ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE SI ANALITICE A VENITURILOR LA S.N.P. „TEPROM” S.A.-SCHELA JOLIETIPI

Contabilitatea sintetica si analitica a veniturilor este organizata, ca si cea a cheltuielilor, in spiritul respectarii principiilor contabile general acceptate, cu incidenta directa asupra elementelor de venituri si implicit asupra cheltuielilor si rezultatelor.

Aceste principii sunt: principiul independentei, principul necompensarii si principiul prudentei, principiul recunoasterii veniturilor, principiul conectarii cheltuielilor la venituri si principiul recunoasterii rezultatului.

In conformitate cu principiul exercitiilor, toate operatiile generatoare de venituri sunt contabilizate in momentul angajarii acestora, ceea ce da nastere unei contabilitati de angajamente sau „accrual accounting”, in care veniturile sunt evidentiate si contabilizate pe masura generarii sau ocazionarii si nu in fata incasarii lor. Ca o consecinta a acestui principiu, veniturile sunt inregistrate in momentul vanzarii marfurilor si produselor, sau prestarii serviciilor si nu in momentul incasarii.

Principiul necompensarii prevede interdictia efectuarii de compensari intre cheltuielile si veniturile inregistrate in contul de profit si pierdere.

Principiul prudentei stipuleaza aprecierea justa a faptelor pentru a preveni riscul de transfer in viitor a incertitudinilor susceptibile de a greva rezultatele, a caror cauza se afla in exercitiul curent si cele anterioare.

Principiul recunoasterii sau constatarii veniturilor, creat pentru sustinerea principiului independentei exercitiilor, prevede ca veniturile sa fie constatate in momentul vanzarii. Acest moment este ales si in concordanta cu principiul prudentei, pentru a asigura o protectie impotriva riscurilor si incertitudinii.

Recunoasterea veniturilor in contul de profit si pierdere are loc cand s-a produs o crestere de active sau o diminuare de datorii, si atunci cand cresterea de avantaje economice viitoare poate fi masurata in mod realist. Principiul recunoasterii rezultatului prevede delimitarea momentului constatarii veniturilor si a momentului in care cheltuielile sunt consumate, iar pe aceasta baza se face impunerea costului in vederea determinarii rezultatului net.

Principiul individualizarii rezultatului, se afla in legatura cu principiul conectarii cheltuielilor la venituri. Cheltuielile se afla in legatura cu veniturile pe care le determina, fapt bine precizat in contabilitatea anglo-saxona. Principiul conectarii cheltuielilor la veniturile realizate apare si ca o consecinta a principiului recunoasterii veniturilor si prevede ca momentul contabilizarii veniturilor din exploatare sa fie specificat inaintea celui al constatarii cheltuielilor din exploatare.

In contabilitatea financiara a veniturilor se evalueaza si inregistreaza in cadrul conturilor prin corespondenta cu cresterile de activ si micsorarile de pasiv, realizarea si constatarea unui venit producand o crestere a situatiei nete.

Din aceasta constatare putem concluziona ca toate conturile de venituri, prin functia lor contabila, pot fi asimilate conturilor de pasiv si cuprind veniturile perioadei curente.

Conturile de venituri evidentiaza cresterile de avantaje economice rezultate din activitatile de exploatare, financiare si exceptionale, sub forma de cresteri de active sau diminuari de pasive. Prin componenta lor, conturile corespund celor trei genuri de activitati, iar in cadrul acestora, corespund elementelor primare de venituri.

Potrivit planului de conturi general aplicabil in Romania, contabilitatea veniturilor se realizeaza cu ajutorul clasei 7 „Conturi de venituri”.

Conturile de venituri, avand functie contabila de pasiv, se crediteaza cu veniturile efectuate in cursul exercitiului financiar si se debiteaza la decontarea sau repartizarea acestora asupra rezultatelor.

1. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN EXPLOATARE

Activitatea de exploatare, consumatoare de resurse, este in acelasi timp si generatoare de venituri, asigurandu-se astfel acoperirea cheltuielilor si obtinerea unui profit de catre agentii economici.

Criteriul de delimitare a veniturilor din activitatea de exploatare la intreprinderile romanesti este cel continental, care prevede inregistrarea acestor venituri incepand cu obtinerea productiei si continuand cu vanzarea respectivei productii sau a marfurilor cumparate. Se considera venituri realizate numai cele aflate in stadiul de vanzare, adica in momentul transferarii dreptului de proprietate.

Venituri din activitatea de exploatare sunt reprezentate de urmatoarele categorii:cifra de afaceri, variatia stocurilor, venituri din productia de imobilizari, venituri din subventii de exploatare si alte venituri din exploatare.

1.1. Contabilitatea cifrei de afaceri

Aceasta categorie de venituri detine o pondere importanta in cadrul veniturilor din activitatea de exploatare si se considera venituri generate de activitatea de baza, ele fiind legate direct sau indirect de obiectul principal de activitate al intreprinderii. Aceste venituri se urmaresc in contabilitate prin grupa de conturi 70 Cifra de afaceri”, formata din conturi sintetice e gradul I si II.

Contabilitatea veniturilor din vanzarea de produse finite are la baza, ca document justificativ, factura eliberata de Schela Jolietipi, in calitate de furnizor. Decontarea facturii va fi ulterioara si se va face prin contul curent la banca.

Schela Jolietipi inregistreaza in luna decembrie 2001 furnizarea de titei si gaze naturale catre clientii sai ROMFOR SCAIENI, VIDELMAR URLATI, UZINA MECANICA VALENI, RADMIL BUCURESTI, CAHIRO SCAIENI, pe baza facturii si a situatiei centralizatoare prezentata in anexa 11.

Reflectarea in contabilitate a veniturilor finite se face prin creditarea conturilor 701 „Venituri din vanzari de produse finite”, 4427 „TVA colectata” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4113 „Clienti interni”.

4113 Clienti= % 102.300.660

interni 701 Venituri din vanzarea produselor finite 885000

4427 TVA colectata18.447.660

-------- ----- ------ ----- ----- -------

Veniturile din vanzarea semifabricatelor se refera la vanzarea produselor al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o faza de fabricatie si trec in continuare in procesul tehnologic al altei faze de fabricatie, fiind destinate continuarii prelucrarii lor in unitatea care le-a produs.

Semifabricatele destinate productiei interne se pot livra tertilor, situatie generatoare de venituri reflectate in contul 702 „Venituri din vanzarea semifabricatelor”, in aceeasi maniera ca si produsele finite.

In cazul Schelei petroliere nu intervin semifabricatele, activitatea productiva fiind cea de extractie si transport de produse petroliere. Prin urmare nu se ocazioneaza venituri din vanzarea semifabricatelor.

Veniturile din vanzarea produselor reziduale se refera la veniturile obtinute din vanzarea rebuturilor, materialelor recuperabile si a deseurilor rezultate din procesul de productie. Aceste vanzari sunt scutite de TVA si se reflecta in contabilitate prin intermediul contului 703 „Venituri din vanzarea produselor reziduale”. Documentul justificativ, pe baza caruia a re loc inregistrarea in contabilitate, este factura.

Reflectarea in contabilitate a veniturilor din vanzarea produselor reziduale se face prin creditarea contului 73 „Venituri din vanzarea produselor reziduale”, si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4113 „Clienti interni”.

411 Clienti interni = 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale

Contabilitatea veniturilor din lucrari executate si servicii prestate are ca obiect al inregistrarii veniturile rezultate din lucrarile executate si serviciile prestate de terti.

Acestea se deconteaza tertilor pe baza devizelor antecalculate sau postcalculate –in cazul lucrarilor – si pe baza de tarife – in cazul serviciilor prestate. Documentele intocmite de Schela Jolietipi pentru executarea lucrarilor si prestarea serviciilor sunt: factura, incasata in numerar sau prin contul bancar si chitanta fiscala, care inlocuieste factura. Cel mai uzitat este insa factura.

Reflectarea in contabilitate a veniturilor din lucrari executate si servicii pretate se face prin creditarea conturilor 7041 „Venituri din activitatea de foraj sau probe produse”, 4427 „TVA colectata” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4113 Clienti interni”

In luna decembrie Schela Jolietipi a inregistrat venituri din activitatea de foraj pentru agentii economici din afara „TEPROM”.

-------- ----- ------ ----- ----- ----------------

4113 Clienti = % 98 856 600

interni 7041 Venituri din activitatea de foraj 81 030 000

sau probe productie

4427 TVA colectata17 826 600

-------- ----- ------ ----- ----- ----------------

Veniturile din studii si cercetari sunt cuprinse in veniturile generale de activitatea de exploatare, referindu-se la veniturile obtinute din studiile si cercetarile efectuate tertilor pe baza contractelor de cercetare, comenzilor sau prin alte modalitati de decontare.

Pe masura terminarii lor si receptionarii acestora de catre terti, se deconteaza cu acestia, pe baza facturilor, fiind purtatoare de TVA. Se reflecta in contabilitate prin intermediul contului 705 „Venituri din studii si cercetari”, intr-o maniera asemanatoare veniturilor din vanzarea produselor finite.

Schela Jolietipi, in calitatea sa de unitate productiva a „TEPROM”, nu are ca atributii efectuarea de studii si cercetari, astfel incat nu va inregistra in contabilitate veniturile aferente acestor activitati.

Contabilitatea veniturilor din redevente, locatii de gestiune si chirii. Schela Jolietipi este beneficiara acestor venituri, drept consecinta directa a contractelor de inchiriere si locatie de gestiune pe care le-a incheiat cu tertii.

Documentul de decontare a creantei fata de terti este, in acest caz contractul de inchiriere sau locatie de gestiune, pe baza caruia Schela Jolietipi emite facturi catre concesionari, locatari si chiriasi.

In cazul sumelor datorate de personal, reprezentand chirii, acestea se opresc pe statele de salarii, devenind astfel, venituri ale Schelei. Inainte de a fi centralizate pe statul de salarii, sumele datorate de personal sunt inscrise intr-un tabel nominal, asa cum rezulta si din anexa 21.

Reflectarea in contabilitate a veniturilor din redevente, locatii de gestiune si chirii se face prin creditarea conturilor 706 „Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”, 4427 „TVA colectata” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4613 „Alti debitori”, sau a contului 4282 „Alte creante in legatura cu personalul”.

In luna decembrie 2001, Schela Jolietipi a inregistrat chiria si cazarea pentru un numar de 10 salariati pe o perioada de o zi si pentru alti debitori, dupa cum reiese din anexa 21.

% = 706 Venituri din redevente, 6 389 520

4282 Alte creante in legaturalocatii de gestiune si chirii 545 025

cu personalul

4613 Alti debitori 5 844 495

Vanzarea de marfuri, reflectata in contabilitate prin contul sintetic de gradul I 707 „Venituri din vanzarea marfurilor”, este o operatiune specifica unitatilor cu profil comercial, prin urmare la Schela de productie petroliera Boldesti nu se ocazioneaza operatiuni prin marfurile, generatoare de venituri.

Contabilitate veniturilor din activitati diverse, asimilate activitatii de exploatare, se refera la urmatoarele venituri: comisioane primite, servicii prestate in interesul patrimoniului, punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii contra plata, venituri din valorificarea ambalajelor, precum si alte venituri realizate din relatii cu tertii.

Schela Jolietipi realizeaza astfel de venituri, din urmatoarele categorii de operatii economice: realizari de pompe canadiene pentru terti, vanzari de energie electrica, convorbiri telefonice prestate in favoarea clientilor.

Luand in considerare serviciile telefonice prestate de Schela Jolietipi, clientii sai sunt urmatoarele societati comerciale: PEROCONDUCT, ENERGOPETROL, CONPET, B.A.T. SCAIENI.

Documentul justificativ pentru inregistrarea veniturilor din convorbiri telefonice este factura, iar, in cadrul serviciului contabilitate, facturile sunt centralizate pe documente cumulative, conform anexei 22.

Reflectarea in contabilitate a veniturilor din activitati diverse se face prin creditarea conturilor 708 „Venituri din activitati diverse”, 4427 „TVA colectata” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 411 „Clienti interni”.

411 Clienti interni =                           % 98 856 600

708Venituri din activitati diverse 81 030 000

4427 TVA colectata 17 826 600

1.2. Contabilitatea variatiei stocurilor

Variatia stocurilor reflecta costul productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei; pretul de inregistrare al semifabricatelor, produsele finite si produselor reziduale obtinute; diferentele intre pretul prestabilit si costul de productie.

In contabilitate sunt evidentiate prin grupa de conturi 71 „Variatia stocurilor”.

In cadrul Schelei Boldesti, veniturile din productia stocata constau in stocurile de titei si gazolina, valorificate la pretul de livrare.

Reflectarea in contabilitate a veniturilor din productia stocata se face prin creditarea contului 711 „Variatia stocurilor” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 345 „Produse finite”.

----- ----- ----------- ----- ----- ----------------

345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 6 832 970 759

----- ----- ----------- ----- ----- ----------------

Concomitent si cu aceeasi suma au avut loc inregistrarile de stornare, care sa evidentieze iesirea din stoc a productiei fabricate.

711 Variatia stocurilor= 345 Produse finite 6 832 970 759

1. Contabilitatea veniturilor din productia de imobilizari

Veniturile din productia imobilizata se refera la veniturile obtinute din productia de imobilizari necorporale si corporale si sunt reflectate in contabilitate prin grupa de conturi 72 „Venituri din productia de imobilizari”.

In ceea ce priveste productia de imobilizari necorporale, se inregistreaza ca venituri urmatoarele: lucrarile si proiecte de cercetare si dezvoltare efectuate pe cont propriu; valoarea concesiunilor, brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori similare, realizate pe cont propriu; valoarea altor imobilizari necorporale realizate pe cont propriu; valoarea imobilizarilor necorporale in curs, realizate pentru nevoi proprii.

Schela Jolietipi nu inregistreaza venituri din imobilizari necorporale.

Veniturile generate de productia de imobilizari corporale se refera la: valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri, realizate pe cont propriu; valoarea la cost de productie a mijloacelor fixe, realizate pe cont propriu, valoarea la cost de productie a imobilizarilor corporale in curs, realizate in productie proprie.

De asemenea, Schela Jolietipi nu inregistreaza venituri din imobilizari corporale.

1.4. Contabilitatea veniturilor din subventii

de exploatare

Veniturile din subventii de exploatare au ca obiect veniturile create in urma primirii subventiilor pentru acoperirea pierderilor, pentru diferentele de pret la produsele subventionate si alte subventii. Aceste venituri sunt reflectate in contabilitate prin grupa 74 „Venituri din subventii de exploatare”.

Schelei Boldesti nu i s-au repartizat de la centrala subventii de exploatare, asadar nu va inregistra venituri din subventii de exploatare.

1.5. Contabilitatea altor venituri din exploatare

Alte venituri de exploatare reprezinta o categorie de venituri care cuprinde: veniturile din creante reactivate si debitori diversi si alte venituri din exploatare. In aceasta ultima categorie sunt incluse veniturile din despagubiri, amenzi si penalitati, veniturile din donatii si subventii primite, venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital, venituri din subventii pentru investitii si alte venituri din exploatare.

Schela Jolietipi inregistreaza alte venituri din exploatare, mai precis venituri din imputatii.

Documentul justificativ al acestor venituri este referatul intocmit de seful direct al salariatilor care s-au facut vinovati de pierderi sau deprecieri de active apartinand schelei, pe baza caruia se emite decizia de imputatie de catre conducerea unitatii, conform anexei 23, Decizia de imputatie stabileste valoarea imputatiei in functie de evaluarea pierderii si serveste ca document justificativ pentru popririle efectuate pe statele de salarii. Suma imputata este stabilita de compartimentul financiar-contabil, avand la baza valoarea de inlocuire a bunului in cauza. Se intocmeste documentul cumulativ de centralizare a tuturor imputatiilor lunii decembrie, conform anexei 24.

Reflectarea in contabilitate a altor venituri de exploatare se face prin creditarea contului 7588 „Alte venituri din exploatare” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4612 „Debitori din reclamatii si alte creante cu titluri executorii”.

4612 Debitori din reclamatii si alte = 7588 Alte venituri din exploatare239 853

creante cu titluri executorii

In cazul specific Schelei Boldesti, apar ca alte venituri din exploatare cele generate de dezmembrarea imobilizarilor corporale. Acestea se inregistreaza in contabilitate pe baza procesului verbal de casare-dezmembrare, care are detaliat pe verso rezultatul operatiei de dezmembrare, cum se va observa din anexa 19.

Evidentierea in contabilitate a acestor venituri se realizeaza prin creditarea contului 7588 „Alte venituri din exploatare” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 3028 „Alte materiale consumabile”.

3028 Alte materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 5 110 800

Se inregistreaza venituri din vanzarea apartamentelor aflate in proprietate si din vanzarea materialelor rezultate din dezmembrarea unor mijloace fixe.

Documentul justificativ pe baza caruia se contabilizeaza veniturile din cedarea activelor este, in cazul concret al vanzarii apartamentelor catre salariatii schelei, contractul de vanzare-cumparare incheiat intre Schela si cumparator.

Reflectarea in contabilitate a veniturilor generate de cedarea activelor se face prin creditarea contului 7583 „Venituri din cedarea activelor” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4613 „Alti debitori”.

4613 Alti debitori = 7583 Venituri din cedarea activelor 280 783 257

In ceea ce priveste veniturile obtinute din vanzarea materialelor rezultate din dezmembrari de mijloace fixe, se porneste de la procesul verbal de casare-dezmembrare, care furnizeaza valorile materialelor, iar documentul justificativ al vanzarii propriu-zise este factura.

Reflectarea in contabilitate a veniturilor generate de vanzarea materialelor rezultate din dezmembrari se face prin creditarea conturilor 7585 „Venituri din alte operatii de capital”, 4427 „TVA colectata” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4113 „Clienti interni”.

- -------- ----- ------ ----- ----- ----

4113 Clienti interni = % 14 517 900

7585 Venituri din alte operatii de capital 11 899 098

4427 TVA colectata 2 617 802

2. CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE

Contabilitatea veniturilor financiare se realizeaza prin grupa de conturi 76 „Venituri financiare” si cuprinde pentru Schela Jolietipi:

- venituri din dobanzi care sunt generate de dobanzile cuvenite aferente imprumuturilor acordate in cadrul grupului, sumelor datorate de debitori diversi, dobanzile primite, de primit si incasate in avans, aferente disponibilitatilor aflate in conturi curente care se contabilizeaza prin creditarea contului 766 „Venituri din dobanzi” si prin debitarea concomitenta si cu aceeasi suma, a unuia din conturile 451 „Decontari in cadrul grupului”, 461 „Debitori diversi”, 512 „Conturi curente la banci”, 5118 „Dobanzi”, 472 „Venituri inregistrate in avans”;

Schela Jolietipi inregistreaza venituri din dobanzi aferente sumelor datorate de debitorii diversi. Documentul justificativ de inregistrare in contabilitate este nota contabila anexata de BCR-Sucursala Ploiesti la extrasul de cont.

-------- ----- ------ ------- ----- ----- -----------------

5121 Conturi curente la banci in lei = 766 Venituri in dobanzi 3 373 464

-------- ----- ------ ------- ----- ----- -----------------

CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE

Contabilitatea veniturilor extraordinare are ca obiect veniturile din subventii pentru evenimente extraordinare si alte evenimente asemanatoare reflectate in contul 771” Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare”

4. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA INFLATIE

Contabilitatea veniturilor din provizioane este tinuta cu ajutorul grupei de conturi 78 „Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie”.

Categoria veniturilor din provizioane este diferentiata pe felurile de provizioane constituite in contabilitatea unitatii.

Asadar, exista urmatoarele venituri din provizioane: venituri din provizioane privind activitatea de exploatare, venituri financiare din provizioane si venituri din ajustarea la inflatie.

Tinand cont ca Schela Jolietipi nu a inregistrat cheltuieli cu constituirea provizioanelor, nu se vor evidentia nici venituri din provizioane, intrucat obiectul acestora nu exista.

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE SI

ANALITICE A REZULTATELOR LA

S.N.P. „TEPROM” S.A.-SCHELA JOLIETIPI

Contabilitatea rezultatelor este reglementata juridic prin Legea Contabilitatii 82/1991, care prevede in Art. 19, ca profitul sau pierderea se stabilesc lunar.

In scopul determinarii si evidentierii lunare a rezultatului exercitiului, in contabilitate se procedeaza lunar la decontarea conturilor de venituri si cheltuieli.

Prevederile Legii 82/1991 sunt nuantate de Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 70/1994 privind impozitul pe profit, modificata si republicata, care stabileste ca profitul impozabil si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal.

4.1. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND

DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCITIULUI

Tinand cont de specificul de baza al contabilitatii din Romania, si anume conectarea la fiscalitate, calculul si evidentierea profitului impozabil si impozitului pe profit se realizeaza in activitatea contabila. Formula de calcul generala a rezultatului este urmatoarea:

Inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri se face prin intermediul contului 121 „Profit si pierdere”.

Contul 121 „Profit si pierdere” este un cont bifunctional, prin care se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in cursul exercitiului. In creditul sau se inregistreaza, la sfarsitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 Conturi de venituri, iar in debit se inregistreaza, la sfarsitul perioadei, soldul debitor al conturilor din clasa 6 Conturi de cheltuieli. Soldul creditor reprezinta profitul realizat si apare in cazul in care veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor reprezinta pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile.

Schema de ansamblu a decontarii elementelor de cheltuieli si venituri pentru determinarea rezultatului exercitiului se prezinta in urmatorul mod:

D PROFIT SI PIERDERE C

Clasa 2 Clasa 6 Clasa 7 Clasa 2

Conturi de active Conturi de Conturi de Conturi de active

D imobilizate C D cheltuieli C D venituri CD imobilizate C

S.I. „X” Cedari de active imo-Productia de imobilizari

bilizate si alte iesiri

Repartizarea IncorporareaClasa 3

(decontarea)veniturilor Conturi de

Clasa 3 cheltuielilor in D stocuri C

D Conturi de stocuri Casupra rezultate

Rezultatului

S.I. „Y”Consumuri stocate Productia de stocuri

Clasa 4, Clasa 5 Clasa 4, Clasa 5

Conturi de tertiConturi de terti

D si trezorerie CD si trezorerie C

Cheltuieli privind Vanzari

angajamente si plati

Conturi de Conturi de

amortizari siamortizari si

D provizioane C D provizioane C

Constituire si cresteri Reluari prin anulari, utilizari

amortizari, provizioane S.C. Profit S.D. Pierdere si diminuari de provizioane

Soldul debitor sau creditor al contului de profit si pierdere reprezinta rezultatul inainte de impozitare, diminuat cu impozitul pe profit, ceea ce impune determinarea rezultatului contabil cumulat inainte de impozitare, din care trebuie excluse cheltuielile cu impozitul pe profit, evidentiate lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal.

4.1.1. Decontarea cheltuielilor si veniturilor

Pentru determinarea lunara a profitului sau pierderii, conturile de cheltuieli se inchid provizoriu prin rezultatul exercitiului.

Inchiderea lunara a conturilor de cheltuieli are in vedere soldul acestora la sfarsitul fiecarei perioade. Colectarea cheltuielilor efectuate in cursul lunii a fost evidentiata in capitolul anterior si presupune debitarea conturilor de cheltuieli.

In aceasta ordine de idei, tinand cont de modul de inchidere, conturile de cheltuieli se pot structura astfel:

- conturi care se inchid prin contul anual 121 „Profit si pierdere” pentru intregul rulaj inregistrat pe parcursul sau la finele exercitiului financiar;

6 121 7

D Conturi de cheltuieli C D Profit si pierdere C D Conturi de venituri C

Cheltuieli inre-                                                             Venituri inregistrate

gistrate pe par- Virarea cheltuielilorVirarea veniturilorpe parcursul sau la

cursul sau la inregistrateinregistrate sfarsitul exercitiului

sfarsitul exerci- financiar

tiului financiarin contul anual in contul anual

Decontarea cheltuielilor asupra veniturilor se realizeaza doar la nivelul totalurilor referitoare la cele trei activitati: de exploatare, financiara, extraordinara.

Operatiile de determinare a rezultatului pe specificul Schelei de productie Boldesti au o particularitate generata de lipsa personalitatii juridice. Ca unitate productiva fara personalitate juridica, Schela Jolietipi nu isi inchide conturile de cheltuieli si venituri prin contul de rezultate 121 „Profit si pierdere”, ci prin contul de decontari intre subunitatile S.N.P. „TEPROM”, 482 „Decontari intre subunitati”.

La sfarsitul lunii decembrie 2001 la Schela Jolietipi s-a inregistrat decontarea cheltuielilor asupra veniturilor, fapt evidentiat in anexa 25.

----- ----- --------- ----- ------- ----- ----- --------- ----- --------

482 Decontari intre subunitati = 6 Clasa conturilor de cheltuieli 72 561 692

----- ----- --------- ----- ------- ----- ----- --------- ----- --------

Asa cum am mentionat la cheltuieli, pentru determinarea rezultatelor, conturile de venituri se inchid provizoriu prin contul 121 „Profit si pierdere”. Respectarea principiului necompensarii impune ca veniturile sa nu poata fi compensate cu cheltuielile perioadei prin debitarea conturilor de venituri concomitent si cu aceleasi sume cu creditarea conturilor de cheltuieli.

Inchiderea conturilor de venituri se face prin corespondenta cu contul 121 „Profit si pierdere”, la sfarsitul lunii.

La decontarea veniturilor, un specific aparte il constituie contul”Variatia stocurilor”, dupa cum rezulta si din contabilizarea acestora, evidentiata in paragraful 1.2..

Contul 711 ”Variatia stocurilor” poate prezenta atat sold debitor, cat si sold creditor. Soldul creditor reprezinta veniturile obtinute din cresterea stocurilor de produse fabricate si comenzi in curs de executie, la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei si se va lua in considerare la raportarile fiscale in sensul adaugarii la venituri din exploatare. Soldul debitor evidentiaza o diminuare a veniturilor curente datorita scaderii stocurilor de produse fabricate si comenzi in curs de executie la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei. In raportarile fiscale soldul debitor al acestuia diminueaza celelalte venituri din exploatare.

Decontarea variatiei stocurilor, cand contul prezinta sold debitor, se face prin urmatoarea inregistrare contabila:

„X”

711 Variatia stocurilor = 121 Profit si pierdere

Aceasta inregistrare se poate face si in negru, dar are drept consecinta denaturarea rulajului contului 121 „Profit si pierdere”.

La Schela Jolietipi nu s-a inregistrat sold debitor al contului de variatie a stocurilor.

Operatiile de decontare a celorlalte venituri au loc la sfarsitul lunii si se refera la incorporarea veniturilor in rezultatul exercitiului pentru soldul creditor al conturilor, astfel, pentru suma rezultata prin calculul din anexa 26:

7 Clasa conturilor de venituri = 482 Decontari intre subunitati 7818.454

Prin realizarea operatiilor de decontare a cheltuielilor si veniturilor, conturile respective raman fara sold, la finele lunii.

4.2. CALCULUL SI CONTABILIZAREA IMPOZITULUI

PE PROFIT

Potrivit prevederilor legale, calculul impozitului pe profit se face cumulat, de la inceputul anului fiscal.

Impozitarea profitului cade sub incidenta principiilor impunerii fiscale, care nu sunt concordante cu principiile contabile general acceptate. Aceasta diferenta genereaza distinctia dintre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil, sub forma de profit sau pierdere, este reprezentat de soldul creditor sau debitor al contului 121 „Profit si pierdere”, in timp ce rezultatul fiscal, stabilit conform prevederilor fiscale, reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului si, in functie de aceasta se calculeaza volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile). Relatia dintre cele doua categorii de rezultate este data de relatia:

Diferentele permanente sunt elemente reintegrare sau deduse definitiv din rezultat, generate in cursul exercitiului financiar respectiv.

Diferentele temporare sunt elementele neintegrabile in rezultatul fiscal al exercitiului, dar care vor fi impozabile ulterior. Genereaza impozite amanate de genul carora creeaza si provizioanele reglementate sau subventii pentru investitii.[1]

Aceasta relatie generala a rezultatului fiscal implica o metodologie de calcul mai ampla, cu posibilitatea folosirii a doua metode de impozitare a rezultatului: metoda impozitului exigibil si metoda impozitului amanat sau a reportarii impozitului.

In contabilitatea romaneasca nu se aplica decat prima metoda, cu recunoasterea diferentelor permanente, intrucat implicarea fiscala a subventiilor pentru investitii nu se contabilizeaza, iar postul provizioane reglementate nu functioneaza, fiind o structura vida.

Metoda impozitului exigibil impune egalitatea dintre cheltuiala contabila a exercitiului si suma impozitelor exigibile, incidenta eventualelor diferente temporare fiind mentionata in anexa la bilantul contabil.

Determinarea masei profitului impozabil este reglementata fiscal prin O.G. nr. 70/29.08.1994 privind impozitul pe profit aprobata prin Legea 73/1996, republicata in M.O. nr. 40/12.01997, modificata si completata ulterior de O.G. nr. 40/1998, modificata si completata de O.U. nr. 217 din 29 decembrie 1999.

Acestea se vor abroga incepand de la data de 1.07. 2002,cand intra in vigoare Legea privind impozitul pe profit publicata in M.O. nr. 456 din 27. 06 .2002.

Modul specific de calcul si impozitare a profitului in Romania genereaza la inchiderea exercitiului financiar definirea in plan teoretic a relatiei de calcul a profitului impozabil. In componenta cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ si cheltuielile cu impozitul pe profit calculat si evidentiat (platit) in cursul exercitiului. De aceea, formula de calcul este urmatoarea:

Conform normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile doar daca sunt aferente realizarii veniturilor sau daca sunt prevazute prin reglementarile in vigoare.

Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt urmatoarele:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente dintre anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate ;.

b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute de contractele comerciale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine sau in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania si sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri

c) cheltuielile de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielilor aferente, inclusiv accizele mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit, si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului;

d) cheltuielile cu diurna care depasesc de 2,5 ori limitele legale stabilite pentru institutiile publice;

e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajator, daca nu sunt acordate in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat

f) sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale;

g) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

h) cheltuieli privind contributiile platite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative inclusiv contributiile la fondul de pensii altele decat cele obligatorii

i) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurarile de viata ale personalului angajat;

j) orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau a asociatilor, inclusiv dobanzile platite in cazul contractelor civile, in situatia in care nu sunt impozitate la persoana fizica;

k) cheltuieli cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de munca, boli profesionale si risc profesional

l) cheltuielile de conducere si cheltuielile de administrare, inregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice straine, indiferent de faptul ca s-au efectuat in statul in care se afla sediul permanent sau in alta parte, care depasesc 10% din salariile impozabile ale sediului permanent din Romania;

m) cheltuielile inregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare, conditiile de document justificativ;

n) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, pentru dreptul de folosinta a terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau de asociere;

o) alte cheltuielile salariale si/ sau asimilate acestora ,care nu sunt impozabile la persoana fizica,daca legea nu prevede altfel;

p) cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor, altele decat cele acordate de banci si de alte persoane juridice autorizate potrivit legii, care depasesc dobanzile active (medii) ale bancilor, comunicate de Banca Nationala a Romaniei;

r) cheltuielile cu serviciile, inclusiv de management sau consultanta, in situatia in care nu sunt justificate de un contact scris si pentru care nu pot fi verificati prestatorii in legatura cu natura acestora. Nu sunt deductibile serviciile facturate pe persoane fizice si juridice nerezidente, in situatia in care plata acestora determina pierdere la nivelul unui exercitiu financiar sau in situatia in care aceste servicii nu sunt aferente activitatii entitatii din Romania.

In acelasi sens vor fi analizate si furnizarile de bunuri si de servicii intre persoanele juridice controlate in comun sau care participa sub orice forma la conducerea ori la controlul beneficiarului acestora;

s) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, inregistrate la societatea la care se detin participatiile, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cumpararea acestora.

Rezultatul fiscal se calculeaza lunar cumulat de la inceputul anului fiscal. Deducerile fiscale sunt o componenta a calcularii profitului impozabil:

Pentru urmatoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil, astfel:

- cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate si a bunurilor imobile vandute in baza unui contract de vanzare cu plata in rate sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contactele incheiate intre parti, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a livrarii;

- in cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de leasing operational sau amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar. Amortizarea se va calcula in conformitate cu acte normative in vigoare;

- cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice, produs sau serviciu, utilizand mijloacele de informare in masa, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil in baza unui contract scris;

- cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrari de interventie pentru reducerea riscului seismic al cladirilor si locuintelor aflate in proprietate sau in administrare potrivit reglementarilor legale in vigoare, care prezinta clasa I de risc seismic, care sunt deductibile la data efectuarii lor;

- cheltuielile privind transportul si cazarea salariatilor, ocazionate de delegarea, detasarea si deplasarea acestora in tara si strainatate, sunt deductibile la nivelul sumelor efective, constatate prin documente justificative;

- cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori in limitele valorii nominale prevazute de Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, sunt deductibile in calculul profitului impozabil potrivit prevederilor legii bugetare anuale.

Veniturile neimpozabile sunt:

a) dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica, romana sau straina;

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;

c) veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile precum si din anulare provizioane pentru care nu s-au acordat deducere sau veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.

d)alte venituri neimpozabile ,prevazute expres in acte normative speciale.

Impozitul datorat pe luna in curs se calculeaza pe baza relatiei:

Un element definitoriu al impozitului pe profit, cel privitor la reducerile de impozit, este reglementat prin Art. 7 din O.G. 70/1994, republicata in 1997 care prevede ca impozitul pe profit se reduce:

- proportional cu ponderea persoanelor handicapate sub aspectul capacitatilor fizice si intelectuale, pentru contribuabilul care are cel putin 250 de salariati si are angajate cel putin 3% persoane handicapate;

- cu 50% in cazul contribuabililor care incaseaza venituri in valuta din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, din prestari servicii internationale pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri din volumul total al veniturilor;

- cu 50% din profitul folosit in anul fiscal curent in modernizarea tehnologiilor de fabricatie sau la extinderea activitatii in scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru investitiile destinate protejarii mediului inconjurator care se concretizeaza in active corporale si necorporale, dupa consumarea celorlalte surse de finantare a investitiilor, iar sumele echivalente reducerii se folosesc cu aceeasi destinatie.

Toate aceste reduceri se calculeaza lunar cumulat de la inceputul anului, cu exceptia primei, care se calculeaza lunar. Totodata, suma totala a reducerilor nu poate depasi 50% din impozitul pe profit determinat inainte de aplicarea reducerilor.

Calculul de decontare a impozitului pe profit se face lunar pe baza declaratiei de impunere, depusa la administratia financiara dupa tipul societatii, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare.

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial pana la date de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator.

La inchiderea exercitiului financiar contul de rezultat incorporeaza si cheltuielile lunii decembrie, inclusiv impozitul pe profit calculat pe luna decembrie si veniturile realizate pe aceeasi luna.

Pentru a se evita solutia inchiderii contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”, se poate adopta posibilitatea inregistrarii cheltuielilor cu impozitul pe profit dupa tehnica cheltuielilor de plata, astfel incat inregistrarile aferente unei luni vor fi urmatoarele:

- la inceputul lunii de referinta, la deschiderea lucrarilor contabile pentru impozitul pe profit cumulat din lunile precedente

----- ----- -------------- -------- ----- ------ -----

441 Impozitul pe profit = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

----- ----- -------------- -------- ----- ------ -----

- la sfarsitul lunii de referinta pentru impozitul pe profit cumulat, calculat

-------- ----- ------ ----- ----- ----- ---------------

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit

-------- ----- ------ ----- ----- ----- ---------------

- stabilirea soldului contului 441 „Impozitul pe profit” si decontarea sa

----- ----- -------------- ----- ----- --------- ----- --------

441 Impozitul pe profit = 5121 Conturi curente la banci

----- ----- -------------- ----- ----- --------- ----- --------

Pentru soldul debitor, impozitul decontat in plus se mentine spre a fi retinut in trimestrul urmator din impozitul datorat.

Tinand cont de faptul ca Schela Jolietipi nu are personalitate juridica, nu determina si nu contabilizeaza impozitul pe profit ci se opreste la calculul rezultatului brut al exercitiului, asa cum se poate observa din anexa 27.

4. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE CA INSTRUMENT

ESENTIAL DE INFORMARE CONTABILA

Contul de profit si pierdere numit si contul de rezultate, este documentul contabil de sinteza care masoara performantele activitatii intreprinderii, obtinute pe parcursul exercitiului financiar, constituit ca o sinteza a contabilitatii de flux la nivelul microeconomic. Prin elaborarea sa se pun in evidenta fluxurile valorice care au contribuit la cresterea sau micsorarea bogatiei intreprinderii si se pot reflecta performantele firmei in diferite moduri, in functie de interesele utilizatorilor de informatie contabila si norme contabile.

Astfel, In cazul intreprinderilor romanesti, care cad sub incidenta intereselor statului, prin prisma impozitului pe profit, informatia privind profitul are o importanta majora. Dimpotriva, in lumea anglo-saxona, in care fiscalitatea nu polueaza contabilitatea si activitatea intreprinderilor, interesul utilizatorilor este concentrat asupra informatiilor de fluxuri de trezorerie pe care le poate oferi contul de profit si pierdere.

Intocmirea contului de profit si pierdere ca document de sinteza, constituie o obligatie legala pentru intreprinderi insa prezentarea poate fi diferita de la o tara la alta, in functie de particularitatile economice, juridice si fiscale ale fiecarei tari, cat si in functie de normalizarea contabila adoptata si aplicata.

Conturile de rezultate se clasifica dupa forma de prezentare si dupa continutul informational.

In functie de criteriul formei de prezentare, contul de rezultate poate imbraca forma de: tablou bilateral sau de cont, evidentiind in stanga cheltuielile si pierderile, iar in partea dreapta veniturile si profiturile; lista sau schema verticala, care deschide formarea rezultatului. Aceasta din urma forma este cea mai utilizata, fiind adoptata si de normalizatorii romani.

Criteriul continutului informational scindeaza contul de profit si pierdere in doua categorii distincte: contul de rezultate cu prezentarea destinatiei cheltuielilor si veniturilor (sau cu prezentarea pe functiuni sau pe activitati a cheltuielilor si veniturilor); contul de rezultate prezentat dupa natura economica a cheltuielilor si a veniturilor.

In aceasta ordine de idei, modelul lista evidentiaza rezultatul generat de fiecare tip de activitate desfasurata de intreprindere: rezultatul exploatarii, rezultatul financiar si rezultatul exceptional.

Practica prezentarii contului de profit si pierdere sub forma de lista si pe functiunile intreprinderii-de productie, vanzare, administratie, cercetare-dezvoltare, financiara etc.-este specifica tarilor anglo-saxone, care au o contabilitate de tip monist. Aceasta forma de prezentare a contului de profit si pierdere corespunde cel mai bine nevoilor informationale ale managerilor, oferind in mod direct datele necesare gestiunii firmei (in special costul vanzarilor).

Structurarea conturilor de profit si pierdere dupa natura economica a cheltuielilor si veniturilor permite determinarea valorilor adaugate la nivelul intreprinderii si furnizarea de informatii necesare conturilor nationale. In Romania a fost introdus incepand cu 1 ianuarie 1994, modelului contului de profit si pierdere sub forma de lista, cu prezentarea cheltuielilor si veniturilor dupa natura lor economica. Prezinta utilitate in contabilitatile de tip dualist, reliefand marimea valorii adaugate si posibilitatile de impartire a acesteia intre participantii la crearea sa.

Limitele acestei variante consista in faptul ca se opreste la calculul valorii adaugate fara a explica modul sau de formare, ceea ce ii submineaza rolul in contabilitatea de gestiune. Acest inconvenient ar putea fi remediat prin adaugarea unei clasificari secundare a cheltuielilor si veniturilor dupa functiuni la prezentarea contului de profit si pierdere.

Acest model este intocmit de toate intreprinderile romanesti, intre care si unitatile S.N.P. „TEPROM”, ca Schela de petrol Boldesti.

Structurarea informatiilor in contul de profit si pierdere romanesc porneste de la natura operatiilor economico-financiare desfasurate de intreprindere intr-un exercitiu financiar.

Aceste operatii au caracter eterogen, fiind de tip: comercial, juridic, financiar, economic, natural, astfel incat au fost grupate in activitati ordinare, legate de activitatea principala sau de exploatare si exceptionale. Diferenta este data de caracterul de repetitivitate pe care il au primele, numite si activitati curente si care genereaza rezultatul curent, in timp ce operatiunile exceptionale sunt nerepetitive si accidentale. Operatiunile financiare se includ in ambele categorii, dupa caz, iar impreuna cu cele de exploatare constituie activitatea curenta a intreprinderii.

La nivelul contului de profit si pierdere se delimiteaza trei categorii de rezultate: rezultatul din exploatare ca diferenta intre veniturile si cheltuielile din activitatea de exploatare, rezultatul financiar, ca diferenta intre veniturile si cheltuielile financiare si rezultatul exceptional, ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exceptionale. Rezultatul exploatarii si rezultatul financiar formeaza rezultatul curent, care impreuna cu rezultatul exceptional formeaza rezultatul exercitiului sau rezultatul brut. Acesta urmeaza a se impozita, in cazul in care este profit, generand rezultatul net.

O importanta deosebita o are prezentarea economica a etapelor formarii rezultatului exercitiului, prin intermediul indicatorilor sub forma de solduri, numiti marje sau solduri intermediare de gestiune. Acestea vor fi prezentate prin aplicarea directa asupra Schelei Boldesti, exprimate in mii lei.

Primul sold de gestiune este marja comerciala, se refera la activitatea pur comerciala efectuata de intreprindere si se calculeaza astfel:

mii lei

Marja comerciala nu include subventiile de exploatare. Pentru intreprinderile comerciale marja comerciala este un indicator esential, care se poate detalia pe grupe de produse sau produse si se exprima ca procent din cifra de afaceri (volumul vanzarilor).

Productia exercitiului caracterizeaza activitatea globala desfasurata de intreprinderile de productie si/sau prestari servicii si se obtine prin insumarea unor elemente eterogene:

mii lei

Din punct de vedere financiar, numai productia vanduta este generatoare de incasari monetare, decalate in functie de termenele de plata, in timp ce productia stocata si productia de imobilizari nu reprezinta decat o valoare potentiala pentru intreprindere.

Cifra de afaceri, desi nu este un sold intermediar de gestiune, are relevanta pentru intreprinderile de comert, fiind un indicator global al vanzarilor din activitatea comerciala si de productie. Insa in cazurile in care apar decalaje mari intre fabricatie si facturare care genereaza o variatie de stoc, o productie imobilizata importanta, sau operatii de durate lungi, productia exercitiului este indicatorul cel mai performant si ce mai fidel.

Valoarea adaugata este soldul de gestiune cerut de contabilitatea nationala, fiind un concept macroeconomic (formeaza pe totalul national produsul intern brut). In acest fel, valoarea adaugata creeaza legatura dintre contabilitatea de intreprindere si contabilitatea nationala.

Exprima o creare sau o crestere de valoare adusa de intreprindere bunurilor si serviciilor provenite de la terti:

mii lei

Consumul provenind de la terti formeaza consumul intermediar si cuprinde: cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); cheltuieli cu combustibilul, energie si apa; cheltuieli cu servicii si lucrari executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama si publicitate); alte cheltuieli cu materiale.

Acest indicator permite masurarea puterii economice a intreprinderii, reprezentand o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt un consum din exterior si prin urmare, deprecierea activelor imobilizate nu este luata in considerare. Valoarea adaugata neta se poate obtine prin diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente.

O parte din valoarea adaugata corespunde productiei vandute confirmata de piata si poate fi asimilata unei valori adaugate vandute, dupa cum o alta parte corespunde productiei stocate si productiei de imobilizari, fiind o valoarea adaugata produsa.

Diferenta productia exercitiului-consumul intermediar poate fi determinata si ca suma a remuneratiilor acordate de intreprindere factorilor de productie angajati in activitatea desfasurata de ea, respectiv: personalul si organismele de asigurari si protectie speciala sub forma cheltuielilor de personal (salarii si contributii patronale la asigurari sociale si fond de somaj); aportorii de capitaluri sub forma cheltuielilor financiare (pentru capitalurile imprumutate) si dividendelor (pentru capitalurile proprii); intreprinderea sub forma autofinantarii (amortizari, provizioane si profituri capitalizate).

Masurarea corecta a acestui indicator necesita luarea in considerare a cheltuielilor cu colaboratorii (ct. 621) drept cheltuieli de personal, atunci cand se refera la prestatii efectuate de personalul exterior intreprinderii si deci, regrupate cu cheltuielile de personal (grupa 64). Totodata cheltuielile redeventele aferente operatiilor de leasing (ct. 612), care sunt consumatii provenind de la terti, trebuie disociate in cheltuieli de exploatare-partea aferenta dobanzilor.

Problemele actuale de mediu impun luarea in considerare a valorii adaugate negative care inglobeaza cheltuielile corelative degradarii mediului natural in care isi desfasoara activitatea intreprinderea. Acest punct de vedere este in concordanta cu conceptul de patrimoniu natural, procedand la evaluarea valorii adaugate prin estimarea valorica a degradarii mediului natural da catre activitatea desfasurata de intreprindere.

Excedentul brut de exploatare (insuficienta bruta din exploatare) masoara eficienta capitalului economic, reprezentand valoarea adaugata de capitalul economic. Acest indicator reflecta resursa rezultata din exploatare si utilizata pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productiv al intreprinderii si remunerarea capitalurilor folosite si a statului. Nu este influentat de prudenta, prin amortizari si provizioane, de politica financiara si operatiile extraordinare, ceea ce-l face un indicator esential in analizele de gestiune si de comparatie.

mii lei

Rezultatul exploatarii reprezinta rezultatul degajat din activitatea de exploatare, normala si curenta a intreprinderii. Acest indicator constituie primul element de masura a rentabilitatii economice si este independent de politica financiara si incidenta elementelor exceptionale. Calculul rezultatului din exploatare se face astfel:

mii lei

Rezultatul exploatarii este pus la dispozitia aportorilor de capitaluri proprii si imprumutate si de aceea este utilizat ca indicator de comparatie a performantelor intreprinderilor cu politici financiare diferite.

Rezultatul curent al exercitiului este aferent activitatilor de exploatare si financiara desfasurate de intreprindere in timpul exercitiului financiar.

mii lei

Rezultatul extraordinar prezinta importanta ca informatie dupa care se poate evalua incidenta evenimentelor extraordinare si se calculeaza in mod independent de celelalte solduri de gestiune, astfel:

mii lei

Rezultatul net al exercitiului este ultimul sold intermediar de gestiune si exprima rezultatul degajat din intreaga activitate a intreprinderii, pe parcursul exercitiului. El reprezinta variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si inchiderea exercitiului ca urmare a activitatii economice, determinandu-se pe baza relatiei:

mii lei

Este rezultatul care urmeaza a fi supus deciziei de repartizare de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, dupa caz.