare gestiune in parte. Dupa reportarea soldului din ziua precedenta, in coloanele de „Marfuri” si „Ambalaje” se inscriu, in ordinea intocmirii lor, documentele intrarii din ziua respectiva. La sfarsitul zilei se stabileste totalul intrarilor plus soldul, dupa care se inscriu datele privind vanzarile si alte iesiri de marfuri si totalizeaza. Se determina, apoi, soldul scriptic de marfuri si ambalaje la sfarsitul zilei. In raportul de gestiune se inscriu atat cumpararile si vanzarile de marfuri la pretul de vanzare cu amanuntul, cat si alte intrari sau iesiri de marfuri si ambalaje, care

au ca efect modificarea in plus sau in minus a soldului de marfuri sau ambalaje, cum ar fi: modificari de pret, transferul intre gestiuni, distrugerea marfurilor degradate etc.

Documentele pe baza carora se intocmeste raportul de gestiune pot fi: nota de receptie si de constatare de diferente, monetarul, inventarul de schimbare de pret, procesul verbal de scadere din gestiune etc.

Exemplarul 2 al raportului de gestiune ramane in carnet, iar exemplarul 1 se trimite la compartimentul financiar-contabil, unde se verifica si se confrunta cu datele din evidenta analitica. Eventualele erori se comunica gestionarului pentru a le rectifica si a pune de acord soldul scriptic din evidenta operativa cu cel din evidenta contabila.

Raportul de gestiune periodic cuprinde aceleasi elemente ca si raportul de gestiune zilnic, cu deosebirea ca inscrierea acestora in formular se face pe anumite perioade de timp (5, 10, 15 zile), soldul stabilindu-se la sfarsitul fiecarei perioade. Raportul se completeaza zilnic, in 2 exemplare, documentele de intrare si iesire completandu-se in ordine cronologica, fara a se face o grupare a lor pe intrari si iesiri.

Anexa numarul 5

Bonul de vanzare si monetarul

Bonul se intocmeste in 3 exemplare de catre vanzator. Casierul primeste bonul de vanzare si inscrie in borderoul bonurilor de vanzare numarul si valoarea bonului, numara in prezenta cumparatorului suma primita de la acesta, aplica pe verso stampila „Achitat”. Pe baza bonului vizat de casier se elibereaza cumparatorului marfa, impreuna cu exemplarul 1 al bonului de vanzare. La sfarsitul zilei sau schimbului, fiecare vanzator isi centralizeaza bonurile emise si achitate (nr. si valoare), primite de la cumparatori, completand borderoul bonurilor de vanzare, dupa care se confrunta si confirma exactitate a cu borderoul intocmit de catre casier. In situatia in care au fost emise bonuri, dar nu au fost achitate, pe exemplarul ramas in carnet se va scrie „Anulat”. Casierul sau seful de unitate totalizeaza borderourile bonurilor de vanzare si intocmeste monetarul in 2 exemplare, predand numerarul si monetarul casierului central. Acesta semneaza de primire pe cele 2 exemplare ale monetarului, aplica stampila „Incasat” pe exemplarul 1, pe care il restituie gestionarului si emite o chitanta pentru suma inscrisa in monetar, care se inregistreaza in registrul de casa. Exemplarul 1 al monetarului constituie document justificativ pentru descarcarea gestiunii de marfurile vandute. Monetarul este un document cu regim special.

Bonul de vanzare serveste ca:

- document pentru incasarea numerarului;

- document pe baza caruia se elibereaza marfa clientului dupa ce acesta a achitat-o la casa;

- document care sta la baza completarii Borderoului bonurilor de vanzare.

Anexa numarul 6

Documente utilizate in contabilitatea marfurilor

Reducerile aplicate la cumpararile de marfuri sunt de 2 categorii: reduceri cu caracter comercial (rabaturile, remizele, risturnurile) si reduceri cu caracter financiar de natura sconturilor de decontare.

Rabatul este o reducere acordata cumparatorului pentru marfa cu defecte de calitate si se aplica asupra pretului de vanzare.

Remiza este o reducere acordata cumparatorului pentru vanzarea peste volumul convenit sau pentru pozitie preferentiala si se aplica tot asupra pretului de vanzare.

Risturnul este o reducere de pret acordata la toate operatiile acordate de furnizori clientului pentru cumparari repetate ce depasesc un anumit volum si se acorda, de obicei, la sfarsitul anului.

Sconturile sunt reduceri pentru clienti cand isi achita obligatiile, inainte de termenul scadent.

Reducerile comerciale nu se inregistreaza pentru ca in contabilitate se opereaza marimea neta.

Sconturile se opereaza la decontarea facturii, constituind pentru client un venit din sconturi obtinute, iar pentru furnizor o cheltuiala din sconturi acordate.

