Contabilitatea decontarilor la Directia Regionala de Statistica Alba

Contabilitatea decontarilor la Directia Regionala de Statistica Alba

Prezentarea generala a Directiei Regionale de Statistica Alba

1.1.Caracterizarea Directiei Regionale de Statistica Alba ;

Institutiile publice sunt organisme prin care statul organizeaza si isi exercita functiile sale in anumite domenii de activitate (administratie, in sfera activitatilor social-culturale, justitie, aparare nationala,etc.).

Institutul National de Statistica este un organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea Primului-ministru.

In realizarea obiectivului sau de activitate, stabilit potrivit legii, care se intemeiaza pe principiul autonomiei, confidentialitatii, transparentei, relevantei, proportionalitatii, deontologiei statistice si raportului cost/eficienta, Institutul National de Statistica elaboreaza sistemul de indicatori statistici, metodologiile de calcul, tehnologiile si standardele specifice de obtinere a indicatorilor ; organizeaza si conduce cercetarile statistice referitoare la fenomene si procesele economico-sociale, prin recensaminte, anchete statistice totale sau sondaje si pe baza acestora elaboreaza studii si analize cu privire la evolutia economica si sociala a tarii si furnizeaza opiniei publice, precum si autoritatilor publice indicatorii statistici.

De asemenea, Institutul National de Statistica colaboreaza cu ministerele si cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si cu serviciile publice, pentru compatibilizarea sistemului statisticii oficiale cu celelalte sisteme informationale; sprijina aceste organisme publice, pentru asigurarea pregatirii personalului cu atributii in activitatea de statistica , asigurand totodata compatibilitatea sistemului national cu sistemele statistice utilizate de organismele Organizatiei Natiunilor Unite, ale Uniunii Europene si de alte organisme internationale, conform obligatiilor asumate .

Institutul National de Statistica reprezinta Romania in relatiile internationale in domeniul statistic si coopereaza cu organizatii similare din alte tari, cu organismele de specialitate ale Organizatiei Natiunilor Unite si agentiile sale, cu alte organisme internationale ;

In exercitarea atributiilor sale, Institutul National de Statistica are obligatia sa asigure pe parcursul intregii cercetari statistice – de la inregistrare pana la publicare – masuri de protectie a intereselor persoanelor fizice sau juridice , care ar putea fi lezate prin divulgarea datelor referitoare la patrimoniul si la activitatea lor, concordanta cu principiile confidentialitatii datelor statistice si cu normele legale privind informatiile clasificate.

In indeplinirea atributiilor prevazute Institutul National de Statistica este autorizat :

- sa solicite si sa obtina gratuit datele si informatiile statistice de la toate persoanele fizice si juridice care se afla, detin capital sub orice forma sau desfasoara o activitate de orice fel pe teritoriul Romaniei ;

- sa stabileasca termenele si periodicitatile de furnizare a datelor statistice solicitate;

sa utilizeze, in afara numarului de personal aprobat, agenti statistici pentru culegerea datelor si sa contracteze servicii pentru culegerea datelor din gospodariile populatiei si de la persoanele juridice cuprinse in cercetarile statistice;

- sa contacteze, in conditiile legii, servicii specializate pentru realizarea cercetarilor, analizelor si studiilor statistice ;

- sa gestioneze fonduri externe nerambursabile, in conformitate cu prevederile legale, si sa utilizeze si personal suplimentar de specialitate pentru realizarea lucrarilor;

Persoanele juridice sunt obligate sa furnizeze gratuit Institutului National de Statistica datele si informatiile statistice, la termenele, periodicitatile si in forma solicitata, in conformitate cu metodologia cuprinsa in instructiunile emise de Institutul National de Statistica.

Persoanele fizice sunt obligate sa furnizeze Institutului National de Statistica datele personale si cele privind gospodaria si activitatea economica, necesare in vederea efectuarii recensamintelor si anchetelor statistice. Datele personale de natura celor privind convingerile ideologice, apartenenta politica, cazierul judiciar, sanatatea si viata intima pot fi culese si prelucrate numai cu acordul persoanelor, respectandu-se prevederile referitoare la confidentialitatea datelor statistice.

In subordinea Institutului National de Statistica functioneaza :

- 8 directii regionale de statistica – centre de regiuni de dezvoltare si 34 de directii judetene de statistica la nivelul celorlalte judete, ca servicii publice descentralizate, cu personalitate juridica ;

- Editura „Revista Romana de Statistica” si Centrul National de pregatire in Statistica, institutii publice cu personalitate juridica, finantate integral din veniturile proprii.

Directia Regionala de Statistica Alba ca serviciu public descentralizat , finantat de la bugetul de stat, aflat in subordinea Institutului National de Statistica, organizeaza si intretine sistemul informational statistic in profil teritorial. Directia Regionala de Statistica Alba, ca unitate teritoriala a Institutului National de Statistica, este organizata si functioneaza in baza prevederilor Ordonantei Guvernului Nr. 9/1992, privind organizarea

statisticii oficiale in Romania, a Hotararii Guvernului Nr.957/2005, privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica.

Directia Regionala de Statistica Alba indeplineste in judet atributiile, sarcinile si responsabilitatile Institutului National de Statistica . Institutia are ca obiect de activitate culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza, difuzarea rezultatelor cercetarilor statistice (recensaminte, anchete selective) si constituirea la nivel teritorial a seriilor de date statistice, oficiale cu caracter economic, financiar, social, demografic, juridic necesar elaborarii politicii economice si sociale, informarii opiniei publice, asigurarea veridicitatii datelor furnizate de catre agentii economici si sociali, serviciile publice, organismele guvernamentale si nonguvernamentale, care se gasesc sau isi desfasoara activitatea pe raza judetului, realizarea lucrarilor din programele anuale de activitate stabilite de Institutul National de Statistica, publicarea si diseminarea datelor statistice.

De asemenea, Directia Regionala de Statistica Alba propune solutii pentru imbunatatirea sistemului de indicatori, a formularelor de colectare a datelor statistice, precum si a metodologiei de organizare si realizare a cercetarilor asupra agentilor economici sau asupra gospodariilor populatiei ; informeaza administratia publica locala, la solicitarea acesteia, asupra evolutiei principalilor indicatori de dezvoltare economico-sociala si a principalelor aspecte ce intervin in economia judetului, editand anuare, breviare, buletine si alte publicatii la nivelul judetului ;

1.2. Particularitati ale Directiei Regionale de Statistica Alba .

Institutiile bugetare au unele particularitati ce definesc si modul diferit de organizare si conducere a contabilitatii fata de agentii economici, astfel :

- sunt operatori economici ale statului de drept care desfasoara activitate politica sau executiva reprezentand puterea si administratia de stat in societate ;

- din punct de vedere al statutului lor juridic au personalitate juridica limitata potrivit actului de infiintare si sistemului de subordonare ierarhica ;

- cheltuielile institutiilor publice sunt finantate sub forma creditelor bugetare a caror utilizare trebuie justificata de conducatorul institutiei la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar;

- nu isi acopera cheltuielile din venituri proprii; de regula, institutiile publice varsa veniturile realizate la bugetul din care sunt finantate, primind in schimb integral de la bugetul de stat fondurile necesare indeplinirii sarcinilor ;

- nu sunt dotate cu mijloace circulante ;

- nu a calculat si nu varsat amortizarea asupra fondurilor fixe pana la 31 XII 2005, cu exceptia institutiilor publice care se finanteaza integral din venituri extrabugetare, care au obligatia sa calculeze amortizarile mijloacelor fixe de care dispun conform dispozitiilor legale aplicabile agentilor economici. Valoarea de inregistrare in contabilitatea mijloacelor fixe nu se modifica cu partea de uzura in bilantul contabil pana la scoaterea de uz a acestora;

Datorita acestor particularitati caracteristice, institutiile publice utilizeaza un plan de conturi specific si o evidenta contabila adaptata la natura obiectului de activitate. Legea contabilitatii nr. 82/1991 stabileste obligativitatea conducerii evidentei contabile in baza normelor elaborate de Ministerul Finantelor, de catre toate institutiile care au calitatea de ordonatori de credite .

Prin ordonatori de credite intelegem conducatorii institutiilor de stat mandatati prin lege sa contribuie la proiectarea bugetului public si la executarea acestuia.

O alta definitie considera ordonator de credite1 „persoana insarcinata cu prescrierea executiei incasarilor si platilor, ea constata drepturile organismelor publice, realizeaza incasarile, angajeaza si efectueaza platile”

Ordonatorii de credite sunt ierarhizati pe trei nivele :

- ordonatori principali de credite ;

- ordonatori secundari de credite ;

- ordonatori tertiari de credite .

Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte :

- ministrii si conducatorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale sau bugetele fondurilor speciale;

- presedintii consiliilor judetene, primarii municipiilor, oraselor si comunelor, care sunt ordonatori principali ai bugetelor locale respective .

Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutiilor de stat centrale sau locale, care au in subordine institutii de stat cu personalitate juridica pentru care trebuie sa defalce credite bugetare.

Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor de stat care nu au in subordine unitati cu personalitate juridica, acestia fiind raspunzatori de folosirea creditelor repartizate de catre ordonatorul principal de credite . In cazul Directiei Regionale de Statistica Alba ordonatorii tertiari de credite sunt directorul executiv si directorul executiv adjunct.

Conducatorii Directiei Regionale de Statistica Alba, in calitatea lor de ordonatori tertiari de credite, sunt imputerniciti prin lege sa asigure realizarea urmatoarelor atributii in legatura cu executarea prevederilor bugetului public:

a) utilizarea creditelor bugetare ;

b) realizarea veniturilor previzionate ;

c) folosirea cu eficienta si eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat ;

d) integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc;

e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra executiei bugetare ;

f) organizarea controlului financiar preventiv ;

g) asigurarea controlului financiar de gestiune .

Preocuparea de baza pentru conducerea Directiei Regionale de Statistica Alba consta in realizarea obiectivelor contabilitatii privind :

- furnizarea informatiilor necesare pentru stabilirea executiei bugetului public national ;

- reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile, imobile si a altor bunuri cu potential economic, precum si a disponibilitatilor banesti, titlurilor de valoare, drepturilor si obligatiilor institutiei publice, miscarile si modificarile ca urmare a operatiunilor patrimoniale efectuate .

Controlul financiar preventiv se exercita de seful compartimentului financiar-contabil sau inlocuitorul acestuia nominalizat de conducatorul unitatii. Obiectivul acestei forme de control este de a se preintampina incalcarea dispozitiilor legale in vigoare si producerea de pagube.

De asemenea, controlul financiar preventiv se exercita asupra documentelor prin care se intreprind operatiuni pentru utilizarea fondurilor aprobate prin buget sau din care deriva drepturi si obligatii patrimoniale. Persoanele care exercita control financiar preventiv raspund pentru legalitatea si eficienta operatiunilor cuprinse in documentele prezentate de compartimentele de specialitate din cadrul institutiei.

1.3. Indicatorii economico-financiari ce reflecta activitatea derulata in cadrul Directiei Regionale de Statistica Alba

La baza procesului evaluarii bugetare, a volumului indicatorilor financiari ce reflecta activitatea desfasurata in cadrul Directiei Regionale de Statistica Alba stau indicatorii de calcul si fundamentare a veniturilor si cheltuielilor.

Detalierea indicatorilor de calcul si fundamentare se face in mod diferentiat pe subdiviziunile clasificatiei bugetare fapt ce asigura un mod unitar de calcul al previziunilor de venituri si cheltuieli.

Principalii indicatori economico-financiari urmariti de Directia Regionala de Statistica Alba sunt veniturile proprii., cheltuielile materiale si cheltuielile salariale.

Veniturile proprii sunt realizate din informatii si publicatii.

In functie de specificul unitatii ponderea cheltuielilor materiale in totalul cheltuielilor de exploatare este diferita, de aceea analiza economica urmareste cu atentie dimensionarea si evolutia acestora pentru a interveni operativ in situatii in care se inregistreaza abateri nejustificative.

Cheltuielile salariale reprezinta un element important al cheltuielilor de exploatare, fiind diferite ca pondere in totalul cheltuielilor, in functie de obiectul de activitate al institutiei.. Aceste cheltuieli depind de conditiile concrete in care institutia isi desfasoara activitatea, dar se afla si sub incidenta unor factori legislativi si de conjunctura cum ar fi : salariul minim pe economie, sporurile, indexarile si adaosurile salariale, raportul cerere-oferta pe piata fortei de munca etc.

Cheltuielile salariale vizeaza atat cheltuielile cu salariile efective cat si celelalte cheltuieli suportate de unitate cum ar fi : cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale, cheltuieli privind contributia unitatii pentru fondul de somaj, alte cheltuieli ale unitatii legate de salarii.

Anul 2003

-RON-

Anul 2004

-RON-

Anul 2005

-RON-

1.4. Organizarea si functionarea Directiei Regionale de Statistica Alba

Prin management se intelege studierea proceselor si relatiilor de management din cadrul lor, in vederea descoperirii legitatilor si principiilor care le guverneaza si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si modalitati de conducere, de natura sa asigure obtinerea si cresterea competitivitatii2.

In cadrul sistemului organizatoric al institutiei sunt reunite cele doua principale categorii de organizare existente in orice institutie : organizare formala si organizare informala.

Organizarea formala reprezinta ansamblul elementelor organizatorice din cadrul institutiei, stabilite de catre management prin regulamentul de organizare si functionare, organigrame, descrieri de functii si posturi si alte documente organizatorice. Din punct de vedere procesual organizarea formala are drept continut principal functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile.

Organizarea informala consta in totalitatea elementelor si interactiunilor umane cu caracter organizatoric, care se manifesta in mod spontan si natural intre componentii institutiei.

Structura organizatorica este alcatuita din ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice , astfel constituite incat sa asigure premisele organizatorice in vederea realizarii obiectivelor previzionate.

Principalele componente ale structurii organizatorice ale institutiei sunt postul, functia, ponderea ierarhica, compartimentul, nivelul ierarhic si relatiile organizatorice.

Importanta structurii organizatorice rezida , in primul rand, in conditionarea unei competitivitati ridicate a institutiei, intrucat aceasta este o componenta esentiala a sistemului de management, a carui functionalitate o determina in buna masura.

Directia Regionala de Statistica Alba este organizata si functioneaza potrivit Hotararii Guvernului nr. 957/2005, privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica.

In structura organizatorica a Directiei Regionale de Statistica Alba functioneaza urmatoarele servicii si compartimente :

1. Serviciul de Productie Statistica

2. Compartimentul de Dezvoltare Sistem Statistic Teritorial, Gestiune Resurse Umane si Financiare si de Prelucrare Date

3. Compartimentul de Sinteza, Coordonare si Statistica Regionala .

Directia Regionala de Statistica Alba este condusa de un director executiv si de un director executiv adjunct .

Directorul executiv conduce intreaga activitate a Directiei Regionale de Statistica Alba si reprezinta directia in raporturile cu organele administratiei publice locale, precum si cu organizatiile din tara si strainatate . Are in subordine Serviciul de productie statistica si Compartimentul de dezvoltare sistem statistic teritorial, gestiune, resurse umane si financiare si de prelucrare date.

In aplicarea prevederilor legale, directorul executiv emite decizii, stabilind masurile necesare pentru realizarea acestora.

Directorul executiv adjunct conduce activitatea Compartimentului de sinteza coordonare si statistica regionala si reprezinta Directia Regionala de Statistica Alba in raporturile cu alte institutii publice, pe baza delegarii de atributii dispuse de directorul executiv.

Directorul executiv si directorul executiv adjunct asigura conducerea operativa a Directiei Regionale de Statistica Alba.

Colectivul de conducere, organ consultativ pe langa directorul executiv, are urmatoarea componenta .

a) Directorul executiv – presedinte

b) Directorul executiv adjunct

c)   Seful de serviciu

d) Responsabilul cu probleme de resurse umane din cadrul directiei asigura secretariatul Colectivului de conducere .

Colectivul de conducere se intruneste sub conducerea directorului executiv, de cate ori situatia o cere, pentru dezbaterea problemelor importante privind activitatea Directiei

Regionale de Statistica Alba si isi desfasoara activitatea pe baza regulamentului propriu de lucru.

In cadrul Directiei Regionale de Statistica Alba exista si o Comisie de Confidentialitate Statistica – formata de 3-5 membri nominalizati prin decizie de directorul executiv – este autoritatea tehnica cu rol consultativ responsabila cu elaborarea si implementarea unui Program de asigurare a confidentialitatii datelor individuale detinute de Directia Regionala de Statistica Alba pe intregul flux de colectare, procesare, stocare si diseminare.

Serviciul de Productie Statistica se ocupa de asigurarea datelor statistice privind : industria , energia electrica, investitii, constructii, transporturi, comertul interior si comertul exterior, agricultura, silvicultura, cercetarea stiintifica, protectia mediului, fondurile fixe, locuinte, demografie, invatamant, sanatate, cultura, forta de munca si salarii, bugete de familie si conditii de viata, preturi si tarife, turism si servicii .

Serviciul de Productie Statistica este subordonat directorului executiv, conform organigramei. Are relatii de colaborare cu celelalte compartimente din cadrul directiei regionale, cu alte directii regionale/judetene de statistica din tara , in vederea stabilirii si obtinerii informatiilor in profil teritorial, cu Institutul National de Statistica, cu unitatile economice de la care primesc informatiile statistice primare. De asemenea, are relatii de colaborare cu organele administratiei publice locale si cu serviciile deconcentrate ale administratiei publice centrale.

