Studiu privind stilurile de comunicare utilizate de personalul din invatamantul preuniversitar confesional

Studiu privind stilurile de comunicare utilizate de personalul din invatamantul preuniversitar confesional

Ca o continuare fireasca a notiunilor teoretice prezentate anterior la cele patru stiluri de comunicare - respectiv inchis, orb, ascuns si deschis - am incercat sa vedem cum se regasesc in practica aceste elemente.

Tinand cont de faptul ca principalii parteneri in procesul de comunicare sunt angajatii am propus asadar un studiu, care se adreseaza "actorilor' mentionati.

Stilurile de comunicare se bazeaza pe aplicarea unui instrument de analiza si diagnostic specific, adica un test de evaluare a modalitatilor si stilurilor de comunicare folosite de angajatii.

Va fi interesant de urmarit cate si care dintre caracteristicile prezentate anterior se regasesc in rezultatele obtinute prin prelucrarea datelor finale, ce anume s-ar putea adauga la notiunile deja cunoscute sau care dintre ele nu isi dovedesc valabilitatea reala in practica.

Au fost studiate si cercetate o serie de materiale si instrumente specifice pentru demersul propus, din aceasta varietate s-a optat in final pentru un test ce priveste identificarea si interpretarea stilurilor de comunicare in organizatii pentru subiectii propusi spre analiza. Astfel, s-a realizat un studiu aferent care se refera, trateaza si analizeaza stilurile de comunicare utilizate de angajatii din unitatea de invatamant Liceul Teologic Baptist Resita.

Studiu privind stilurile de comunicare la diferite categorii de angajati din Liceul Teologic Baptist Resita

In acest demers analitic, a fost folosit un instrument de analiza si diagnostic specific - anume un test de evaluare a modalitatilor si stilurilor de comunicare folosite de subiectii din categoria - angajati.

Testul se adreseaza asadar categoriei de subiecti denumita angajati si propune 12 situatii care se cer a fi rezolvate, fiecare situatie avand patru variante. La randul lor aceste patru variante notate cu a, b, c si d vor trebui ierarhizate de catre angajati prin intermediul acordarii unui numar de puncte, in functie de corespondenta acestuia cu interpretarea acordata, in casutele corespunzatoare. Astfel, pentru:

DA, total de acord cu varianta de raspuns parcursa - se vor acorda 8 puncte;

Aproape de acord cu varianta de raspuns parcursa - se vor acorda 4 puncte;

Nu chiar de acord cu varianta de raspuns parcursa - se vor acorda 2 puncte;

NU categoric cu varianta de raspuns parcursa - se va acorda 1 punct.

La inceputul aplicarii testului, au fost atasate instructiunile de completare, chiar sub forma mentionata mai sus, dar pentru a usura perceperea, intelegerea si aplicarea instructiunilor de completare a testului, a fost conceput si utilizat ulterior urmatorul material continand instructiunile, atasat testului propriu-zis:

Fiecare varianta (a, b, c, d) de la intrebarile urmatoare trebuie sa primeasca cate un numar de puncte distincte (NU se poate acorda de doua ori acelasi punctaj).

Acordati: 8 pct. - DA
4 pct. - aproape

2 pct. - nu chiar

1 pct. - NU

Instructiuni pentru completarea testului adresat unui angajat

Test de evaluare a modalitatilor si stilurilor de comunicare

folosite de angajati

Care este unicul mod realist de a va comporta in relatiile fata de colegii de munca?

a. Pentru a avansa, trebuie sa concurezi in mod activ cu ceilalti angajati si sa incerci sa fii cu un pas inaintea lor.

b. Nu poti fi niciodata prea prevazator! Sunt sanse ca insusi prietenii tai sa iti ia postul, daca pentru ei este mai avantajos.

c. O apropiere prieteneasca este cea mai buna, chiar daca sunteti obligati sa va prefaceti.

d. O abordare prieteneasca si sincera are cele mai bune rezultate. Cu toate acestea, cand apare o neintelegere, este important sa va exprimati clar parerea.