CAP II: ORGANIZAREA CONTABILITATII MARFURILOR IN CADRUL S.C SOLPARAT S.R.L

2.1. Modalitati de intrare si iesire a marfurilor din gestiune

MODALITATI DE INTRARE

1. Aport de marfuri la capital

371 = 456

2. Primirea de marfuri prin donatie

371 = 7582

3. Returnarea marfurilor de la terti

371 = 357

4. Plus de marfuri la inventar

371 = 607

5. Trecerea produselor finite la marfuri pentru vanzarea la pret de inregitrare

371 = 345 „Produse finite”

MODALITATI DE IESIRE

1. Retragerea aportului de capital in marfuri

456 = 371

1012 = 456

2. Donatii de marfuri

6582 = 371

2.1. TVA-ul aferent donatiei acordate

635 = 4427

3. Minus de marfuri la inventar

607 = 371

3.1. Minus imputabil la valoarea contabila

607 = 371

3.2. Imputarea gestionarului la valoarea actuala

4282 = %

7588

4427

4. Minus de marfuri din calamitati materiale

671 = 371

5. Trimiterea marfurilor la terti

357 = 371

5.1. Inregistrarea manoperei pentru reconditionare

% = 401

371

4426

2.2. Circulatia marfurilor cu amanuntul

1) S.C. SOLPARAT S.R.L. achizitioneaza marfuri in valoare de 3000 RON, TVA 19%, achitandu-le prin banca.

- Achizitie marfuri

= 401 „Furnizori” 3570 RON

371 „Marfuri”                                       3000 RON

4426 „TVA Deductibila”           570 RON

- Achitarea facturii

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la banci in lei' 3570

2) In luna urmatoare, societatea comerciala livreaza marfuri in valoare de 2000 RON, TVA 19%, incasand datoria prin banca, iar costul de achizitie al marfurilor este de 1500 RON.

- Livrarea marfurilor

4111 „Clienti” = % 2380 RON

707 „Venituri din vanzarea2000

marfurilor”

4427 „TVA colectata” 380 RON

- Scoaterea din gestiune a marfurilor

607 „Cheltuieli = 371 „Marfuri” 1500privind marfurile”

- Incasarea facturii

5121 „Conturi la = 4111 „Clienti” 2380

banci in lei”

3) S.C. SOLPARAT S.R.L. livreaza marfuri in valoare de 2000 RON, TVA 19 % si accepta decontarea prin bilet la ordin, emis de beneficiar. Dupa acceptarea biletului, acesta se depune la banca iar la scadenta se incaseaza. Operatiile de decontare se vor reflecta atat la furnizor cat si la client.

Din punct de vedere al clientului

- Achizitie de marfuri

= 401 „Furnizori” 2380 RON

371 „Marfuri”                                       2000 RON

4426 „TVA deductibila”                       380 RON

- Emitere bilet la ordin

401 „Furnizorii” = 403 „Efecte de platit” 2380 RON

- Depunerea la banca a efectului de platit

403 „Efecte de platit” =         5121 „Conturi la banci in lei” 2380 RON

Din punct de vedere al furnizorului

- Livrarea marfurilor

411 „Clienti”               = % 2380 RON

707 „Venituri din vanzarea 2000 RON

marfurilor”

4427 „TVA colectata” 380 RON

- Acceptare bilet la ordin

413 „Efecte de primit = 411 „Clienti” 2380 RON

de la clienti”

- Incasarea biletului la scadenta

5121 „Conturi la banci =        413 „Efecte de primit de la 2380 RON

in lei” clienti”

4) S.C. SOLPARAT S.R.L. livreaza produse finite (pentru furnizori) intreprinderii „B” piese se schimb (pentru client), pe baza de aviz de insotire a marfii in valoarea de 500 RON, TVA 19%. In luna urmatoare se intocmeste, se trimite si se deconteaza factura prin banca. Pretul de inregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 300 RON.

a) In contabilitatea furnizorului, intreprinderea „A”

- Livrarea produselor pe baza de aviz

418 „Clienti - facturi de = % 595 RON

intocmit” 701 „Venituri din vanzarea 500 RON

produselor finite”

4428 „TVA neexigibila” 95 RON

- Descarcarea gestiunii

711 „Variatia stocurilor” = 345 „Produse finite” 300 RON

- Emiterea facturii fiscale

4111 „Clienti” = 418 „Clienti - facturi 595 RON

de intocmit”

4428 „TVA neexigibila” = 4427 „TVA colectata” 95 RON

- Incasare creantei

5121 „Conturi la banci” = 4111 „Clienti” 595 RON

in lei”

ANEXA NUMARUL 1

b) In contabilitatea clientului (intreprinderii „A”)

- Achizitia pieselor de schimb

= 408 „Furnizori - facturi 595 RON

nesosite”

3024 „Piese de schimb”                                   500 RON

4428 „TVA neexigibila”                                    95 RON

Primirea facturii fiscale

408 „Furnizori - facturi = 401 „Furnizori” 595 RON

nesosite”

4426 „TVA deductibila” = 4428 „TVA neexigibila” 95 RON

- Achitarea datoriei

401 „Furnizori”                       = 5121 „Conturi la banci 595 RON

in lei”

5) Se livreaza produse finite in valoare de 1000 RON, TVA 19 %, care au fost inregistrate in contabilitate la costul de achizitie de 400 RON. Ulterior creanta nu se mai poate incasa din cauza insolvabilitatii clientului.