Atributiile si responsabilitatile ce-i revin acestui serviciu sunt:

* Exploateaza si intretin aplicatiile statistice, conform proiectelor aprobate, asigura productia de date statistice din ramurile si sectoarele ce le revin prin programul de activitate al Institutului National de Statistica ;

* Participa la elaborarea si definitivarea studiilor si analizelor privind dezvoltarea economica la nivelul judetului ;

* Raspunde de calitatea datelor centralizate si a informatiilor statistice transmise la Institutul National de Statistica sau la administratia locala de stat in lucrarile intocmite pe baza datelor obtinute de la agentii economici si persoanele fizice din judet ,

Compartimentul de Dezvoltare Sistem Statistic Teritorial, Gestiune Resurse Umane si Financiare si de Prelucrare Date este subordonat directorului executiv, conform organigramei. Are relatii de colaborare cu Serviciul de Productie Statistica si Compartimentul de Sinteza, Coordonare si Statistica Regionala din directie, cu directiile de statistica regionale/judetene, cu serviciile specifice ale Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale de la nivelul judetului si cu cele de specialitate din Institutul National de Statistica.

Acest compartiment planifica si organizeaza activitatea de dezvoltare a aplicatiilor informatice de interes local si national in colaborare cu directiile de specialitate din cadrul Institutului National de Statistica pentru stabilirea unui minim de indicatori economico-sociali reprezentativi la nivel teritorial, obligatorii pentru caracterizarea dezvoltarii economico-sociale a judetului . De asemenea, gestioneaza registrul statistic al intreprinderilor (REGIS); receptioneaza pachetele de programe, testeaza solutiile elaborate, semnaleaza anomaliile, pregateste aplicatiile (programele, nomenclatoarele, fisierele de date) si coordoneaza introducerea, validarea, prelucrarea primara si transmiterea datelor statistice, colaboreaza cu Institutul National de Statistica pentru corectarea erorilor aparute in urma executarii fluxului de prelucrare a datelor , urmand ca apoi sa execute procesarea tabelelor finale, tehnoredactarea, procesarea de texte si publicatii ,

In domeniul financiar , acest compartiment mai are urmatoarele atributiuni si responsabilitati : intocmeste proiectul anual de buget al institutiei ; urmareste incasarea veniturilor activitatii de diseminare a datelor statistice si analizeaza executia bugetului ; intocmeste documentatia cu necesarul lunar de credite bugetare, precum si pentru eventualele virari de credite bugetare; participa la inventarierea anuala sau ori de cate ori este nevoie si tine evidenta contabila a veniturilor, a creditelor si angajamentelor bugetare si a cheltuielilor pe cele doua activitati (bugetara si de diseminare a datelor statistice) .

De asemenea, mai are ca sarcina intocmirea documentelor de angajare, lichidare, ordonantare si de plata a cheltuielilor pentru activitatea directiei , a statelor de plata ale drepturilor salariale si tine evidenta retinerilor din drepturi salariale, a documentelor pentru deplasari interne, a fiselor fiscale, a ordinelor de plata privind obligatiile catre buget si celelalte fonduri si declaratii privind obligatiile catre CAS, sanatate, somaj, precum si a documentelor necesare desfasurarii operatiunilor de casa, registrul de casa. Tine la zi activitatea caseriei ;

Compartimentul de Sinteza, Coordonare si Statistica Regionala asigura aplicarea normelor metodologice si de calcul al indicatorilor macroeconomici, elaboreaza lucrari de sinteza economica, studii si analize macroeconomice in profil teritorial, anchete si analize de conjunctura, coordoneaza si elaboreaza publicatiile statistice ale directiei si lucrari statice, pastreaza, arhiveaza si depoziteaza lucrarile din fondul teritorial de date. Acest compartiment este coordonat de directorul executiv adjunct si are relatii de colaborare cu celelalte compartimente din directie, directiile de statistica regionale si cu directiile generale si directiile din Institutul National de Statistica

ORGANIGRAMA

DIRECTIEI REGIONALE DE STATISTICA ALBA

		Compartimentul de sinteza, coordonare si statistica regionala

CAPITOLUL 2

2.1 Elaborarea, aprobarea, executia si controlul bugetului

la Directia Regionala de Statistica Alba

Bugetul public constituie in economia contemporana veriga centrala a sistemului financiar al oricarei tari, fiind expresia unor relatii economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei PIB in legatura cu indeplinirea functiilor si sarcinilor statului.

El exprima fluxuri financiare privind formarea resurselor banesti publice si fluxuri financiare ce se degaja in procesul de gestionare a acestor resurse.

Bugetul public este un act prin care se prevad si se aproba prin lege veniturile si cheltuielile anuale ale statului sau ale institutiei publice.

Din modul de definire a bugetului public rezulta urmatoarele trasaturi :

q      bugetul public este un act de previziuni, el prezentandu-se sub forma unui tablou evaluativ si comparativ de venituri publice, adica indica sursele banesti ale statului si destinatiile acestora exprimate in cheltuieli ,

q      bugetul public este un act de autorizare prin care puterea executiva este imputernicita de puterea legislativa sa cheltuie si sa perceapa venituri in acord cu prevederile legale ;

q      bugetul este un act anual, anul bugetar ca perioada de executie financiara este cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea si se poate urmari executia veniturilor si cheltuielilor.

Notiunea de „public” delimiteaza acest buget de bugetele intocmite si folosite ca instrument financiar de catre agentii economici, ca intreprinderi, pentru activitatea financiara a acestora.

In teoria financiara sunt recunoscute urmatoarele principii bugetare – unitatea, universalitatea, anualitatea, echilibrul, realitatea, neafectarea veniturilor, specializarea bugetara si publicitatea.

a) Principiul unitatii bugetului presupune inscrierea intr-un singur act a tuturor veniturilor publice si a alocarilor acestora, dupa o schema unitara de clasificare. Un buget public unitar permite reunirea intr-un singur document a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice, cunoasterea exacta a surselor de provenienta a veniturilor si a directiilor de utilizare a acestora, asigurand o prezentare de ansamblu si o cunoastere clara a formei echilibrate, deficitare sau excedentare a bugetului.

b) Principiul universalitatii bugetului raspunde unei duble cerinte, si anume :

- veniturile si utilizarile bugetare trebuie sa fie inscrise in bugetul public in mod separat, fiecare dintre acestea figurand in buget cu sumele lor totale ;

- veniturile trebuie grupate intr-o masa unica si depersonalizata, servind la acoperirea cheltuielilor in mod global.

Ca urmare a acestor cerinte nici un venit si nici o alocatie bugetara nu se poate percepe si, respectiv , repartiza in afara cadrului bugetar.

Aplicarea principiului universalitatii bugetului permite cunoasterea corelatiei care exista intre anumite venituri si anumite cheltuieli care se afla in stransa legatura, deoarece rezultatul este elaborarea unui buget brut pe baza caruia se poate realiza o analiza amanuntita a ansamblului veniturilor bugetare si a utilizarilor date acestora.

c) Principiul anualitatii bugetului public are doua semnificatii distincte : prima – durata pentru care se intocmeste si se aproba bugetul, iar cea de a doua – perioada de timp in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile inscrise in autorizatia data Guvernului de catre Parlament.

d) Principiul echilibrului bugetar este principiul conform caruia bugetul public trebuie sa fie echilibrat, ceea ce inseamna ca veniturile ordinare mobilizate la bugetul de stat trebuie sa acopere integral utilizarile ordinare date fondului bugetar.

e) Principiul realitatii bugetului este principiul care guverneaza activitatea de elaborare a bugetului public, avand totodata o insemnatate deosebita, intrucat pe baza lui se realizeaza o corecta dimensionare a necesitatilor de resurse financiare ale statului si, respectiv, a posibilitatilor de acoperire a acestora, luandu-se in considerare situatia economico-financiara previzibila pentru anul bugetar, astfel ca statul sa nu aiba dificultati financiare in cursul executiei bugetare.

f) Principiul neafectarii veniturilor presupune ca veniturile prelevate la fondul bugetar sa se depersonalizeze si sa serveasca la acoperirea cheltuielilor publice ]n ansamblul lor. Potrivit acestui principiu nu se admite ca un venit bugetar sa fie utilizat pentru acoperirea unei anumite cheltuieli, neputandu-se realiza concordanta deplina intre marimea uni venit si nivelul cheltuielilor ce urmeaza a fi finantate pe seama venitului afectat.

g) Principiul specializarii bugetare indica faptul ca autorizatia legislativa cu privire la buget se da pentru venituri pe surse de provenienta si pe categorii de utilizari pentru creditele bugetare, in functie de natura si destinatia lor. Ca urmare, acest principiu se intemeiaza pe o detaliere si individualizare a veniturilor si cheltuielilor, ceea ce serveste la crearea unei imagini clare asupra bugetului public si, implicit, la intarirea puterii decizionale a legislativului si ingradirea puterii executive.

h) Principiul publicitatii bugetare presupune respectarea procedurii dezbaterii publice a proiectelor bugetului public national in cadrul Parlamentului si al Consiliilor abilitate cu forta legislativa locala (in cazul bugetelor locale) si aducerea la cunostinta cetatenilor tarii a tuturor acestor dezbateri. In urma dezbaterilor parlamentare sau din Consiliile locale, cifrele inscrise in proiectele de buget sunt comentate pe larg in presa scrisa si adio-vizuala in vederea asigurarii transparentei acestui proces. Dupa aprobarea de catre Parlament a legii bugetare anuale, aceasta se publica in Monitorul Oficial sau in culegeri legislative, iar publicarea bugetelor locale se realizeaza in documente sau in publicatii oficiale ale consiliilor locale.

