Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor institutiilor publice

CONTABILITATEA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE

Activitatea institutiilor publice poate fi grupata in general dupa natura veniturilor si cheltuielilor obtinute, respectiv efectuate in cursul unui exercitiu bugetar.

Din acest punct de vedere activitatea se imparte in :

activitate curenta(operationala) ;

activitate financiara ;

activitate cu caracter extraordinar.

Pentru a determina daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente se are in vedere faptul daca acestea sunt desfasurate in mod curent fara a se lua in considerare frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aibe loc.

Tinand cont de acesta precizare veniturile si cheltuielile institutiilor publice trebuie inregistrate ca apartinand activitatii extraordinare, in situatia in care apar astfel decat in cursul activitatii curente/obisnuite.

In general veniturile institutiilor publice sunt formate din :

venituri proprii;

venituri gestionate in regim extrabugetar;

alocatiile de la buget;

intrarile de credite externe;

contributii nerambursabile care indiferent de natura sau sursa de provenienta se inregistreaza pe principiile contabilitatii de angajamente.

Potrivit contabilitatii de angajamente, veniturile si cheltuielile institutiilor publice se inregistreaza contabil in momentul in care evenimentele si tranzactiile se produc fara a se tine cont de momentul in care numerarul sau echivalentul de numerar se realizeaza. Altfel spus, veniturile se inregistreaza in momentul incasarii iar cheltuielile in momentul efectuarii lor indiferent de momentul platii.

Contabilitatea de angajamente in institutiile publice, prevede ca veniturile sunt reprezentate de impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat sau de pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate aferente unei perioade de timp.

Momentul recunoasterii veniturilor

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice pe baza documentelor justificative care atesta dreptul de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize de expediere, facturi fiscale sau alte documente legal intocmite inclusiv cele din momentul incasarii efective a veniturilor (in situatia in care nu au fost stabilite drepturi de creanta anterioare).

Veniturile institutiilor publice sunt grupate conform planului de conturi astfel:

1.     venituri din activitati economice ;

2.     alte venituri operationale;

3.     venituri din productia de active fixe ;

4.     venituri fiscale ;

5.     venituri din contributii de asigurari sociale ;

6.     venituri nefiscale ;

7.     finantari ;

8.     subventii, transferuri sau alocatii cu destinatie speciala ;

9.     venituri din fonduri cu destinatie speciala ;

10.  venituri financiare ,

11.  venituri din provizioane sau ajustari ;

12.  venituri extraordinare.

Veniturile din activitati economice se inregistreaza contabil in momentul predarii bunurilor de catre cumparatori, a livrarii pe baza de factura sau a altor documente prevazute in contract, adica in momentu transferului efectiv de proprietate.

Veniturile proprii mai sunt cunoscute ca veniturile activitatii autofinantate (extrabugetare) si cuprind veniturile din :

chirii;

concesiuni;

publicatii;

prestatii editoriale;

valorificari de bunuri ale activitatii anexe;

din alte prestari de servicii.

Veniturile din diferente de curs valutar se inregistreaza in contabilitate la perioada la care apar, cu ocazia decontarii sau raportarii in situatiile financiare a elementelor monetare, a creantelor, a datoriilor, la cursuri de schimb diferite  fata de cele la care au fost inregistrate aceste elemente initial.

Veniturile din dobanzi sunt inregistrate in momentul obtinerii lor conform contractelor care le genereaza.

Inchiderea conturilor de venituri (clasa 7 ) se face pentru determinarea rezultatului luner sau cel mult pana la intocmirea situatiilor financiare, trimestriale sau anuale.

In situatia in care exista operatiuni de inregistrat care presupun debitarea conturilor de venituri, acestea pot fi inregistrate si in creditul conturilor dar cu suma in rosu.

Rezultatul executiei bugetare se stabileste prin inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli inclusiv a celor de finantare care reflecta suma platilor efectuate din creditele bugetare aprobate.

In situatia in care institutia publica nu obtine nici un alt venit in afara finantarii bugetare conturile din clasa 6 ca si suma a soldurilor lor debitoare trebuie sa corespunda cu soldul creditor al soldurilor de finantare.

Cheltuielile reflecta in general consumurile de resurse materiale, forta de munca si mijloace banesti.

Cheltuielile publice reflecta efortul anual punlic pentru functionarea institutiilor publice inclusiv acoperirea cheltuielilor de investitii.

Cea mai importanta etapa a procedurii bugetare o reprezinta executia partii de cheltuileli a bugetului de stat.