- Livrare produselor finite pe baza de factura fiscala

4111 „Clienti” = % 1190 RON

701 „Venituri din vanzarea 1000 RON

produselor finite”

4427 „TVA colectata” 119 RON

ANEXA NUMARUL 2

- Descarcarea gestiunii

711 „Variatia stocuri lor” = 345 „Produse finite” 400 RON

- Separarea creantei incerte

4118 „Clienti incerti sau = 4111 „Clienti” 1190 RON

in litigiu”

- Construirea unui provizion pentru deprecierea creantei

6814 „Cheltuieli de    = 491 „Provizioane pentru 1000 RON

exploatare privind deprecierea

provizioanele pentru creantelor – clienti”

deprecierea activelor

circulante”

- Scoaterea din activa creantei incerte

= 4118 „Clienti incerti sau 1190 RON

654 „Pierderi din creante in litigiu”

si debitori diversi”                                           1000 RON

4427 „TVA colectata”                                       190 RON

- Anularea provizionului pentru deprecierea creantei

491 „Provizioane pentru = 7814 „Venituri din 1000 RON

deprecierea creantelor ­ provizioane pentru deprecierea

clienti” activelor circulante”

6) Furnizorul livreaza clientului produse finite, respectiv combustibil (pentru client) la pretul de 2000 RON, TVA 19%. Pe factura se inregistreaza urmatoarele reduceri: un rabat de 5% si o remiza de 10%. Ulterior, furnizorul acorda un scont de 2% pentru achitarea prin banca inaintea scadentei inscrisa in contract. Pretul de inregistrare al produselor finite la furnizor este de 1500 RON.

Rabatul: 2000 RON x 5% = 100 RON

Valoarea produselor dupa acordarea rabatului: 2000 RON – 100 RON = 1900 RON

Remiza: 1900 RON x 10% = 190 RON

Valoarea produselor dupa aplicarea remizei:

2000 RON - 100 RON - 190 RON = 1710 RON

TVA calculat la ultimul net: 1710 RON x 19% = 324,9 RON

Total factura: 1710 RON + 324,9 RON = 2034,9 RON

Scontul: 2034,9 RON x 2% = 40.698 RON

a) In contabilitatea furnizorului

- Livrarea produselor finite

4111 „Clienti” = % 2034,9 RON

701 „Venituri din vanzarea 1710 RON

produselor finite”

4427 „TVA colectata” 324,9 RON

- Descarcarea gestiunii

711 „Variatia stocurilor” = 345 „Produse finite” 1500 RON

- Incasarea facturii, mai putin scontul

= 4111 „Clienti” 2034,9 RON

5121 „Conturi la banci                         1994,20 RON

in lei”

667 „Cheltuieli privind                         40,698 RON

sconturile acordate”

b) In contabilitatea clientului

- Achizitie combustibil

= 401 „Furnizori” 2034,9 RON

3022 „Combustibili”                             1710 RON

4426 „TVA deductibila”                                   324,9 RON

- Achitarea facturii, mai putin scontul

401 „Furnizori” = % 2034,9 RON

5121 „Conturi la banci 1994,2 RON

in lei”

767 „Venituri din 40,698 RON

sconturi obtinute”

ANEXA NUMARUL 3

7) S.C. SOLPARAT S.R.L. are un sold initial de marfuri evaluate la pretul de 1200 RON fara TVA (1000 RON pretul de cumparare + 200 RON adaosul comercial).

ANEXA NUMARUL 4

- In cursul lunii receptioneaza un lot de marfa in valoare de 2000 RON, TVA 19%.

