Etapele procedurii bugetare - intocmirea si elaborarea bugetului de stat, dezbaterea si aprobarea parlamentara

ETAPELE PROCEDURII BUGETARE - INTOCMIREA SI ELABORAREA BUGETULUI DE STAT, DEZBATEREA SI APROBAREA PARLAMENTARA

Procesul bugetar se desfasoara in timp pe cel putin 3 ani fara a tine cont ca prin legea finantelor publice guvernul este obligat ca pe langa cifrele bugetare ale anului viitor sa prezinte estimarile indicatorilor pe urmatorii 3 ani.

Ca si procedura, bugetul anului viitor se aproba pana la sfarsitul anului precedent, se executa in anul pentru care a fost adoptat iar in anul urmator celui de executie se aproba prin lege contul anual de executie bugetara.

Procesul bugetar are urmatoarele trasaturi :

este in esenta un proces de decizie prin alegerea pe car trebuie sa o faca parlamentul in stabilirea resurselor bugetare si mai ales in alocarea acestora pentru acoperirea cheltuielilor publice ;

este un proces politic deoarece in elaborarea optiunilor bugetare se tine mai putin seama de criteriile economice luandu-se in calcul optiunile politice prezentate in programul de guvernare al partidului aflat la putere ;

este un proces complex deoarece in toate etapele procedurii bugetare participa un numar mare de agenti economici, institutii publice, societati bancare si chiar organisme internationale ;

este un proces care se desfasoara dupa un algoritm strict cu respectarea legii finantelor publice si a normelor emise de MFP ;

este un proces ciclic care se repeta la aproximativ 3 ani cu respectarea principiulu analitatii bugetare .

Etapele procedurii bugetare sunt :

a)     intocmirea si elaborarea proietului de buget ;

b)     dezbaterea si aprobarea de catre parlament ;

c)      executia partii de venit si a partii de cheltuieli ;

d)     incheierea contului anual general de executie bugetara si aprobarea lui prin lege ;

e)     controlul bugetar.

I. INTOCMIREA SI ELABORAREA  BUGETULUI DE STAT

Sisteme de initiativa bugetara

Pe plan international in elaborarea bugetului de stat sunt cunoscute si unanim acceptate 3 sisteme model de initiativa bugetara :

1. Sistemul initiativei guvernamentale (britanic), potrivit caruia rolul principal in elaborarea proiectului de buget revine guvernului, parlamentul avand un rol secundar, camera superioara a parlamentuui britanic neavand drept de vot ;
2. Sistemul initiativei mixte (francez) aplicat si in Romania potrivit caruia guvernul si parlamentul au un rol aproximativ egal in cadrul procedurii bugetare ;
3. Sistemul initiativei prezidentiale (american)  potrivit caruia rolul esential in cadrul procedurii bugetare il are presedintele ajutat de un birou federal bugetar.

In mod concret prima etapa a procedurii bugetare in Romania se desfasoara la initiativa guvernului. Tinand cont de functia de stategie a guvernului, intocmirea si executia bugetului de stat are in vedere in primul rand prioritatile politice stabilite in programul de guvernare.

Potrivit legii finantelor publice, la intocmirea legii de buget se tine cont de prognoza indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul in care se elaboreaza bugetul si estimarile acestora pentru urmatorii 3 ani.

Indicatorii macroeconomici si sociali vor fi elaborati de organele abilitate (MFp, Institutul National de Statistica) pentru anul viitor si estimarile pe urmatorii 3 ani pana la data de 31.03 a anului curent.

Acesti indicatori vor putea fi modificati pe tot parcursul executie bugetare.

Ministerul finantelor este obligat sa inainteze guvernului pana la data de 01.06 obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar, pentru care se elaboreaza proiectul de buget precum si estimarile pe 3 ani impreuna cu limitele de cheltuieli pe ordonatorii principali de credite bugetare.

MFP va inainta guvernului pana la data de 01.07 o scrisoare cadru prin care sunt prevazute :

o      metodologia de intocmire a planului de buget ;

o      contextul in care va fi intocmit proiectul de buget ;

o      limitele maxime de cheltuieli pe ordonatorii principali de credite.