In timp ce seful dumneavoastra va da instructiuni legate de realizarea unui obiectiv, va dati seama ca instructiunile sunt gresite. Ce faceti in aceasta situatie?

a. Intrebati seful din nou ca sa fiti sigur ca nu ati inteles gresit instructiunile. Apoi explicati problema asa cum o vedeti dumneavoastra.

b. Greselile de acest gen sunt tipice, deoarece un bun angajat stie de obicei de doua ori mai mult decat seful. Evidentiati-va superioritatea, subliniind eroarea.

c. A sublinia o eroare a sefului este un bun prilej de a va pierde slujba. Faceti ceea ce v-a spus seful, neluand in seama urmarile.

d. Daca faceti remarcata greseala sefului, acest lucru l-ar putea pune pe acesta intr-o situatie stanjenitoare, si chiar v-ati strica relatiile cu el. Asadar, indepliniti sarcina corect si nu mentionati nimic.

In timpul evaluarii activitatii dumneavoastra, seful va critica si nu considerati ca ar
avea motiv sa o faca. Cum faceti fata acestei situatii?

a. Acceptati critica in liniste. Orice comentariu din partea dumneavoastra doar ar prelungi discutia

b. Daca nu e o problema importanta, nu faceti nici un comentariu. Altfel, in mod politicos va exprimati dezacordul pe scurt si abandonati discutia.

c. Va sustineti punctul de vedere. Il lasati pe sef sa inteleaga ca va tratat intr-un mod nedrept. Insistati sa se faca o evaluare. Superiorii va respecta mai mult daca va sustineti punctul de vedere.

d. Discutati punctul de vedere al sefului pana se lamureste problema. Apoi oferiti versiunea dumneavoastra, sustinuta de fapte si date. Daca este necesar, va argumentati punctul de vedere.

Ati primit o explicatie detaliata asupra noii sarcini de la superiorul dumneavoastra,
dar tot nu va sunt clare anumite instructiuni. Ce faceti in aceasta situatie?

a. Daca sunteti bun in meserie, sunteti in stare sa lamuriti problema pe parcurs. Exista oricum un mod de a indeplini sarcina mult mai bine.

b. Niciodata nu puneti intrebari sefului. Va faceti o imagine proasta. Daca este necesar, cereti ajutorul unui coleg.

c. Cereti lamuriri sefului ori de cate ori nu sunteti siguri de o sarcina.

d. Daca seful considera ca punerea de intrebari din partea angajatilor este un semn de interes, cereti clarificari. Daca nu, va prefaceti ca ati inteles si gasiti informatiile necesare in alt mod.

Superiorul dumneavoastra convoaca o reuniune, cu scopul evaluarii succesului unei noi metode, recent aparuta in unitate. Este ceruta opinia fiecaruia. Cum raspundeti in aceasta situatie?

a. Ascultati comentariile fiecaruia. Va manifestati acordul cu opiniile celorlalti pe cat posibil. Daca parerea dumneavoastra difera de a celorlalti, nu spuneti nimic.

b. Ii informati pe cei prezenti de succesul pe care l-ati avut dumneavoastra odata cu introducerea noii metode si recomandati sa fie adoptata si de ceilalti.

c. Nu faceti nici un comentariu. ii lasati pe ceilalti sa vorbeasca. Daca seful va solicita parerea, dati un raspuns general astfel incat sa nu regretati ceea ce ati spus.

d. Participati activ la discutie. Nu ezitati sa impartasiti din experienta dumneavoastra - atat pozitiva cat si negativa - chiar daca difera de experientele celorlalti.

Intamplator, descoperiti o noua metoda de rezolvare a sarcinilor, care economiseste timpul. O impartasiti si celorlalti?

a. Cei ce isi indeplinesc sarcinile cel mai bine merita sa fie promovati. In consecinta, nu spuneti nimic.

b. Daca seful descopera ca sarcina poate fi realizata mai repede, precis va suplimenteaza munca. Deci, nu spuneti nimic.

c. Daca unii colegi sunt interesati, impartasiti cu ei metoda.

d. Daca puteti sa va impresionati seful prezentand aceasta inovatie, o faceti.

In ultima clipa, descoperiti o greseala mica in raportul dumneavoastra. Acesta trebuie predat imediat sefului. Ce faceti?

a. Daca greseala este suficient de neinsemnata pentru a nu fi remarcata, nu spuneti nimic. in schimb, daca eroarea este sigur detectabila si v-ar afecta relatiile cu seful, mentionati-o intr-o maniera amuzanta si cereti timp pentru a o rezolva.

b. Imediat sunati sau mergeti sa-i explicati ca ati descoperit o eroare in raport si ca aveti nevoie de cateva ore in plus pentru a o repara.

c. Cea mai buna aparare este atacul. Deoarece ati urmat instructiunile date de sef, greseala nu va apartine. Scoateti acest lucru in evidenta cand predati raportul.

d. Pastrati tacere asupra greselii si asteptati sa treaca neobservata. Chiar daca nu va fi asa, decizia de amanare este a sefului.

Sunteti constient de posibilitatea aparitiei unei situatii ce ar putea crea probleme
compartimentului sau chiar unitatii. Cum actionati?

a. Este responsabilitatea managerilor de compartimente sa prevada eventualele probleme. Ca simplu angajat, nu este responsabilitatea dumneavoastra de a raporta asemenea probleme. Doar daca beneficiati de pe urma observatiei o spuneti, daca nu, taceti.

b. A-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala este un bun prilej de a-ti pierde postul.

c. Deoarece managementul depinde de aprecierile angajatilor, nu ezitati sa mentionati observatia sefului dumneavoastra.

d. Nimeni nu vrea sa auda lucruri negative. De asemenea, daca observatiile sunt gresite, veti aparea incompetent. Asadar, va pastrati remarcile pentru dumneavoastra.

Intre dumneavoastra si un coleg de compartiment a aparut o disputa serioasa. Cum o rezolvati?

a. Daca cedati, cealalta persoana isi pierde respectul pentru dumneavoastra. Asadar, trebuie sa castigati disputa.

b. Discutati conflictul in mod deschis, dand posibilitatea fiecarei parti sa-si exprime punctul de vedere. Discutiile sincere au ca rezultat o intelegere mutuala si pun capat ostilitatilor.

c. Continuarea conflictului va atrage atentia nedorita a celorlalti colegi si chiar a sefului. Daca este necesar pentru incetarea conflictului, cedati.

d. Continuarea conflictului va va strica pentru totdeauna relatiile cu respectivul coleg. Faceti tot posibilul sa treceti peste disputa si sa continuati relatia intr-o atmosfera prieteneasca.

Grupul din care faceti parte esueaza in ultimele doua sarcini din cele trei avute. Seful face presiuni asupra grupului si vrea sa gaseasca vinovatul. Dumneavoastra stiti cine este. Cum procedati?

a. Propuneti grupului o intalnire in care sa discutati problemele. Daca motivul esecurilor este o proasta distributie a muncii, incercati sa gasiti o solutie.

b. A-l acuza pe vinovat personal sau in fata celorlalti va crea o stare de incordare in relatiile de munca din grup. Cel mai bun lucru este sa se dea vina pe circumstante, cum ar fi neclaritatea instructiunilor, timpul prea scurt, incetineala primirii informatiilor necesare.

c. Nu se castiga nimic prin tacere. O singura persoana va aduce dumneavoastra cat si grupului o imagine proasta. il obligati pe respectivul sa-si recunoasca greseala. Daca nu obtineti rezultatul dorit, va adresati sefului.

d. Nu faceti nimic. Nu e intelept sa va oferiti voluntar pentru astfel de probleme.

In timpul lucrului la un proiect, se iveste o problema serioasa ce nu figureaza in
instructiunile initiale. Chiar si seful e nesigur. Cum procedati?

a. Amanati luarea unei decizii. Daca o amanati destul de mult, s-ar putea ca cineva sa se ocupe de ea, iar orice greseala va fi responsabilitatea acestuia.

b. Discutati problema cu seful dumneavoastra, colegii din compartiment, cunoscutii din alte compartimente. Va confruntati cu seful inainte de a lua decizia finala.

c. Cereti opinia sefului si a colegilor. Luati decizia pe baza opiniei generale. in acest fel, nimeni nu va putea sa va acuze.

d. Aceasta este o sansa de a va dovedi calitatile. Daca sunteti un bun angajat, nu aveti nevoie de sfatul nimanui. Luati decizia singur.

Cat de important este seful in cariera dumneavoastra?

a. Cu exceptia a cativa ani, sunteti la fel de bine pregatit sau chiar mai bine pregatit decat el. Asadar, seful nu joaca decat un rol minor in cariera dumneavoastra.

b. Foarte important. Fara coordonarea pe care v-o da seful, care va spune ce sa faceti, nu puteti avea succes.

c. Succesul depinde de cat de multumit este seful de ceea ce faceti si de cat de mult va apreciaza. Daca seful este multumit, veti avea succes.

d. Dumneavoastra si seful lucrati ca o echipa. Ambele sunt necesare succesului.

Categoria de personal

Studii

Sex.

Dupa ce testul a fost completat de subiectul - angajat, intr-o prima etapa se trece la calcularea - conform tabelului nr. 4 - a punctajului obtinut. Astfel, se trece in dreptul fiecarei variante de la fiecare din cele 12 situatii numarul de puncte alese si acordate de subiectul - angajat.

Tabelul nr. 4 - Calculul punctajului pentru cazul angajatului²²

Tabelul nr. 5 - Calculul punctajului pentru cazul angajatului

Tabelul nr. 6 - Calculul punctajului pentru cazul angajatului

Tabelul nr. 7 - Calculul punctajului pentru cazul angajatului

Tabelul nr. 9 - Calculul punctajului pentru cazul angajatului

Tabelul nr. 10 - Calculul punctajului pentru cazul angajatului

Tabelul nr. 11 - Calculul punctajului pentru cazul angajatului

Tabelul nr. 12 - Calculul punctajului pentru cazul angajatului

Tabelul nr. 13 - Calculul punctajului pentru cazul angajatului

In continuare, se calculeaza totalul fiecarei coloane pentru fiecare dintre cele patru stiluri de comunicare prezentate si se intocmeste o ierarhizare a acestor valori totale. Interpretarea rezultatelor obtinute are urmatoarele semnificatii pentru cazul angajatului:

Primele doua valori maxime ale punctajelor obtinute descriu modalitatea de comunicare tipica utilizata.

Cel mai mare dintre aceste doua punctaje maxime reprezinta stilul de comunicare utilizat atunci cand lucrurile se desfasoara in mod normal, obisnuit.

Al doilea punctaj maxim reprezinta stilul de comunicare folosit in situatii si conditii de stres.

Testul destinat studierii stilurilor de comunicare la angajati a fost aplicat pe un esantion de 20 de persoane (profesori, invatatori, cadre didactice auxiliare), incadrati in unitatea de invatamant Liceul Teologic Baptist Resita.

Corelatiile intre diversi itemi au fost facute in ideea de a verifica corespondenta cu realitatea, dar si pe cea cu notiunile teoretice prezentate referitor la caracteristicile angajatilor care poseda preponderent un stil de comunicare sau altul.

O prima informatie obtinuta este cea legata de codificarea ceruta si data de identificarea angajatilor in categoria de personal, codificata categorie de personal. Astfel, s-a obtinut ca din totalul de 20 de angajati (100%), 13 persoane sunt profesori - respectiv o pondere de 65%, 4 persoane sunt invatatori - respectiv 20%, 3 persoane sunt cadre didactice auxiliare -respectiv 15%, aceasta situatie fiind prezentata mai jos:

Figura nr.4 - Graficul ponderii categoriei de personal in total subiecti -angajati.

O a doua corelatie s-a facut intre nivelul de educatie avut si categoria de personal. Pentru aceasta, s-a introdus urmatoarea codificare, data de multitudinea raspunsurilor obtinute la identificarea subiectilor in legatura cu educatia (studiile) si anume: scoli liceale, postliceale, universitare si postuniversitare. Astfel pe primul loc s-au situat angajatii avand studii universitare in numar de 15 (75%), urmati de cei cu studii postuniversitare 3 (15%), iar cei cu studii liceale si postliceale sunt la egalitate cate o persoana (5%) - figura nr. 5.

Figura nr. 5 - Graficul pentru educatie

O alta corelatie a fost facuta in continuare intre totalul de 20 de angajati si stilul de comunicare care a ocupat pozitia intai, respectiv din cele patru stiluri de comunicare analizate. Stilurile de comunicare si primul total maxim au fost codificate astfel:

Stilul de comunicare "inchis' - s. inchis;

Stilul de comunicare "orb' - s. orb;

Stilul de comunicare "ascuns' - s. ascuns;

Stilul de comunicare "deschis' - s. deschis

Prima valoare totala maxima - pozitia 1.