371 „Marfuri”   = 401 „Furnizori” 2380 RON

- Cota de adaos comercial este de 20%

371 „Marfuri” = 378 „Diferente de pret 476 RON

la marfuri'

2000 RON x 20% = 400 RON

- Marfurile se achita cu ordin de plata

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la banci 2380 RON

in lei”

- Marfurile se vand in numerar la pretul de vanzare de 1600 RON (platitoare de TVA)

5311 „Casa in lei” = 707 „Venituri din 1600 RON

vanzarea marfurilor'

- Descarcarea gestiunii

K = (Si ₃₇₈ + Re ₃₇₈) + (Si ₃₇₁ + Rd ₃₇₁) = (200 RON + 476 RON) + (1200 RON + 2380 RON + 476 RON) = 0,166 RON

Rabatul comercial: 1600 RON x 0,166 RON = 265,6 RON

Cheltuieli cu marfuri: 1600 RON - 265,6 RON = 1334,4 RON

= 371 „Marfuri” 1600 RON

607 „Cheltuieli                                                 1334,4 RON

privind marfurile”

378 „Diferente de pret 265,6 RON

la marfuri”

8) a) In contabilitatea clientului:

- Clientul acorda un avans in suma de 119 RON

% = 5311 „Casa in lei” 476 RON

409 „Furnizori debitori” 400 RON

4426 „TVA deductibil” 76 RON

- In vederea aprovizionarii cu marfa in valoare de 600 RON, TVA 19%

% = 401 „Furnizori” 714 RON

371 „Marfuri” 600 RON

4426 „TVA deductibila” 114 RON

- Clientul achita datoria, fara avansul acordat anterior

401 „Furnizori” = % 714 RON

409 „Furnizori debitori”         400 RON

4426 „TVA deductibila” 76 RON

5311 „Casa in lei” 238 RON

b) In contabilitatea furnizorului

- Incasarea avansului

5121 „Conturi la banci = % 476 RON

in lei” 419 „Clienti creditori” 400 RON

4427 „TVA colectata” 76 RON

- Dupa incasarea avansului, furnizorul livreaza marfurile

4111 „Clienti” = % 714 RON

707 „Venituri din 600 RON

vanzarea marfurilor”

4427 „TVA colectata” 114 RON

- Dupa ce furnizorul livreaza marfurile, se face decontarea cu clientul

% = 4111 „Clienti” 714 RON 5121 „Conturi la banci 238 RON

in lei”

419 „Clienti creditori”                          400RON4427 „TVA colectata” 76 RON

9) In contabilitatea furnizorului se inregistreaza urmatoarele date (a angrosistului):

- Angrosistul livreaza marfuri unui detailist cu plata in rate, in valoare de 2000 RON, TVA 19%, dobanda fiind de 2% si tine evidenta lor la costul de achizitie

4111 „Clienti” = % 2480 RON

707 „Venituri din vanzarea 2000 RON

marfurilor”

4428 „TVA neexigibila” 380 RON

472 „Venituri inregistrate100 RON

in avans”

Calcularea dobanzii: (2000 RON x 2%) + (1500 RON x 2%) + (1000 RON x 2%) + (500 RON x 2%) = 100 RON

- Dupa livrare acestea se scot din gestiune, stiind ca costul de achizitie a marfurilor este de 1800 RON.

607 „Cheltuieli privind = 371 „Marfuri” 1800 RON

marfurile”

- Incasarea primei rate, cu ordin de plata.

5121 „Conturi la banci = 4111 „Clienti” 635 RON

in lei”

Calculare primei rate: 2000 RON : 4 (4 rate lunare) = 500 RON

500 RON x 19% = 95 RON

2000 RON x 2% (dobanda pe prima luna) = 40 RON

Plata: 500 RON + 95 RON + 40 RON = 635 RON

- Iar TVA aferent ratei incasate devine exigibil (colectat)

4428 „TVA neexigibila” = 4427 „TVA colectata” 95 RON

- Dobanda incasata in prima luna se inchide intr-un cont de venituri:

472 „Venituri inregistrate = 766 „Venituri din dobanzi” 40 RON

in avans”

b) In contabilitatea clientului (detailistul)

El receptioneaza marfa pe care angrosistul o livreaza, stiind ca acesta tine evidenta marfurilor la pretul de achizitie.

% = 401 „Furnizori” 2480 RON

371 „Marfuri” 2000 RON

4428 „TVA neexigibila” 380 RON

471 „Cheltuieli inregistrate 100 RON

in avans”

- Stiind ca adaosul comercial al detailistului este de 25%

371 „Marfuri” = 378 „Diferente de pret 500 RON

la marfuri”

Calcularea adaosului comercial aferent marfurilor intrate:

2000 RON x 25% = 500 RON

- Se achita prima rata aferenta marfurilor achizitionate

401 „Furnizori”                       = 5121 „Conturi la banci 635 RON

in lei”

Calculare primei rate:

500 RON + 95 RON + 40 RON = 635 RON

- Inregistrarea TVA-ului aferent ratei achitate

4426 „TVA deductibila” = 4428 „TVA neexigibila” 95 RON

- Dupa achitarea ratei, se efectueaza inregistrarea dobanzii la un cont de cheltuieli, aferent ratei platite

666 „Cheltuieli privind = 471 „Cheltuieli acordate in 40 RON

dobanzile”        avans”

10) S.C. SOLPARAT S.R.L. are ca obiect de activitate comercializarea marfurilor cu ridicata, importa marfuri la pretul extern de 1000 Euro la cursul valutar de 3,4 RON/Euro.