In sistemul bugetului public sunt cuprinse urmatoarele categorii de bugete : bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale si bugetele fondurilor speciale. Prin aceste componente. Bugetul public national are o sfera foarte larga, oferind o imagine de ansamblu a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice ale tarii, fiind totodata un instrument financiar de informare a opiniei publice si de control al Parlamentului in domeniul finantelor publice, insumand veniturile si cheltuielile din categoriile de bugete enumerate mai sus.

Atragerea resurselor financiare la dispozitia bugetului public national si repartizarea lor pe destinatii presupune o ordonare a operatiunilor derulate in acest scop. Astfel fazele procesului bugetar se refera la :

Elaborarea proiectului de buget ;

Aprobarea bugetului

Executia bugetului

Inchiderea executiei bugetare

Control executiei bugetului

Aprobarea executiei bugetului

Elaborarea proiectului bugetului de stat, se efectueaza de Guvern, atributiile de coordonare, finalizare si prezentare la Guvern revenindu-i Ministerului Finantelor Publice, iar proiectele bugetelor locale se elaboreaza de catre ordonatorii principali ai acestora, respectiv primarii si presedintii consiliilor judetene, pe baza de programe intocmite de institutiile publice de interes local, in scopul finantarii unor activitati, obiective, proiecte ce vor constitui anexe la bugetul local.

Procesul elaborarii proiectului de buget se desfasoara pe baza unui calendar precizat prin lege, care prevede termenele limita pentru desfasurarea acestuia, astfel .

- 1 iulie – depunerea de catre ministere a proiectelor de buget la Ministerul Finantelor Publice;

- 25 septembrie – inaintarea la Guvern a proiectului bugetului de stat, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat si a proiectelor bugetelor fondurilor speciale de catre Ministerul Finantelor Publice ;

10 octombrie – prezentarea in Parlament a proiectului de buget ;

28 decembrie – aprobarea de catre Parlament a legii bugetului de stat

Proiectele de buget trebuie sa fie insotite de documentatii si expuneri de motive amanuntite, atat pentru venituri cat si pentru cheltuieli, pentru a se justifica detaliat si explicit propunerile respective.

In fundamentarea proiectului bugetului de stat, Ministerul Finantelor Publice foloseste analize si calculatii proprii, prognoze cu privire la evolutia economica, a echilibrelor financiar, monetar si valutar, a datoriei publice. De asemenea, Ministerul Finantelor Publice pregateste propunerile de masuri fiscale pentru anul bugetar, care necesita aprobarea Parlamentului, in vederea atingerii obiectivelor din programul de guvernare.

Proiectul de buget si amendamentele sunt dezbatute si aprobate in sedinte de lucru ale Parlamentului, bugetul celor doua Camere ale Parlamentului sunt prevazute distinct in bugetul de stat si se aproba odata cu acesta.

Dupa aprobarea de catre Parlament, Legea bugetului de stat se inainteaza la Presedintele Romaniei pentru promulgare, dupa care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, moment in care bugetul devine operational, trecandu-se la executia acestuia.

Proiectele bugetelor locale se prezinta spre aprobare consiliilor locale sau judetene in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetare anuale.

Executia bugetului consta in incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate din buget de Parlament. La executia bugetului participa un numar foarte mare de operatori bugetari, incepand cu aparatul central si teritorial al Ministerului Finantelor Publice, ministerele si ale agentii guvernamentale, si pana la institutiile publice operative care primesc transferuri de la bugetul de stat sau care sunt finantate de la bugetul de stat.

Responsabilitatea executarii bugetului revine Guvernului, la nivel central, sau primarilor sau presedintilor consiliilor judetene, pentru bugetele locale, iar urmarirea operativa a executiei bugetare se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice si, respectiv, de aparatul financiar propriu al fiecarei primarii sau consiliu judetean, carora le revine sarcina de a mentine pe tot parcursul executiei raportul dintre venituri si cheltuieli intre limitele aprobate prin legea bugetara anuala.

Executia bugetara parcurge urmatoarele etape :repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare, executia de casa a bugetului, realizarea veniturilor bugetare si efectuarea cheltuielilor bugetare.

Inchiderea exercitiului bugetar consta in intocmirea contului de executie bugetara la sfarsitul anului, in care sunt reflectate operatiile efectuate si destinatia soldului bugetar aprobat prin legea bugetara anuala.

Procedura de inchidere a exercitiului bugetar are la baza darile de seama contabile si conturile privind executia de casa a bugetului, intocmite de fiecare institutie publica., documente care vor fi centralizate pe verticala la nivelul fiecarui ordonator principal de credite si depuse apoi la Ministerul Finantelor Publice. Acesta din urma le verifica, le analizeaza si pe baza lor intocmeste apoi Contul general anual de executie a bugetului.

Contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte conturi anuale de executie se aproba prin lege dupa verificarea de catre Curtea de Conturi, iar termenul limita stabilit de legea finantelor publice pentru aprobarea acestui cont este 30 noiembrie a anului urmator celui la care se refera.

La nivelul bugetelor locale, primarii si consilii judetene intocmesc dari de seama contabile trimestriale si le transmit Directiilor Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat judetene, care le centralizeaza si intocmesc darea de seama pe ansamblul judetului, situatie pe care o trimite Ministerului Finantelor Publice. Acesta la randul lui elaboreaza Sinteza anuala a veniturilor si cheltuielilor publice locale, pe care o prezinta Guvernului impreuna cu concluziile si propunerile referitoare la rolul acestora in indeplinirea sarcinilor organelor administratiei publice locale.

In ceea ce priveste etapa de control a executiei bugetare, necesitatea acesteia deriva atat din considerente de ordin politic cat si din considerente de ordin financiar. Considerentele de ordin politic se refera la faptul ca Parlamentul este interesat in realizarea integrala a veniturilor bugetare aprobate si in incadrarea cheltuielilor in limitele stabilite, in scopul indeplinirii obiectivelor prevazute.

Controlul politic se exercita de catre Parlament pentru bugetele constituite la nivel national si consta in examinarea si adoptarea bugetelor, precum si in examinarea si aprobarea conturilor de inchidere si in ultimul rand in analiza rapoartelor primite din partea Guvernului privind executia bugetara pe perioade mai scurte de timp (trimestru, semestru). Pentru bugetele locale, controlul politic se realizeaza de administratiile locale.

Controlul exercitat mai poate fi de natura jurisdictionala si administrativa, cel jurisdictional se realizeaza de catre Curtea de Conturi si are drept scop controlul complet al executiei bugetare, iar cel administrativ este efectuat de catre Ministerul Finantelor Publice prin organele sale specializate si controlul realizat in interiorul fiecarei institutii publice de catre organe specializate proprii.

Ultima etapa a procesului bugetar este aprobarea executiei bugetare . In cadrul acesteia raportul intocmit de Curtea de Conturi se supune spre dezbatere in forul legislativ, fiind analizat mai intai in comisiile permanente de buget-finante ale celor doua Camere ale Parlamentului, dupa care in plen se dezbate proiectul de lege privind aprobarea contului de executie bugetara, care apoi se supune votului parlamentarilor, iar un vot favorabil marcheaza incheierea etapelor procesului bugetar.

Pentru Directia Regionala de Statistica Alba bugetul constituie instrumentul principal de conducere, prognozare si analiza a activitatii economico-financiare. Acesta se intocmeste de catre seful compartimentului financiar-contabil si se aproba de catre conducatorul institutiei.