Aceasta scrisoare cadru va fi trimisa si ordonatorilor principali de credite bugetare.

Ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia ca pana la data de 15.07 a fiecarui an sa intocmeasca proiectul de buget cu incadrarea in limitele de cheltuieli stabilite de MFPsi impreuna cu anexele acestora sa le depuna la MFP.

In acelasi termen si camera deputatilor si senatul vor depune la MFP proiectele proprii de buget. Aceiasi obligatie o au si organele administratiei publice locale care trebuie sa prezinte MFP eventualele modificari in plus fata de anul precedent a transferurilor de la bugetul statului.

In urma examinarii proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite, MF hotaraste asupra acestora iar in caz de divergente decizia o ia guvernul.

In urma ______________definitive a proiectelor de buget ale ordonatorilor de credite bugetare acestea vor fi depuse la MFP pana la data de 01.08 a fiecarui an.

Dupa insusirea si aprobarea proiectului de buget de catre MFP, acesta se depune impreuna cu proiectele legii bugetului anual pana la data de 31.09 a fiecarui an la parlament.

Proiectul de buget precum si legile bugetare anuale vor fi trimise de MF guvernului insotite de un raport privind starea economico sociala a tarii precum si de estimarile de politica bugetara pe 3 ani.

Acest raport va contine si investitiile publice ce se vor efectua conform strategiei guvernului pe anul bugetar ulterior si estimarile pe 3 ani. Dupa aprobarea proiectultui de buget si a legii bugetare anuale de catre guvern acestea vor fi trimise parlamentului spre dezbatere si adoptare pana la data de 15.10 a anului curent.

Parlamentul este obligat ca in sedinta comuna sa aprobe proiectul bugetului de stat si legile bugetare anuale cel mai tarziu cu 3 zile de expirarea exercitiului bugetar curent 28.12.

Aprobarea proiectului de buget se face pe parti, capitole, alineate, dupa caz si pe ordonatorii principali de credite bugetare.

In situatia in care proiectul bugetului pentru anul viitor nu este adopta de parlament cu ce putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar curent ordonatorii bugetari de credite vor efectua angajarea cheltuielilor publice in limita a cel mult 1/12 din creditele bugetare aprobate pentru anul curent. In cadru bine justificat aceasta limita poate fi depasita sau incadrarea cheltuielilor efectuate in anul viitor trebuie sa se faca in cel mult 1/12 din creditele bugetare cuprinse in proiectul de buget al anului viitor.

II. DEZBATEREA  SI APROBAREA PARLAMENTARA

Aceasta etapa este marcata in principal de publicitate  fiind diferita in functie de sistemul de organizare statala.

Sistemul francez al dezbaterii si aprobarii parlamentare a proiectului de buget si a legii bugetului anual aplicat si in Romania presupune parcurgerea in cadrul parlamentului a urmatoarelor etape :

Intr-o prima etapa dezbaterea proiectului de buget a legilor bugetar anuale si a raportului privind starea economico sociala a tarii se face in cadrul comisiilor permanente din cadrul celor 2 camere pe domenii de activitate. Deasemenea in aceasta etapa este necesara acordarea avizului dat celor 3 documente de catre compartimentul tehnico legislativ al parlamentului.

In a 2-a etapa cele 3 documente sunt dezbatute impreuna cu amendamentele aduse de celelalte comisii permanente din cadrul parlamentului si de catre compartimentul tehnico-legislativ, de catre cele 2 comisii de buget finante din cele 2 camere in sedinta comuna.

La sedinta celor 2 comisii de buget finante ale camerei deputatilor si senatului pot participa cu statut de invitati alti parlamentari, ministrii si specialisti in domeniu. Cele 2 comisii adopta un raport comun asupra proiectulu de buget care va cuprinde inclusiv amendamentele celorlalte comisii permanente ale camerei deputatilor si senatului.