371 „Marfuri” = 401 „Furnizori” 3400 RON

Se percep o serie de taxe vamale:

- Accizele: 10% x 3400 = 340 RON

- Comisionul vamal: 3400 RON x 0,5% = 17 RON

371 „Marfuri” = 446 „Alte impozite, taxe 345 RON

si varsaminte asimilate”

- Achitarea TVA-ului prin banca

4426 „TVA deductibila” = 5121 „Conturi la banci 713,83 RON

in lei”

- Calcularea TVA-ului aferent decontarii:

(3400 RON + 340 RON + 17 RON) x 19% = 713,83 RON

- Dupa ce TVA-ul a fost achitat, se achita si accizele si taxele vamale in suma de (340 RON + 17 RON ) = 357 RON

446 „Alte impozite, taxe = 5121 „Conturi la banci 357 RON

si varsaminte asimilate” in lei”

- Ulterior, marfurile se achita prin banca la cursul de 3,5 RON/Euro inregistrandu-se diferente nefavorabile (3,5 RON - 3,4 RON ) x 1000 Euro = 100 RON

% = 5124 „Conturi la banci 3500 RON

in valuta”

401 „Furnizori”                                                 3400 RON

665 „Cheltuieli din diferente                           100 RON

de curs valutar”

11) Se livreaza la extern marfuri in valoare de 5000 Euro, cursul in Euro in momentul facturarii este de 3,64 RON, iar in momentul incasarii, de 3,8 RON, inregistrand marfa la pretul de 2000 RON.

- Livrarea marfurilor la extern

4111 „Clienti” = 707 „Venituri din 18200 RON

vanzarea marfurilor'

- Decontarea cu clientii

5124 „Conturi la banci =% 19000 RON

in valuta” 4111 „Clienti” 18200 RON

765 „Venituri din diferente800 RON

de curs valutar”

- Descarcarea gestiunii

711 „Variatia stocurilor” = 371 „Marfuri” 2000 RON

12) O persoana fizica depune pentru a fi vandute, in consignatie, marfuri din patrimoniul personal in valoare de 100 RON. Comisionul perceput este de 10%. Dupa vanzare, se achita deponentului contravaloarea marfurilor.

- Primirea marfurilor in consignatie la pretul deponentului

8033 „Valori materiale = _______ 100 RON

primite in pastrare

sau custodie”

ANEXA NUMARUL 5

- Vanzarea marfurilor

5311 „Casa in lei = % 111,9 RON

707 „Venituri din vanzarea    100 RON

marfurilor'

708 „Venituri din activitati    10 RON

diverse”

4427 „TVA colectata” 1,9 RON

100 RON x 10% = 10 RON

100 RON x 19% = 1,9 RON

- Inregistrarea scriptica in gestiunea marfurilor

371 „Marfuri”   = % 111,9 RON

462 „Creditori diversi” 100 RON

378 „Diferente de pret 10 RON

la marfuri”

44287 „TVA neexigibila”        1,9 RON

- Descarcarea gestiunii

= 371 „Marfuri” 111,9 RON

607 „Cheltuieli privind                                     100 RON

marfurile”

378 „Diferente de pret la                     10 RON

marfuri”

4428 „TVA neexigibila”                                    1,9 RON

- Achitarea in numerar a marfurilor vandute

461 „Creditori diversi” = 5311 „Casa in lei” 100 RON

- Scoatere din evidenta extrabilantiera a marfurilor vandute

= 8033 „Valori materiale” 100 RON

primite in pastrare

sau in custodie”

13) S.C. SOLPARAT face o donatie de marfuri, in valoare de 3000 RON.

6582 „Donatii si subventii     = 371 „Marfuri” 3000 RON

acordate”

- Aceeasi intreprindere, in luna urmatoare, primeste o donatie, in valoare de 2500 RON.

ANEXA NUMARUL 6

371 „Marfuri” = 7582 „Venituri din donatii si 2500 RON

subventii primite”

- Intreprinderea datorita lipsei spatiilor, le trimite la terti spre depozitare temporara.

357 „Marfuri aflate la terti”= 371 „Marfuri” 2500 RON

- Tertii percep o chirie in valoare de 200 RON, TVA 19%.