In acest sens pentru prima data prin legea finantelor publice 500/2002 sau prevazut ca etape obligatorii in executia cheltuielilor bugetare urmatoarele :

1.     Angajarea – este reprezentata de orice act juridic din care rezulta o obligatie de plata din fonduri publice. In fapt angajarea implica asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei terte persoane o suma de bani din fonduri publice. Angajarea cheltuielilor publice se poate face numai in limita creditelor bugetare probate. Atat angajarea cat si ordonantarea ca etape distincte ale executiei partii de cheltuilei a bugetului de stat se pot face numai cu viza de control financiar preventiv.

2.     Lichidarea – reprezinta o faza in etapa de executie a cheltuielilor publice in care se verifica existenta angajamentelor bugetare, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate pe baza documentelor justificative care atesta infaptuirea operatiunii sau tranzactiei respective.

3.     Ordonantarea – reprezinta acea faza a procedurii bugetare in care se verifica ca bunurile au fost livrate sau serviciile prestate efectiv si se da acceptul ca plata sa fie realizata.

4.     Plata – reprezinta etapa in care efectiv se transfera o suma de bani din fondurile publice in conturile unor terte persoane. Platile se pot efectua prin virament, in numerar sau prin mandat postal.

Angajarea, ordonantarea si lichidarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de catre ordonatorul de credite bugetare iar plata se face de catre contabiul sef.

Momentul recunoasterii cheltuielilor

Cheltuielile de personal, salarii in bani, drepturi in natura, al 13-lea salariu, contributiile aferente fondului de salarii se recunosc in perioada in care munca a fost prestata.

Drepturile de personal neridicate si neachitate aferente exercitiului bugetar curent sunt deasemenea incluse in costurile cu personalul.

Cheltuilelile cu serviciile prestate de terte persoane sunt recunoscute in momentul in care serviciile au fost prestate.

Costul stocurilor este recunoscut in momentul in care aceste a au fost date in consim sau au iesit din patrimoniu, cu exceptia costului materialelor de natura obiectelor de inventar care se recunoaste in momentul scoaterii din folosinta a acestora.

Consumul se recunoaste in momentul in care are loc obtinerea productiei.

Cheltuielile cu dobanzile se recunosc la termenele de plata prevazute in contractele de imprumut indiferent de momentul platii efective ale dobanzilor.

Cheltuielile de capital se recunosc lunar sub forma amortizarii activelor fixe, adica a recuperarii in mod sistematic a valorii de intrare a acestora pe intreaga durata de viata utila.

Valoarea recuperata a activelor fixe se recunoaste ca si cost in momentul in care acestea sunt scoase din functiune.

Cheltuielile cu activele fixe in curs de executie sunt recunoscute numai in momentul punerii in functiune a acestora.

Contabilitatea cheltuielilor institutiilor publice se tine pe grupe de cheltuieli dupa natura si destinatia lor astfel :

1. cheltuieli cu stocurile;
2. cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti;
3. cheltuieli cu alte servicii executate de terti;
4. cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate;
5. cheltuieli cu personalul;
6. alte cheltuieli operationale;
7. cheltuieli financiare;
8. alte cheltuieli finantate de la buget;
9. cheltuieli de capital cu amortizarea si provizioanele;

10. cheltuieli extraordinare.

Exemple:

29. Se inregistreaza creante bugetare ale bugetului de stat provenind din impozite pe profit datorate de contribuabili in suma de 150000 lei. Se inregistreaza majorari de intarziere pentru plata cu intarziere a creantelor bugetare in suma de 2500 lei, incasarea creantei bugetare facandu-se astfel:

- 2500 lei in numerar;

- 110000 lei incasare in contul de disponibil;

- pentru 10000 lei se efectueaza o compensare cu tva de restituit la cererea persoanei platitoare.

Suma de 5000 lei ramane neincasata la sfarsitul exercitiului financiar.

- inregistrarea creantei

463 = 7301   150000 lei

- majorari de intarziere

463 = 7301 25000 lei

- incasarea in numerar

5311 = 463 25000 lei

- incasarea in contul de disponibil

520 = 463 110000 lei

- compensarea

4671 = 463 10000 lei

- inregistrarea sumei de 5000 lei ramase

463.2 = 463.1 5000 lei

(an precedent)  (an curent)

Creanta fiscala neincasata la 31.decembrie este de 5000 lei. In exercitiul urmator se incaseaza in proportie de 10 % prin proprire la terti pe contul bancar.

Pentru diferenta se declanseaza procedura executarii silite. Se scoate la licitatie fiind singurul bun disponibil, un autoturism al debitorului. Taxa de participare la licitatie depusa in cuantumul prevazut de lege este de 450 lei in numerar, numarul participantilor fiind de 3. In urma desfasurarii licitatiei se adjudeca bunul supus executarii silite la pretul de 5500 lei fara tva.

Cheltuielile de executare silita sunt de 400 lei care conform legii se suporta din sumele obtinute din valorificare.