In a 3-a etapa se trece la dezbatera si aprobarea proiectului de buget si a legilor bugetului anual. Intr-o prima faza reprezentantul guvernului, de regula primul ministru, exprima motivele care au stat la baza intocmirii proiectului de buget si prezinta raportul privind starea economico sociala a tarii. In a 2-a faza se trece la dezbaterea si aprobarea pe articole si aliniate a proiectului de buge si a legilor bugetare anuale. In a 3-a faza se trece la votul de ansamblu asupra prioectului de buget si a legilor bugetare anuale.

A 4-a etapa cuprinde promulgarea legilor de catre presedintele Romaniei si publicarea in Monitorul Oficial.

III. EXECUTIA BUGETULUI DE STAT

Executia bugetului de stat reprezinta cea mai importanta etapa a procedurii bugetare, responsabilitatea principala revenindu-i guvernului.

In executia bugetului de stat responsabilitate mai au si institutiile publice, agentii economici, trezoreria finantelor publice si societatile bancare.

Executia bugetului de stat cuprinde 2 parti :

executia partii de venituri;

ececutia partii de cheltuieli.

Potrivit legii finantelor publice in executia bugetului de stat adica in incasarea veniturilor bugetare si efectuarea cheltuielilor publice, trebuie sa se tina seama de 2 principii si anume :

a.     veniturile de natura fiscala / nefiscala reprezinta limitele minime de incasat iar cheltuielile publice aprobate reprezinta limite maxime a caror depasire nu poate fi facuta decat in cazuri speciale prevazute de lege. In situatia in care totusi prin lege se prevede o micsorare a veniturilor bugetare de incasat sau crestere a creditelor bigetar aprobate, initiatorii legilor trebuie sa prevada si sursele din care se vor acoperii sporurile de venituri si sporurile de cheltuieli;

b.     in executia partii de venituri a bugetului de stat nu se pot percepe impozite, taxe si contributii decat daca nu sunt prevazute de lege.

Executia partii de venit

Presupune incasarea veniturilor bugetare cel putin la nivelul stabilit prin lege si cuprinde 4 etape :

1)     Asezarea impozitului presupune stabilirea materiei impozabile a obiectului impunerii si evaluarea acestora . Asezarea impozitului ca etapa distincta a executiei partii de venituri se refera numai la impozite si taxe deoarece in principal acestea formeaza veniturile bugetare;

2)     Lichidarea impozitului presupune stabilirea cuantumului impozitelor si taxelor datorate pe baza materiei impozabile evaluate in prima etapa si acopera si transele de impozit prevazute de legislatia in vigoare. In aceasta etapa are loc „deschiderea rolului „ fiecarei persoane fizice si juridice contribuabile;

3)     Perceperea impozitelor si taxelor presupune emiterea titlului de incasare a dispozitiei in baza careia se percep impozitele si taxele;

4)     Plata efectiva presupune incasarea la bugetul statului sau la alte bugete a taxelor, impozitelor si contributiilor datorate.

Procedee tehnice

1. Plata din proprie initiativa a impozitelor, taxelor si contributiilor prevazute de lege la termenele si in cotele legale. Astfel se incaseaza la bugetul statului impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor, tva, alte impozite;
2. Plata impozitelor care se realizeaza prin stopaj sau retinere la sursa priveste acele  impozite care si ca subiect al impozitarii il reprezinta salariatii actionari, asociatii iar ca obiect (materie impozabila) al impunerii il reprezinta vaniturile de natura salariala, din dividende, din diverse activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei de persoane fizice si juridice nerezidentiale;
3. Debitarea din oficiu de catre organul fiscal a persoanelor fizice si juridice pe baza rolului deschis si incasarea impozitului la termenele prevazute de lege;
4. Plata prin anularea timbrelor fiscale pentru incasarea taxelor de timbru.

Executia partii de cheltuieli

Cheltuielile reflecta expresia valorii a consumului de mijloace materiale, de forta de munca si de fonduri banesti. Cand vorbim de cheltuieli publice practic ne raportam la acel consum de PIB de venit national.

Cheltuielile publice anuale reflecta efortul financiar public al unui stat in cursul unui exercitiu bugetar pentru indeplinirea functiilor acelui stat.