% = 5311 „Casa in lei” 238 RON

612 „Cheltuieli cu 200 RON

redeventele, locatiile

de gestiune si chiriile”

4426 „TVA deductibila” 38 RON

- Ulterior, marfa este adusa inapoi in unitate

371 „Marfuri” = 357 „Marfuri aflate 2500 RON

la terti”

- Se iveste un plus de marfuri la inventar, in valoare de 300 RON

371 „Marfuri” = 607 „Cheltuieli privind 300 RON

marfurile”

- Luna urmatoare, se constata un minus la inventar in valoare de 300 RON, ce se imputa gestionarului la valoarea de 400 RON, TVA 19%, si se recupereaza din salariul acestuia in 10 rate.

607 „Cheltuieli privind = 371 „Marfuri” 300 RON

marfurile”

ANEXA NUMARUL 12

4282 „Alte creante in = % 476 RON

legatura cu personalul” 7582 „Venituri din 400 RON

despagubiri, amenzi si penalitati”

4427 „TVA colectata” 76 RON

421 „Personal = 4282 „Alte creante in 47,6 RON

- salarii datorate”                               legatura cu personalul”

- Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

= 121 67540,698 RON

707 24500

701 30210

711 4600

7814 1000

767 40,698

766 40

765 800

708 630

7582 5520

703 100

7581 100

121        = % 21515,098 RON

607 5414,4

6814 1000

654 1000

667 40,698

666 40

665 100

6582 3000

612 200

608 9520

671 1200

- Regularizarea TVA-ului

4426 „TVA deductibila” = 7470,53 RON

4427 „TVA colectata” = 2865,8 RON

4426 > 4427 rezulta 4424 „TVA de recuperat” = 4604,73 RON

= 4426 7470,53 RON

4427                                                      2865,8 RON

4424                                                      4604,73 RON

2.3. Circulatia marfurilor cu ridicata

En-gros-istul tine evidenta marfurilor la pret de vanzare cu ridicata fara TVA (PVR), format din costul de achizitie si adaos comercial. Marfa intra in unitatea en-gros si iese la PVR fara TVA. Gestiunea de marfuri se descarca utilizand coeficientul de repartizare a adaosului comercial.

K_r = Si ₃₇₈ + Rc ₃₇₈ / Si ₃₇₁ + Rd ₃₇₁

Formula contabila devine astfel:

% = 371

378

607

Situatia la inceputul lunii se prezinta astfel:

Si ₃₇₁ = 1347200

Si ₃₇₈ = 269440

In cursul lunii, S.C. SOLPARAT se aprovizioneaza conform facturilor furnizor la cost de achizitie de 600.000 lei, TVA 19%. Se vand marfuri in valoare de 850.000 + TVA 19%, cu incasare ulterioara prin banca. Se descarca gestiunea la sfarsitul lunii pentru marfurile vandute cu amanuntul.

1. Achizitia marfurilor

% = 401 714.000

371 600.000

4426 114.000

2. Inregistrarea adaosului comercial

A_c = CA X 20% = 600.000 X 20% = 120.000

371 = 378 120.000

3. Vanzarea marfurilor pe baza de factura

4111 = % 1.011.500

707 850.000

4427 161.500

4. Descarcarea gestiunii marfurilor vandute cu ridicata

Rulaj debitor 18,8% X 850.000 = 159.800

% = 371 850.000

378 159.800

607 690.000

2.4. Categorii de reduceri practicate in comertul cu marfuri

Reducerile aplicate la cumparaturile de marfuri sunt de doua categorii: reduceri cu caracter comercial si reduceri cu caracter financiar.

Reducerile cu caracter comercial sunt: rabaturile, remizele si risturnurile.

Rabatul este o reducere acordata cumparatorului pentru marfa cu defecte de calitate si se aplica asupra pretului de vanzare.

Remiza este o reducere acordata cumparatorului pentru vanzarea peste volumul convenit sau pentru pozitie preferentiala si se aplica tot asupra pretului de vanzare.

Risturnul este o reducere de pret acordata de furnizori, clientului pentru cumparaturi repetate ce depasesc un anumit volum si se acorda, de obicei, la sfarsit de an.

Sconturile comerciale nu se inregistreaza pentru ca in contabilitate se opereaza marimea neta.

Reducerile cu caracter financiar sunt reprezentate de sconturi, care reprezinta un venit pentru client, iar pentru furnizor o cheltuiala din sconturi acordate si se opereaza la decontarea facturii.

CAP III: STABILIREA REZULTATULUI OBTINUT DE CATRE SC. SOLPARAT. SRL IN URMA ACTIVITATII DESFASURATE – COMERT CU AMANUNTUL SI RIDICATA A MARFURILOR NEALIMENTARE

3.1. Stabilirea rezultatului din exploatare

Veniturile si cheltuielile din exploatare

Veniturile aferente activitatii de exploatare au urmatoarea structura:

Veniturile din vanzari de marfuri – sunt intalnite la afacerile din sfera comertului, dar si la alte tipuri de afaceri cu activitate de distributie. Vanzarile sunt prevazute la pret de vanzare, exclusiv TVA. Trebuie facuta distinctia intre marfuri- ce se cumpara pentru a se revinde – si productie – ce se produce pentru a se vinde.