Bugetul (anexa 1) nu are caracterul unei balante financiare reale, intrucat nu se poate realiza egalitatea intre venituri si cheltuieli, iar elaborarea lui are loc in stransa legatura cu elaborarea bugetului de stat. De asemenea, bugetul la Directia Regionala de Statistica Alba se intocmeste in limita creditelor aprobate de catre organul ierarhic superior, respectiv Institutul national de Statistica. Acesta solicita Directiei Regionale de Statistica Alba o estimare a cheltuielilor, atat pentru partea de personal cat si pentru partea de cheltuieli materiale. Apoi, in functie de creditele bugetare obtinute Directia Regionala de Statistica Alba intocmeste bugetul pentru sumele primite de la organul ierarhic superior. De asemenea, Directia Regionala de Statistica Alba realizeaza venituri proprii (informatii si publicatii) pentru care intocmeste buget. Trebuie mentionat faptul ca institutiile publice nu pot angaja, ordonanta si plati o cheltuiala daca aceasta nu este prevazuta in buget.

Formarea resurselor financiare si de finantare a Directiei Regionale de Statistica Alba se reflecta in bugetul propriu al acesteia, ce cuprinde doua parti :

- partea de venituri in care se inscriu veniturile in ordinea si gruparea prevazuta de clasificatia bugetara, pe capitole si subcapitole dupa felul lor ;

- partea de cheltuieli, care cuprinde cheltuielile structurate pe capitale si subcapitole (acestea sugereaza domeniul in care functioneaza institutia, felul unitatii si actiunii), precum si pe titluri, articole si aliniate – dupa natura cheltuielilor

Potrivit contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp.

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize de expeditie, facturi, alte documente legal intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri , dupa natura si sursa lor. Principale grupe de venituri sunt : venituri din activitati economice, alte venituri operationale, venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contributii de asigurati, venituri nefiscale, venituri financiare, finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.

Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei, lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare, in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari. Aceste fonduri banesti se varsa de catre institutia publica direct la bugetul din care se finanteaza aceasta. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiare si care urmeaza sa se utilizeze potrivit legii.

Potrivit contabilitatii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate in vedere realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii, transferuri, asistenta sociala acordate, aferente unei perioade de timp.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor. Principalele grupe de cheltuieli sunt : cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu alte servicii executate de terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si provizioane, cheltuieli extraordinare.

Conturile de cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei, lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

Reflectarea unitara a cheltuielilor efectuate de institutiile publice pe articole si aliniate prevazute in Clasificatia economica, se asigura cu ajutorul „Indrumarului” elaborat de catre ordonatorii principali de credite, cu avizul Ministerului Finatelor Publice.

Clasificatia bugetara se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si are caracter obligatoriu pentru toate institutiile publice. Clasificatia bugetara constituie un instrument de lucru in toate fazele procesului bugetar, incepand cu intocmirea proiectului de buget, aprobarea bugetului, executarea bugetului prin trezoreriile teritoriale si raportarea executiei bugetului prin situatiile financiare trimestriale.

Potrivit Legii finantelor publice, consumarea creditelor bugetare trebuie sa se incadreze in urmatoarele restrictii :

- cheltuieli prevazute in capitolele si articolele de cheltuieli au o destinatie precisa si limitata;

- cheltuielile de personal se prezinta distinct fata de cheltuielile materiale ;

- nu se pot prevedea la cheltuielile materiale sau la alte categorii de cheltuieli, cheltuielile de personal constand in salarii, diurne, indemnizatii si alte cheltuieli asemanatoare.

Clasificatia bugetara oglindeste structura bugetului si prezinta in mod sistematic unitar si codificat veniturile si cheltuielile bugetului public national, reflectand formele in care se mobilizeaza veniturile si destinatia cheltuielilor intr-o perioada data – de regula 1 an.

1.4. Finantarea Directiei Regionale de Statistica Alba

Potrivit prevederilor legislatiei in vigoare privind finantele publice, finantarea institutiilor publice si serviciilor publice se asigura astfel .

- integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, dupa caz ;

- din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

- integral din venituri proprii .

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii, contabilitatea institutiilor publice asigura inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

Platile efectuate din contul de finantare bugetara de catre institutiile finantate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrari executate si servicii prestate, reprezinta plati de casa. In aceasta categorie se includ si platile efectuate prin casierie, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

Institutiile publice pot avea si alte surse de finantare, respectiv : fonduri externe nerambursabile, subventii, alocatii bugetare cu destinatie speciala, etc., dupa caz.

Finantarea se face in limitele stabilite pentru diferite cheltuieli si actiuni inscrise in buget cu preocuparea de a realiza aceste actiuni cu un volum corespunzator de fonduri, avand in vedere ca cifrele planificate la cheltuieli sunt limite maxime, de unde rezulta ca finantarea este limitata.

Creditele bugetare sunt mijloace banesti prevazute in legea bugetara anuala ca limite maxime pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, in structura aprobata prin lege, cu destinatii riguros stabilite prin clasificatia indicatorilor finantelor publice, nerambursabile si nepurtatoare de dobanzi. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat ,repartizate pe trimestru pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai dupa deschiderea de credite prin dispozitie bugetara.

Cu privire la creditele bugetare ca limite maxime ale cheltuielilor ce nu pot fi depasite, Legea finantelor publice face urmatoarele precizari :

- alocatiile bugetare pentru cheltuieli de personal si capital aprobate pe ordonatorii de credite si pe capitole, nu pot fi micsorate sau utilizate la alte articole de cheltuieli ;

- creditele aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi folosite pentru finantarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite sau de la un capitol la altul .

Directia Regionala de Statistica Alba efectueaza operatiuni de incasari si plati prin Trezoreria municipiului Alba Iulia, unde are deschis cont. Este interzisa efectuarea operatiunilor prin bancile comerciale.

Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face in limita creditelor bugetare si potrivit destinatiilor aprobate, in raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Directia Regionala de Statistica Alba solicita Institutului National de Statistica creditele aferente cheltuielilor de personal si cheltuielilor materiale si serviciilor, necesare a fi deschise pentru fiecare luna in parte, conform anexelor 2 si 3 .

CAPITOLUL 3

3.1 Prezentarea relatiilor de decontare la Directia Regionala de Statistica Alba

Institutia publica, Directia Regionala de Statistica Alba, pentru realizarea obiectului de activitate are relatii juridice de natura patrimoniala cu persoane juridice si fizice de natura obligatiilor si a drepturilor de creanta pentru aprovizionari cu bunuri sau prestari de servicii pentru care plata se face ulterior, obligatiile fata de personalul institutiei pentru munca prestata .

Aceste relatii care imbraca forma obligatiilor si a drepturilor de creanta pot fi grupate astfel :

a) relatii de decontare cu terte persoane juridice din afara institutiei, avand calitatea de institutii superioare si/sau subordonate privind finantarea bugetara, respectiv de la care primesc sau carora le repartizeaza mijloace banesti aprobate prin buget.;

b) relatii de decontare cu tertii debitori si creditori persoane juridice avand calitatea de clienti sau diversi debitori reprezentand creante rezultate in urma activitatii institutiei publice, precum si relatii de decontare cu tertii creditori din afara institutiei in calitatea acestora de furnizori de bunuri si servicii, respectiv lucrari executate sau alte datorii catre persoanele juridice;

c) relatii de decontare cu bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat ;

d) relatii de decontare in cadrul institutiei publice privind drepturile si obligatiile evaluabile in bani dintre institutia propriu-zisa ca persoana juridica si personalul acestei institutii care, pe baza contractelor de munca sau a contractelor de colaborare intocmite in conformitate cu reglementarile in vigoare, stabilesc drepturile si obligatiile de munca si gestionare a patrimoniului institutiei .

In literatura de specialitate, pentru evidentierea relatiilor de decontare se mai opereaza cu notiunile de terti debitori, acestia reprezentand persoane fizice sau juridice fata de care institutia are un drept de creanta si terti creditori, acestia reprezentand persoane fizice sau juridice fata de care institutia are o obligatie.

Furnizorii sunt terti creditori, carora institutia publica le datoreaza un echivalent valoric in contrapartida bunurilor cumparate, lucrarilor executate, serviciilor prestate.

Clientii sunt terti debitori de la care institutia publica are de incasat echivalentul valoric al bunurilor, lucrarilor, serviciilor , vandute.

Decontarile interne sunt reprezentate de raporturile reciproce de decontare intre institutia superioara si institutiile subordonate finantate de la buget, raporturi rezultate in urma transmiterii si primirii de valori materiale in vederea executarii unor actiuni in cadrul institutiei.

Decontarile cu salariatii. Fondurile bugetare destinate cheltuielilor salariale se aloca anual in raport cu numarul de personal incadrat in cadrul institutiei publice. In limita fondurilor bugetare alocate, ordonatorul principal de credite defalca pentru aparatul propriu si pentru unitatile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale in vederea realizarii sarcinilor programate.

