Arta monumentala electronica

Arta monumentala electronica

Ca semn intr-un ambient urban, imaginea video se integreaza arhitecturii contemporane ca opera electronica de arta monumentala (monumental video). In orasele mari intalnim tot mai des ecrane de diferite dimensiuni cu imagini electronice. Fie ca sunt reclame, fie ca au un rol informational sau pur estetic ele fac parte din decorul citadin, ambienteaza spatiul urban. Relationate arhitecturii contemporane, aceste imagini vii remodeleaza conceptul nostru de arta monumentala. Alaturi de tehnicile traditionale ca mozaic, sgrafitto, pictura murala (fresca, tempera, acryl), holograma, ambientul cu lasere, sculpturi si instalatii media, panouri multimedia interactive reconfigureaza habitatul nostru, ambienteaza spatiul public si privat. Crearea unor ambienturi luminoase si interactive isi are radacinile in arta cinetica, lumino-cinetica, in lucrarile de inceput ale artei cibernetice, in laser si holografie.

Dupa 1960, numeroase evenimente artistice desfasurate in spatiul urban cat si spectacolele intermedia au utilizat tehnologia trimiterii unui fascicol de lumina la distanta, laserul. Artisti cunoscuti in Arta Laserului, precum Rockne Krebs (Aleph, 1969, Miami Line, 1983-1988), Dani Karavan (Homage to Galileo Galilei, 1978), Horst H. Baumann, Paul Earls si Otto Piene, Iannis Xenakis sunt doar cativa dintre artistii care au creat lucrari pentru expozitii, spatii publice si ambienturi cu laser, pentru diferite evenimente desfasurate in spatiul urban cat si pentru spectacole.

Holografia a tentat pe multi artisti. Arta a luminii in care imaginea tridimensionala este prezenta si absenta deopotriva, reala si virtuala, fascineaza,   . Rockne Krebs seduce prin calitatile sale magice de a contine intregul in parte. Profesorul Stephen Benton de la MIT, inventatorul hologramei "curcubeu", a reusit sa realizeze in ultimii ani, impreuna cu colaboratorii sai, film video compus din holograme ale unor imagini colorate.

Stephen Benton

Principiul holografiei a fost prima data descris de fizicianul Dennis Gabor in 1948. Dupa descoperirile din 1961 (Yuri Denisyuk si Emmett Leith, Juris Upatniek) si perfectionarea echipamentului necesar conceperii unei holograme (1965) au avut acces si artistii la aceasta tehnologie.

Waldemar Mattis-Teutsch, de formatie pictor, expune holograme de mari dimensiuni (Galaxie, Vartej, Cascada de lumini) cu care modeleaza adevarate ambiente holografice, in Romania, Ungaria si Germania, 2000-2001.

Arhitectura contemporana permite crearea unor lucrari de arta monumentala cu ajutorul noilor tehnologii electronice. Existenta in spatiul public al acestor ecrane cu caracter informational si estetic schimba caracterul traditional al artei monumentale. Imaginea fixa pe suport concret este inlocuita de imaginea electronica efemera. Opera vesnica se inlocuieste cu imaginea de durata limitata cu mesaje mereu innoite. Caracterul pragmatic, functional dubleaza caracterul estetic al operei. Lucrarea electronica poate fi multiplicata si principiul ei de functionare utilizat in mai multe spatii. Totodata artistii propun lucrari de sculptura monumentala, instalatie si ambient, multimedia - interactiv cu caracter pur estetic, "performativ" in care vizitatorul se simte ca un actor inclus unui spatiu scenic pe care il poate compune dupa bunul plac.

Liliane Lijn, autoarea sculpturii Doamna Lucrurilor Salbatice (1983), reuseste cu ajutorul senzorilor sensibili la sunet, sa obtina o miscare a elementelor lucrarii, cat si o modificare a culorilor.

Piero Gilardi realizeaza o serie de "pomi dansatori" electronici si o instalatie numita Inverosimile. Instalatia consta in trei vrejuri de vita de vie si era bazata pe un program de schimbare a luminii la 20 de minute.

Vizitatorul modifica prin miscarile sale sunetul, lumina si interactiona cu ambientul.

Murala electronica s-a integrat mediului citadin. Intalnim lucrari bazate pe neon, laser, holografie, video imagini cu incarcatura estetica si de informatie care remodeleaza peisajul arhitecturii contemporane.