Veniturile din productia vanduta – includ veniturile din vanzarea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, executarea de lucrari, prestarea de servicii, veniturile din activitatile anexe. Productia vanduta este evaluata la pret de vanzare, exclusiv TVA.

Insumarea vanzarilor de marfuri si a productiei vandute, evaluate la pret de vanzare exclusiv reducerile de pret acordate clientilor si TVA, duce la obtinerea indicatorului cifra de afaceri, utilizat in caracterizarea marimii intreprinderii si in analiza situatiei economico- financiare a acesteia.

Veniturile din productia stocata – reprezinta variatia in plus (cazul stocajului, cand stocul final > stocul initial) sau in minus (cazul destocajului, cand stocul final < stocul initial), intre valoarea la cost de prouctie a stocurilor de produse finite si productie in curs de executie de la finele perioadei si valoarea initiala fara a lua in considerare provizioanele constituite pentru depreciere. In cazul unei afaceri noi, acest post arata valoarea stocului de produs finit sau produs aflat inca in fluxul de productie la sfarsitul perioadei raportate – adica un potential venit viitor.

Venituri din productia imobilizata – reprezinta costul investitilor efectuate de compania respectiva si inregistrate ca active imobilizate corporale si necorporale – cazul afacerilor ce-si executa singure constructiile sau utilajele de productie.

Venituri din subventii de exploatare – reprezinta sume primite cu titlu gratuit pentru finantarea activitatii de exploatare, sume alocate din partea statului, colectivitatilor publice sau a altor unitati patrimoniale.

Alte venituri de exploatare – se refera la veniturile din creante reactivate si alte venituri din exploatere, altele decat cele prezentate anterior.

Venituri din provizioane privind exploatarea – reprezinta veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor si activelor circulante aferente activitatii de exploatare.

Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de:

Cheltuieli privind marfurile - sunt constituite din pretul de cumparare, taxele nerecuperabile,cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii legate de achizitia marfurilor.

Cheltuieli cu materiile prime – se refera la cheltuleile cu consumul de materii prime.

Cheltuieli cu materialele consumabile – constau in cheltuielile cu materiale auxiliare, pese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile.

Cheltuielili cu energia si apa – reprezinta costul de achizitie al energiei si apei consumate.

Alte cheltuieli materiale – includ cotul de achizitie al obiectelor de inventare consumate sau uzura acestora (consumabile, rechizite etc.).

Cheltuieli cu lucrarile si servicile executate de terti – reprezinta cheltuielile cu intretinerea si reparatiile, redevente, locatii de gestiune si chirii, studii si cercetari, cheltuieli cu primele de asigurare, cheltuieli cu alte servicii executate de terti, cheltuiei de protocol, reclama si publicitate, detasari si transferari, posta si taxe de comunicatii etc.

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate – sunt cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de societate indiferent de rezultatul exercitiului (impozitul pe cladiri, contributia la fondurile speciale etc.).

Cheltuieli cu remuneratiile personalului – reprezinta cheltuielile cu remuneratiile cuvenite personalului, in suma bruta, cat si alte cheltuieli de personal suportate de firma.

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala – se refera la cheltuielile unitatii referitoare la contributia la asigurarile sociale si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.

Alte cheltuieli din exploatare – includ pierderile din creante si alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele – se refera la cheltuielile de exploatre privinde amortizarea imobilizarilor si la cheltuielile de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si provizioanele pentru deprecierea activelor imobilizate sau circulante.

3.2. Stablirea rezultatului financiar, curent si extraordinar

Activitatea financiara a firmei genereaza venituri si cheltuieli financiare, strcturate in contul de rezultate. Veniturile si chetuielile aferente operatiilor financiare sunt considerate in aceasta categorie indiferent de caracterul lor ordinar sau exceptional.

In veniturile financiare sunt incluse:

Venituri din participatii;

Venituri din titluri de plasament;

Venituri din diferente de curs valutar;

Venituri din dobanzi;

Alte venituri financiare;

Venituri din provizioane.

In cheltuielile activitatii financiare sunt incluse:

Pierderi din creante legate de participatii;

Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;

Cheltuieli din diferente de curs valutar;

Cheltuieli privind dobanzile;

Alte cheltuieli financiare

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele.

Diferenta dintre veniturile si cheltuielile financiare reprezinta rezultatul financiar, care impreuna cu rezultatul exploatarii formeza rezultatul curent al exercitiului.

Venituri si cheltuieli extraordinare

Operatiunile care nu sunt generate de actvitatea curenta a societatii, deci fara caracter ordinar si repetitiv, dau nastere la venituri si cheltuieli extraordinare si se refera la operatiuni de gestiune si la operatiuni de capital.

Veniturile extraordinare includ veniturile provenind din:

Operatii de gestiune;

Operatii de capital;

Cheltuielile extraordinare sunt produse de:

Operatii de gestiune;

Operatii de capital.

3.3. Stabilirea rezultatului brut si net a exercitiului financiar la 31.12.2006 si 31.12.2007 la S.C. SOLPARAT. S.R.L

S.C . SOLPARAT . S.R.L a inregistrat in exercitiul financiar 01.01.2007-31.12.2007 un profit net de 54 745 lei, constatandu-se o crestere fata de exercitiul financiar 01.01.2006-31.12.2006 de 12324, determinata de o crestere a volumului vanzarilor.

CONCLUZII SI PROPUNERI

In general, contabilitatea este o stiinta a cunoasterii economice, care produce si furnizeaza informatii de o natura deosebita, necesare economiei reale, concrete din toate categoriile de unitati economico-financiare si sociale din tara.

De foarte putine ori marfa este neambalata, asta in cazul marfurilor textile, care o data puse pe rafturi sau pe umerase, nu mai sunt ambalate, dar asta nu inseamna ca nu au fost ambalate. Orice marfa sau produs se ambaleaza pentru buna calitate si protejarea marfii, dar totodata pentru aspect si sanatatea consumatorului sau a clientului.

Marfa este o necesitate in zilele noastre, iar ea necesita ambalare pentru protectia calitatii si a celor care o consuma. Deci, ambalarea este vitala pentru marfa, depinzand de ea.

Din punct de vedere contabil, contul de „Marfuri” 371, este un cont de activ si face parte din clasa 3 a planului general de conturi. Se debiteaza cu intrarile, se crediteaza cu iesirile, iar soldul reprezinta valoarea existenta in stoc. Acest cont de „Marfuri” are un singur cont analitic, si anume, 378 „Diferente de pret la marfuri”, care se utilizeaza alaturi de contul de „Marfuri” 371, pentru evaluarea si inregistrarea in contabilitate a preturilor de vanzare cu ridicata sau cu amanuntul. Acest cont tine evidenta adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune. Se debiteaza cu iesirile si se crediteaza cu intrarile in gestiune. Soldul reprezinta valoarea adaosului aferent marfurilor ramase in stoc.

Contul de „Ambalaje” 381 este tot un cont de activ si face parte din clasa 3 a planului general de conturi. Acesta se debiteaza cu intrarile si se crediteaza cu iesirile din gestiune. Soldul acestui cont reprezinta valoarea existenta in stoc. Si acest cont de „Ambalaje” 381 are un singur cont analitic si anume 388 „Diferente de pret la ambalaje”. Acesta se debiteaza cu iesirile si se crediteaza cu intrarile in gestiune. Soldul contului 388 „Diferente de pret la ambalaje” se utilizeaza alaturi de contul 381 „Ambalaje” atunci cand ambalajele se inregistreaza in contabilitate la preturi prestabilite, fiind un cont rectificativ al valorii de inregistrare al ambalajelor.

Pentru ca intreprinderea sa aiba succes si sa fie considerata un dintre cele mai bune intreprinderi de tesaturi si prelucrarea firului de matase, ea trebuie sa achizitioneze marfa de calitate, iar marfa care o va livra in urma procesului de fabricatie sa fie de buna calitate, bine confectionata si lucrata, astfel incat sa nu existe plangeri din partea clientilor.

Intreprinderea va fi populara doar daca se respecta aceste conditii si de aceea sugerez ca in continuare calitatea marfii sa fie un foarte buna, iar marfa care se va livra sa corespunda atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ cu cerintele clientilor, dar totodata sa aiba si un pret acceptabil. Doar asa intreprinderea va avea un succes garantat.

B I B L I O G R A F I E

1. „Contabilitatea financiara in noul sistem contabil” - Valeria Babaita; Corina Grosu, Editura de vest Timisoara, 1996, vol. 1

2. „Contabilitatea intreprinderilor comerciale” - Constantin Staicu; Aurel Branzan; Maria Popescu; Petru Pantea; Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1993

3. „Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania” - Pantea I. P.; Temes Ioan; Liviu Hurducas; Partenie Dumbrava; Editura InteI Credo Deva, 1995

4. „Fiscalitatea si contabilitatea in cadrul firmei” - Costel Istrate; Editura Polirom

5. „Contabilitatea Financiara” - Maria Niculescu; Alain Burland, Colectia Romexo; Editura Economica

6. „Contabilitatea financiara a agentilor economici” - Baciu Achim; Universitatea „Bogdan-Voda” Baia Mare, 1998.