Salariile personalului din cadrul Directiei Regionale de Statistica Alba cuprind:

- salariul de baza, care se stabileste in raport cu raspunderea si complexitatea sarcinilor, precum si cu nivelul de pregatire necesar functiei ocupate ;

- sporuri la salariul de baza : pentru vechimea in munca, rezultatele obtinute, pentru munca desfasurata peste programul normal de munca, conditiile de munca, pentru indeplinirea unor sarcini, activitati si responsabilitati suplimentare functie de baza ;

- premii pentru rezultate deosebite obtinute in activitatea individuala .

Indemnizatiile de conducere sunt stabilite in procente din salariul de baza corespunzator functiei publice de executie.

Decontarile privind asigurarile sociale cuprind obligatiile institutiei publice la asigurarile sociale de stat, la asigurarile sociale de sanatate, pentru fondul asigurarilor pentru somaj, precum si contributia individuala de asigurari sociale, asigurari de sanatate si pentru asigurarile pentru somaj.

Decontarile cu bugetul statului, bugetele locale cuprind impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transpot si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

3.2. Sistemul de documente utilizat pentru evidenta decontarilor

„Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ”2. Deci, orice operatiune economica sau financiara se consemneaza la data si locul desfasurarii lor intr-un document justificativ pe baza caruia se fac inregistrarile in contabilitate. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaza legal o operatiune.

Documentul justificativ cuprinde urmatoarele elemente :denumirea documentului ;

denumirea si sediul unitatii care elaboreaza documentul ; numarul si data intocmirii ; continutul operatiunilor economico-financiare si temeiul legal al efectuarii acestora ; datele cantitative si valorice, aferente operatiei economice sau financiare efectuate; semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei economice sau financiare, ale persoanei insarcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiile respective ; alte elemente determinate de caracterul operatiilor, menite sa asigure consemnarea completa a acestora in documentele justificative.

Documentele justificative se completeaza conform indicatilor de utilizare a lor. Inscrierea datelor se face cu cerneala, creion chimic, cu pasta, cu masina de scris sau alte mijloace, conform indicatilor de completare sau altor dispozitii legale. Nu se admit stersaturi, razaturi sau alte asemenea procedee. Erorile se corecteaza prin taierea cu o linie

a textului sau a cifrei gresite astfel incat textul sau cifra taiata sa poata fi citita, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectata. Corectarea se efectueaza in toate exemplarele documentului si se confirma prin semnatura persoanei care a inlocuit documentul justificativ, mentionand si data efectuarii corecturii.

Nu se admit corectari in documentele pe baza carora se primeste, se elibereaza sau se justifica numerarul (ex. cec-ul, foaia de varsamant), precum si alte documente pentru care indicatiile de completare prevad asemenea restrictii .

Totodata este necesar ca documentele justificative sa indeplineasca conditiile de forma si de fond. Conditiile de forma se refera la : autenticitatea documentului (intocmirea documentelor pe formulare corespunzatoare naturii operatiunii pe care o consemneaza, completarea tuturor elementelor cerute de rubricatura documentelor, existenta tuturor semnaturilor), valabilitatea documentului (inscrierea datei si conditiile in care s-au realizat faptele respective) si corectitudinea calculelor. Conditiile de fond se refera la : legalitatea evenimentului economic, realitatea fenomenului economic si eficienta operatiei economice (necesitatea, economicitatea si oportunitatea acesteia).

Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelor justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate, se intocmeste graficul circulatiei acestor documente care cuprinde : denumirea documentului, persoanele care poarta raspunderea intocmirii, data intocmirii, termenele predarii documentelor, destinatia documentelor, etc.

Acest grafic se aproba de conducatorul institutiei si este obligatoriu pentru toti angajatii institutiei. Inainte de inregistrarea in contabilitate, documentele justificative se verifica in mod obligatoriu, cu privire la indeplinirea conditiilor cerute de normele in vigoare. Folosirea documentelor tipizate sau a formularelor ale caror metode sunt prevazute prin instructiunile in vigoare este obligatorie.

De asemenea, documentele justificative, precum si registrele de contabilitate se pastreaza in arhiva, de regula, in forma lor originale, grupate in functie de natura operatiunilor si in ordine cronologica, in cadrul exercitiului financiar la care acestea se refera. Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pastrarea si consultarea acestora in termenele prevazute de lege.

Documentele de evidenta a mijloacelor banesti pot fi :

- documente privind decontarile in numerar

- documente privind decontarile fara numerar.

Din categoria documentelor privind decontarile in numerar Directia Regionala de Statistica Alba utilizeaza urmatoarele documente: dispozitia de plata-incasare catre casierie si registrul de casa.

Dispozitia de plata-incasare catre casierie se utilizeaza ca :

- dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii unor sume , precum : avansuri pentru cheltuieli de deplasare, pentru procurarea de materiale, pentru diferentele de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit ;

- dispozitie catre casierie, in vederea incasarii in numerar a unor sume ;

- document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ.

Registrul de casa se intocmeste zilnic in 2 exemplare de casierul institutiei , pe baza actelor justificative de incasari si plati. Soldul de casa al zile precedente se reporteaza pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs. Se inregistreaza toate incasarile, dupa care acestea se totalizeaza (inclusiv soldul de casa reportat al zilei precedente), apoi se inregistreaza toate platile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din insumarea incasarilor, pentru a se stabili soldul de casa al zilei respective.

Registrul de casa serveste ca :

- document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate prin caseria institutiei pe baza actelor justificative ,

- document de stabilire la sfarsitul fiecarei zile a soldului de casa ,

- document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.

Directia Regionala de Statistica Alba utilizeaza urmatoarele documente privind decontarile fara numerar : ordinul de plata, CEC-ul

Modalitatea de decontare pe baza ordinului de plata este cea mai simpla si mai des utilizata pentru realizarea de plati, respectiv incasari. Ordinul de plata este documentul utilizat pentru transmiterea unei sume de bani de la o persoana ce datoreaza acea suma in favoarea unei terte persoane care este titulara creantei respective. Operatiunile de stingere a obligatiilor pe baza ordinului de plata se deruleaza pe o anumita filiera, prin conturi bancare sau trezorerie, cu scopul de a realiza transmiterea sumelor de bani la distanta care separa, de regula, pe cumparator (platitor) de furnizorul de bunuri, servicii sau lucrari (beneficiarul platii). Exista doua tipuri de ordine de plata : ordin de plata simplu si ordin de plata pentru trezorerie. Modul de utilizare a ordinului de plata pentru trezorerie este similar cu cel al ordinului de plata simplu, in sensul ca se intocmesc in 3 exemplare:

q      exemplarul nr.1 (alba) ramane la unitatea bancara sau trezorerie si se arhiveaza la actele zilei ,

q      exemplarul nr. 2 (roz) se anexeaza la extrasul de cont al beneficiarului (furnizorului);

q      exemplarul nr. 3 (verde) se restituie platitorului ca anexa a extrasul de cont.

Cecul reprezinta o instructiune scrisa data unei institutii financiare de a plati unui tert sau insusi emitentului valoarea care este mentionata pe document. In procesul circulatiei sale cecul pune in legatura trei persoane : tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul sau emitentul care creeaza instrumentul de plata, in masura disponibilului de cont, da ordin bancii pe baza filei de cec completate, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar. Posesorul carnetului de cec completeaza o fila cec pe care o preda beneficiarului, iar acesta la randul sau o prezinta bancii sale in vederea incasarii.

3.4. Conturile utilizate de Directia Regionala de Statistica Alba pentru contabilizarea relatiilor de decontare

Contabilitatea relatiilor de decontare se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 de conturi numita „Conturi de terti”, care cuprinde conturi specifice utilizate pentru tinerea evidentei raporturilor reciproce de decontare intre institutia superioara si institutiile subordonate indiferent de bugetul din care sunt finantate, precum si evidentei decontarilor cu debitorii si creditorii institutiilor finantate din buget, venituri extrabugetare, fonduri speciale : de asigurari sociale de stat, de somaj, de asigurari sociale de sanatate, etc.

Din clasa 4 „Conturi de terti” fac parte urmatoarele grupe : 40 „Furnizori si conturi asimilate” , 41 „Clienti si conturi asimilate” , 42 „Personal si conturi asimilate” , 43 „Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate”, 44 „Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi asimilate”, 45 „Decontari cu comunitatea Europeana privind fondurile nerambursabile (PHARE, ISPA,SAPARD etc.)”, 46 „Debitori si creditori diversi, debitori si creditori ai bugetelor”, 47 „Conturi de regularizare si asimilate”, 48 „Decontari” si 49 „Ajustari pentru deprecierea creantelor” .