In cadrul contabilitatii publice cheltuielile publice sunt reprezentate de catre creditele bugetare.

Creditele bugetare reprezinta sumele aprobate anual prin legile bugetare a caror limita este maximum si nu poate fi depasita.

Trasaturile creditelor bugetare

• Creditele bugetare se acorda bugetarilor cu titlu gratuit ca urmare a interesului direct a societatilor in realizarea unor activitati sau actiuni de interes general sau in asigurarea functionalitatii institutiilor statului;
• Creditele bugetare sunt nerambursabile si nu sunt purtatoare de dobanzi ceea ce inseamna ca nu trebuie restituite de beneficiarii lor legali;
• Creditele bugetare aprobate prin lege bugetara pentru un exercitiu bugetar nu pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor altui exercitiu.

Orice cheltuiala aprobata din creditele bugetare ale exercitiului curent si neefectuata pana la 21.12 va fi platita in contul exercitiului viitor.

Raspunderea principala in cheltuirea sumelor aprobate de la buget o au ordonatorii de credite bugetare care sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica.

Dpdv ierarhic ordonatorii de credite sunt structurati astfel :

ordonatorii principali de credite bugetare ;

ordonatorii secundari de credite bugetare ;

ordonatorii tertiari de credite bugetare ;

Deschiderea bugetara reprezinta principala si prima operatiune a executiei partii de cheltuieli a bugetului statului si consta in alimentarea cu fonduri publice a conturilor ordonatorilor principali de credite bugetare deschise la trezoreria finantelor publice, operatiune realizata de MFP.

Ordonatorii principali de credite bugetare sunt pentru : bugetul statului, ministrii si ceilalti conducatori ai organelor centrale, ale administratiei de stat cu personalitate juridica(SRI).

Ministrii pot delega calitatea de ordonator principal de credite si altor persoane cu avizul scris al MFP si BNR.

Prin imputernicirea scrisa se vor preciza conditiile si limitele delegarii.

Pentru bugetele locale ordonatori principali de credite sunt : primarii, presedintii consiliilor judetene,etc.

Creditele bugetare aprobate prin lege bugetara anuala din bugetul asigurarilor de stat, bugetul statului si bugetele fondurilor speciale pot fi utilizate de ordonatorii de credite bugetare numai dupa deschiderea bugetara, repartizarea creditelor bugetare si/sau alimenatrea cu fonduri a conturilor acestuia.

In subordinea ordonatorilor de credit se afla ordonatorii secundari si tertiari, conducatori ai institutiilor publice cu personalitate juridica.

Prin lege ordonatorul principal de credite poate retine inainte de repartizarea creditelor bugetare pe institutiile subordonate si in afara sumelor necesare acoperirii cheltuielilor materiale si de personal, cel mult 10% din creditele bugetare aprobate pentru nevoi proprii.

Ordonatorii secundari de credite bugetare sunt sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica aflate in subordinea ordonatorului principal.

De exemplu :

Ministerul finantelor este ordonator principal, presedintele ANAF este ordonatorul secundar iar directorul DGFP judetean este ordonator tertiar.

Ordonatorii secundari de credite bugetare repartizeaza creditele bugetare pentru bugetul propriu si pentru bugetele suburdonate.

Ordonatorii tertiari de credite bugetare utilizeaza credite bugetare repartizate pentru indeplinirea sarcinilor investitorilor pe care le conduc si sunt in conformitate cu bugetele proprii de venituri si cheltuieli.

In cadrul executiei bugetare principala regula ce trebuie respectata in utilizarea creditelor bugetare este prevazuta de legea finantelor publice si interzice ca sumele aprobate cu titlu de credite bugetare pentru un ordonator principal de credite sa fie virate si utilizate de un alt ordonator principal de credite bugetare.

Deasemenea conform legii creditele bugetare aprobate pentru un capital de cheltuieli conform clasificatiei bugetare nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capital de cheltuieli. Legea permite virarea de sume intre alte parti ale clasificatiei bugetare (in afara de capitale) in limita a 10% din creditele bugetare cu suplimentarea sumelor respective cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor.