Sistemul bugetar - Concepte si notiuni generale

Sistemul bugetar - Concepte si notiuni generale

Dupa cum am vazut, statul ocazioneaza, pentru functionarea sa si realizarea rolurilor sale de actor politic, social si economic, cheltuieli publice pe care este nevoit sa le acopere printr-un sistem de venituri publice, indeosebi venituri fiscale. Instrumentul de planificare atat a cheltuielilor publice, cat si a veniturilor publice poarta denumirea generica de buget sau plan financiar.

Dar pentru ca statul este o constructie complexa, legiuitorul roman a recurs la un ansamblu de bugete pe care le-a numit sistem bugetar. Astfel, Legea nr. 500/2002 privind finantele publice a instituit conceptul de sistem bugetar, inteles ca sistem unitar de bugete, care cuprinde :

- bugetul de stat ;

- bugetul asigurarilor sociale de stat ;

- bugetele fondurilor speciale ;

- bugetul trezoreriei statului ;

- bugetele institutiilor publice autonome ;

- bugetele institutiilor finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz ;

- bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii ;

- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice ;

- bugetul fondurilor externe nerambursabile,

- bugetele locale (bugetele comunelor, oraselor si judetelor, precum si alte bugete de la acest nivel).

Tot prin Legea nr.500/2002 a consacrat si o notiune noua, aceea de buget general consolidat, reluata apoi si in Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Aceasta din urma defineste bugetul general consolidat ca fiind "ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg."

In cadrul sistemului bugetar, locul primordial il ocupa bugetul de stat datorita amplorii cheltuielilor si veniturilor publice continute si a impactului sau major asupra societatii, in ansamblul sau. Bugetul de stat nu este numai un document financiar-financiar si juridic de conducere, ci si un document politic.

Rolul sau de document de conducere se regaseste in faptul ca realizeaza canalizarea resurselor financiare anuale ale statului spre destinatii conforme cu programul de guvernare, el fiind un reper important al semnalarii gradului in care statul se implica in ecoonomie si in viata sociala, al capabilitatii economiei nationale de a contribui la constituirea resurselor financiare, pe cale de autoritate si al modului in care acesta intelege sa le gestioneze.

Rolul politic al bugetului de stat se manifesta prin faptul ca el reflecta, pe de o parte, optiunile cetatenilor rezultate in urma votului in legatura cu serviciile publice pe care statul trebuie sa le furnizeze acestora si a fiscalitatii dorite pentru acoprirea lor (nivel si structura), iar pe de alta parte acordul fortelor politice parlamentare cu privite la politicile publice sustinute prin bugetul de stat.

Bugetul de stat este tehnic constituit din sistemul veniturilor publice si sistemul cheltuielilor publice.

Veniturile publice sunt formate din totalitatea resurselor banesti ale statului si au doua compnente : veniturile ordinare si veniturile extraordinare.

Veniturile ordinare reprezinta resursele banesti care se cuvin bugetelor componente ale sistemului bugetar, in baza unor prevederi legale, fiind formate din impozite, taxe, contributii si alte varsaminte. Din categoria veniturilor ordinare fac parte si veniturile obtinute de proprietatile statului, respectiv : dividende, dobanzi, castiguri de capital (vanzarea de actiuni si active), redevente (concesiuni, inchirieri, parteneriat public-privat).

Partea cea mai consistenta a veniturilor publice ordinare sunt impozitele directe si impozitele indirecte.

Veniturile extraordinare includ : imprumuturile interne si externe, bonurile de tezaur, obligatiunile de stat, suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune monetara, vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului.

Veniturile publice extraordinare sunt considerate veniturile la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale, si anume atunci cand mijloacele banesti provenite din resurse curente nu acopera integral cheltuielile bugetare.

Cheltuielile publice reprezinta sumele de bani reapartizate din veniturile publice pentru a acoperi nevoi publice. Cheltuielile publice sunt repartizate de la bugetul de stat pentru acoperirea nevoilor militare, functionarea aparatului de stat, plata datoriei publice, acordarea de subventii, dezvoltarea sectorului economic de stat, realizarea actiunilor social-culturale, precum si a celor de cercetare-dezvoltare.