Conturile componente grupei de conturi 40 „Furnizori si conturi asimilate”, exceptand contul 409 „Furnizori debitori” sunt conturi de pasiv care se crediteaza cu sumele datorate furnizorilor, cu obligatiile de plata stabilite pe baza de efecte comerciale acceptate de acestia si se debiteaza pe masura platii acestor obligatii. Sodul creditor al conturilor evidentiaza sumele datorate sau valoarea efectelor de plata tertilor creditori.

Contul 409 „Furnizori-debitori” tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru livrari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii, fiind cont de activ, in debitul caruia se inregistreaza avansurile platite furnizorilor, iar in credit regularizarea avansurilor la primirea bunurilor. Soldul debitor exprima avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.

Furnizorii reprezinta o categorie de creditori cu care Directia Regionala de Statistica Alba are relatii de decontare, fata de care are datorii temporare ocazionate de aprovizionarile cu materiale, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata, lucrari executate sau servicii prestate, pentru care s-au primit facturi. Furnizorii se grupeaza in furnizori interni si furnizori externi. Evidenta analitica a furnizorilor se tine separat pe fiecare furnizor in parte cu ajutorul fiselor sintetice. Evidenta sintetica se tine cu ajutorul contului 401 „Furnizori”, care este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate furnizorilor, iar in debit sumele platite furnizorilor.

Soldul creditor al contului reflecta sumele datorate furnizorilor. Contul 401 „Furnizori” se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi :

* 302 „Materiale consumabile”, cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate de la furnizori ; cu valoarea serviciilor prestate aferente materialelor consumabile intrate in gestiune, aduse de la terti .

* 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”, cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate de la furnizori ; cu valoarea serviciilor prestate aferente materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune, aduse de la terti.

* 371 „Marfuri”, cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate de la furnizori ; cu valoarea serviciilor prestate aferente marfurilor intrate in gestiune, aduse de la terti .

* 531 „Casa”, cu sumele platite in numerar furnizorilor pentru materialele achizitionate, lucrari executate si servicii prestate.

* 542 „Avansuri de trezorerie”, cu sumele platite furnizorilor din avansuri de trezorerie

* 532 „Alte valori”, cu valoarea timbrelor fiscale si postale, a biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie, bonurilor valorice pentru carburanti auto, biletelor cu valoare nominala, tichetelor de masa si altor valori achizitionate de la furnizori.

* 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile”, cu valoarea materiilor prime achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent

* 610 „Cheltuieli privind energia si apa”, cu valoarea consumului de energie si apa, inclusa pe cheltuieli

* 611 „Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”, cu valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii executate de terti.

* 614 „Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferuri”, cu cheltuielile de transport si cazare facturate de furnizori

* 626 „Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii”, cu valoarea serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii datorate tertilor .

* 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”, cu sumele datorate pentru alte servicii executate de terti

Contul 401 „Furnizori” se debiteaza prin creditul conturilor :

* 531 „Casa”, cu sumele platite in numerar furnizorilor pentru materialele achizitionate, lucrari executate si servicii prestate.

* 542 „Avansuri de trezorerie”, cu sumele platite furnizorilor din avansuri de trezorerie

* 770 „Finantare de la buget”, cu sumele platite furnizorilor pentru materialele aprovizionate, lucrari executate si servicii prestate .

Conturile din grupa 41 „Clienti si conturi asimilate”, cu exceptia contului 419 „Clienti creditori” sunt conturi de activ, care se debiteaza cu sumele/efectele comerciale ce urmeaza a fi incasate de la tertii debitori si se crediteaza pe masura incasarii acestora. Soldul debitor al conturilor reflecta sumele ramase de incasat de la clienti.

Contul 419 „Clienti-creditori” tine evidenta avansurilor incasate de la clienti, fiind cont de pasiv in creditul caruia se inregistreaza avansurile incasate de la clienti , iar in debit decontarea avansurilor primite de la clienti. Soldul creditor reprezinta avansurile primite de la clienti si nedecontate.

Grupa 42 „Personal si conturi asimilate” cuprinde conturi prin intermediul carora se inregistreaza relatiile de decontare ale institutiei publice cu personalul angajat. Cu exceptia contului 425 „Avansuri acordate personalului” toate celelalte conturi din grupa 42 sunt conturi de pasiv in creditul carora se inregistreaza obligatiile institutiei fata de salariati si in legatura cu utilizarea muncii salariale, iar in debit diminuarea/stingerea acestor obligatii. Soldul creditor al conturilor reflecta obligatiile institutiei fata de personal si institutiile de asigurari sociale.

Directia Regionala de Statistica Alba tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate cu ajutorul contului 423 „Personal –ajutoare si indemnizatii acordate”, care este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate personalului sub forma de ajutoare, iar in debit, plata ajutoarelor, retinerile din ajutoarele ramase neridicate. Soldul creditor al contului reprezinta ajutoarele datorate salariatilor. Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul statelor de plata privind acordarea acestor drepturi banesti.

Contul 423 „Personal-ajutoare si indemnizatii datorate” se crediteaza prin debitul conturilor :

* 431 „Asigurari sociale”, cu sumele datorate personalului, reprezentand ajutoare suportate din contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale (indemnizatii de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate).

Contul 423 „Personal-ajutoare si indemnizatii datorate” se debiteaza prin creditul conturilor :

* 425 „Avansuri acordate personalului”, cu sumele retinute pe statele de plata pentru ajutoare materiale si indemnizatii reprezentand avansuri acordate”;

* 426 „Drepturi de personal neridicate”, cu ajutoare si indemnizatii neridicate in termenul legal de plata ;

* 427 „Retineri din salarii si din alte drepturi datorate tertilor”, cu sumele retinute din ajutoare si indemnizatii datorate tertilor ;

* 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”, cu sumele retinute din ajutoare si indemnizatii pentru stingerea debitelor datorate institutiei ;

* 431 „Asigurari sociale”, cu contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale de stat retinute din ajutoare si indemnizatii, potrivit legii ; cu contributiile asiguratilor pentru asigurarile sociale de sanatate retinute din ajutoare si indemnizatii potrivit legii;

* 444 „Impozit pe venitul din salarii si din alte drepturi”, cu sumele datorate bugetului reprezentand impozit pe venitul din ajutoare si indemnizatii cuvenite salariatilor, potrivit legii;

* 531 „ Casa”, cu sumele platite in numerar personalului reprezentand ajutoare si indemnizatii cuvenite salariatilor, potrivit legii;

* 770 „Finantarea de la buget”, cu sumele platite prin virament salariatilor reprezentand ajutoare si indemnizatii.

Relatiile de decontare ale Directiei Regionale de Statistica Alba cu institutiile de asigurari sociale, relatii rezultate ca urmare a utilizarii fortei de munca sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 43 „Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate”. Aceasta grupa cuprinde urmatoarele conturi :431 „Asigurari sociale”, 437 „Asiguri pentru somaj”, 438 „Alte datorii sociale”.

Cu ajutorul contului 431 „Asigurari sociale” institutia publica tine evidenta decontarilor privind contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale, contributiile angajatilor pentru asigurari sociale, contributiile angajatorilor pentru asigurarile sociale de sanatate, contributiile angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate, contributiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale. Contul 431 „Asigurari sociale” este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza contributiile angajatorilor si angajatilor pentru asigurari sociale, asigurarile sociale de sanatate si contributiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale, iar in debit sumele platite in contul acestor contributii. Soldul creditor al contului reprezinta contributiile datorate si neachitate de angajator si asigurati la bugetul asigurarilor sociale.

Contul se detaliaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II : 4311 „Contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale, 4312 „Contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale”, 4313 „Contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale de sanatate”, 4314 „Contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale de sanatate”, 4315 „Contributiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale”.

Contul 431 „Asigurari sociale” se crediteaza prin debitul conturilor :

* 421 „Personal-salarii datorate”, cu contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale, retinute din drepturile salariale, potrivit legii si cu contributiile asiguratilor pentru asigurarile sociale de sanatate retinute din drepturile salariale, potrivit legii ;

* 423 „Personal-ajutoare si indemnizatii datorate”, cu contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale retinute din ajutoare si indemnizatii, potrivit legii si cu contributiile asiguratilor pentru asigurarile sociale de sanatate retinute din ajutoare si indemnizatii, potrivit legii.

* 645 „Cheltuieli privind asigurarile sociale”, cu contributiile angajatorilor pentru asigurarile sociale de stat, potrivit legii, cu contributiile angajatorilor pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit legii si cu contributiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii.

Contul 431 „Asigurari sociale” se debiteaza prin creditul conturilor:

* 423 „Personal-ajutoare si indemnizatii datorate”, cu sumele datorate personalului, reprezentand ajutoare suportate din contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale (ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate).

* 770 „Finantarea de la buget”, cu sumele virate reprezentand contributiile angajatorilor si ale asiguratilor la bugetul asigurarilor sociale de stat si la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Evidenta decontarilor privind contributiile angajatorilor si ale asiguratilor pentru somaj, potrivit legii se tine cu ajutorul contului 437 „Asigurari pentru somaj”, care este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza contributiile angajatorilor si asiguratilor la bugetul asigurarilor pentru somaj, iar in debit sumele platite in contul acestor contributii. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate si neachitate de angajatori si de asigurati la bugetul asigurarilor pentru somaj.

Contul se detaliaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 4371 „Contabilitatea angajatorilor pentru asigurari de somaj” si 4372 „ Contributiile asiguratilor pentru asigurari de somaj”.

Contul 437 „Asigurari pentru somaj se crediteaza prin debitul conturilor :

* 421 „Personal-salarii datorate”, cu contributiile angajatilor la bugetul asigurarilor pentru somaj, retinute din salariu ;

* 645 „Cheltuieli privind asigurarile sociale”, cu contributiile angajatorilor la bugetul asigurarilor de somaj, potrivit legii.

Contul 437 „Asigurari pentru somaj” se debiteaza prin creditul contului 770 „Finantarea de la buget” , cu sumele virate reprezentand contributiile angajatorilor si ale asiguratilor la bugetul asigurarilor pentru somaj.

Grupa 44 „Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi asimilate” cuprinde urmatoarele conturi : 440 „Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale”, 441 „Sume incasate pentru bugetul capitalei”, 442 „Taxa pe valoarea adaugata”, 444 „Impozit pe venitul din salarii si din alte drepturi”, 446 „Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”, 448 „Alte datorii si creante cu bugetul”.

Directia Regionala de Statistica Alba este scutita de plata TVA, aceasta inregistrand TVA in facturile de cumparare a bunurilor materiale (mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale, marfuri etc.) in costul de achizitie al bunurilor respective, iar TVA aferenta serviciilor consumate pentru necesitatile proprii ale acestor unitati (energie electrica, gaze naturale, apa-canal, telefon ) se includ pe cheltuieli, impreuna cu pretul acestora achitat furnizorilor.

Relatiile de decontare ale Directiei Regionale de Statistica Alba cu institutiile de asigurari sociale, relatii rezultate ca urmare a utilizarii fortei de munca sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 43 „Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate”. Aceasta grupa cuprinde urmatoarele conturi :431 „Asigurari sociale”, 437 „Asiguri pentru somaj”, 438 „Alte datorii sociale”.

Creantele institutiei publice fata de alte persoane fizice sau juridice se inregistreaza in contul 461 „Debitori”, cont de activ care functioneaza dupa regulile conturilor de activ. In debitul contului se inregistreaza drepturile institutiei publice fata de debitori, iar in credit sumele incasate, precum si cele scazute in urma insolvabilitatii sau prescrierii, potrivit dispozitiilor legale. Soldul debitor al contului reprezinta sumele neincasate de la debitori. Contul se detaliaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II : 4611 „Debitori sub 1 an” si 4612 „Debitori peste 1 an”.

Contul 461 se debiteaza prin creditul conturilor :

* 448 „Alte datorii si creante cu bugetul”

- cu partea din valoarea imputatiei de recuperat de la terti reprezentand diferenta dintre valoarea de inlocuire si cea contabila a bunului imputat, care urmeaza sa se vireze la buget;

* 770 „Finantarea de la buget”

cu suma cheltuielilor de executare silita inregistrate in sarcina debitorului, avansate de creditorul bugetar din contul de cheltuieli bugetare .

Contul 461 „debitori” se crediteaza prin debitul conturilor :

* 448 „Alte datorii si creante cu bugetul”

- cu sumele virate la buget de catre debitori, reprezentand venituri ale bugetului, pe baza documentelor prezentate de acestia ,

- cu valoarea deconturilor de cheltuieli depuse de titularii de avans pentru justificarea avansurilor primite ,

- cu cheltuielile de executare silita acoperite din sumele obtinute din valorificarea bunurilor supuse executarii silite a debitorilor, precum si din taxa de participare la licitatie nerestituita, potrivit legii .

* 531 „Casa”

- cu sumele incasate in numerar de la debitori .

Relatiile de decontare cu regii autonome, societati comerciale, persoane fizice provin din :

q      sumele retinute din salarii pe baza hotararilor instantelor judecatoresti in favoarea altor institutii, agenti economici si persoane juridice:

q      salarii neridicate in termenele legale de plata ,

q      sume retinute pentru achitarea ratelor ( la locuinte, CAR, pensie alimentara) si la unitati comerciale ;

Evidenta acestor relatii se tine cu ajutorul contului 462 „Creditori”, este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza obligatiile institutiei publice fata de creditori, iar in debit sumele platite acestora. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate creditorilor. Contul se detealiaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II : 4621 „Creditori sub 1 an” , 4622 „Creditori peste 1 an” .

Contul 462 „Creditori” se crediteaza astfel :

* sumele incasate in numerar, necuvenite, prin debitul contului 531 „Casa” ;

* sumele primite de la alte institutii si agenti economici in vederea efectuarii unor operatiuni de mandat, prin debitul contului 552 „Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit” .

Contul 462 „Creditori” se debiteaza astfel :

* cu sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor, prin creditul contului 448 „Alte datorii si creante cu bugetul” ;

* cu sumele platite in numerar creditorilor, prin creditul contului 531 „Casa” ,

* cu sumele ramase necheltuite dupa efectuarea operatiilor de mandat, virate in contul institutiilor sau agentiilor economici de la care au fost primite, prin creditul contului 552 „Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit ;

* cu sumele virate altor institutii, agenti economici si persoane fizice pentru rate, propiri, prin creditul contului 770 „Finantare de la buget” ;

3.5. Reflectarea in contabilitate a relatiilor de decontare din cadrul Directiei Regionale de Statistica Alba

Institutiile publice utilizeaza un plan de conturi specific si o evidenta contabila adaptata la particularitatile impuse de natura obiectului de activitate. Obiectul contabilitatii institutiilor publice finantate din bugetul de stat, bugetele locale si din mijloace extrabugetare il constituie patrimoniul public si cel privat aflat in administrarea acestora, veniturile si cheltuielile bugetare si extrabugetare, drepturile si obligatiile rezultate din activitatea desfasurata, cu respectarea prevederilor legale. De asemenea, obiectul contabilitatii bugetare cuprinde inregistrarea operatiilor patrimoniale care se produc in cadrul institutiilor publice in procesul executiei bugetare.

Directia Regionala de Statistica Alba in calitatea sa de ordonator de credite tertiar organizeaza si conduce contabilitate veniturilor si cheltuielilor, potrivit bugetului aprobat, precum si contabilitatea patrimoniului aflat in administrare.

Pentru a oferi o imagine fidela, clara si reala a patrimoniului, institutia publica, Directia Regionala de Statistica Alba, in concordanta cu normele economice si juridice in domeniu, respecta regulile privind evaluarea patrimoniului si principiile contabile stabilite prin Normele de aplicare a Legii contabilitatii, cu aplicabilitate pentru contabilitatea institutiilor publice, referitor la :

1) principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile

2) principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca institutia publica isi continua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de desfiintare sau reducere semnificativa a activitatii ;

3) principiul contabilitatii pe baza de angajamente, care se bazeaza pe independenta exercitiului, potrivit caruia toate veniturile si toate cheltuielile se raporteaza la exercitiul la care se refera, fara a se tine seama de data incasarii veniturilor, respectiv data platii cheltuielilor ;

4) principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent ,

5) principiul necompensarii, potrivit caruia orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa, cu exceptia compensarilor intre active si datorii permise de reglementarile legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala ;

B I B L I O G R A F I E

BRICIU SORIN, DANUTELIU DAN CONSTANTIN, DANCIU ADINA ELENA, Contabilitatea institutiilor publice, Editura Argus, Bucuresti, 2001

CENAR IULIANA, Curs Contabilitatea institutiilor publice

CENAR IULIANA, TODEA NICOLAE, DEACONU CONSTANTIN SORIN, Contabilitate aplicata la intreprinderile nonfinanciare, Editura Risoprint; Cluj-Napoca, 2005

MOSTEANU TATIANA, Buget si trezorerie publica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

NICOLESCU OVIDIU, VERBONCU ION, Management, Editura Economica, Bucuresti, 1999

ROMAN CONSTANTIN, Gestiunea financiara a institutiilor publice, Editura „Economica”, Bucuresti, 2000

TODEA NICOLAE, Contabilitate-aspecte teoretice si aplicatii practice, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2002

VACAREL IULIAN s.a, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000

Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr. 48/14.01.2005.

Ordinul 1917/2005 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1186 din 29 decembrie 2005