Astfel, s-a constatat ca pozitia 1 a fost ocupata majoritar la un numar de 16 subiecti - angajati de s deschis - reprezentand o pondere de 80 %, in timp ce la un numar de 2 angajati pozitia 1 a fost ocupata de s. ascuns - 10 %, 1 angajat a obtinut s. orb - 5 % si 1 angajat a obtinut s. inchis - adica 5% pe pozitia 1 - tabelul nr. 14 si figura nr. 6.

Tabelul nr. 14 - Corelatia primul total maxim - stil de comunicare

Figura nr. 6 - Graficul corelatiei prima valoare maxima - stil de comunicare

O corelatie multipla s-a efectuat in continuare intre acesti angajati care au in pozitia 1 unul dintre stilurile de comunicare si al doilea total maxim obtinut, codificat in program astfel care este a doua valoare - tabelul nr. 15 si figura nr. 7. S-a constatat astfel ca pentru corelatia pozitia 1 - s. deschis (16 subiecti), pentru a doua valoare majoritar a fost s. ascuns la 11 angajati, urmand s. orb pentru 4 angajati si 1 angajat cu s. inchis. Referitor la corelatia pozitia 1 - s. ascuns (2 subiecti), pentru a doua valoare majoritar a fost s. deschis pentru amandoi. Corelatia pozitia 1 - s. orb (1 subiect), a doua valoare a fost s. deschis. Ultima corelatie pozitia 1 - s. inchis (1 subiect), a doua valoare a reprezentat s. deschis.

Tabel nr. 15 - Corelatia privind prima valoare - stil de comunicare - a doua valoare

Figura nr. 7 - Graficul corelatiei prima valoare - stil de comunicare - a doua valoare

O ultima corelatie prezentata, la fel de importanta, este cea intre categoriile de personal participante la studiu si pozitia 1. Astfel, cele 3 categorii de personal, au obtinut pozitia 1 astfel: profesorii au obtinut - pozitia 1 pentru s. deschis - 10 subiecti, pozitia 1 pentru s. ascuns -1 subiect, pozitia 1 pentru s. orb - 1 subiect si 1 subiect pentru s. inchis. Invatatorii au obtinut - pozitia 1 pentru s. deschis - 3 subiecti, pozitia 1 pentru s. ascuns - 1 subiect, pozitia 1 pentru s. orb si pentru s. inchis - nici un subiect. Cadrele didactice auxiliare au obtinut, pozitia 1 pentru s. deschis - 3 subiecti, pozitia 1 pentru s. ascuns, s. orb si s. inchis - nici un subiect. Aceasta corelatie este prezentata si in tabelul nr. 16 si in figura nr. 8.

Stilurile de comunicare si categoria de personal au fost codificate astfel in tabelele 5-13.

Profesori de la A (angajat) 1 la A 13

Invatatori de la A 14 la A 17

Cadre didactice auxiliare de la A 18 la A 20

Tabelul nr. 16 - Corelatia categorii de personal - pozitia 1 stil de comunicare

Figura nr. 8 - Graficul corelatiei dintre categoria de personal si prima pozitie - stil de comunicare

Dupa prezentarea pe larg a rezultatelor obtinute si interpretarea statistica a acestora, sunt necesare cateva concluzii pentru a putea avea o imagine de ansamblu, globala asupra stilurilor de comunicare analizate si pentru a evidentia elementele care au o influenta reala asupra acestor stiluri.

Asadar, in ceea ce priveste baza de date "angajati' se pot concluziona urmatoarele:

Din cei 20 de subiecti participanti, pe pozitia 1 a reiesit ca stil de comunicare in situatii normale, obisnuite, stilul "deschis' cu 80%, urmat de stilul "ascuns' 10%, stilul "orb' 5% si stilul "inchis' 5%.

Majoritatea cu pozitia 1 "deschis' au preferat a doua valoare stilul "ascuns' 69%.

Pentru toti cu pozitia 1 stil ascuns, orb si inchis a doua valoare a fost stilul "deschis'.

S-a constatat de asemenea ca majoritatea subiectilor angajati din invatamantul preuniversitar au studii universitare (75%), iar 2 persoane (10%) au doar studii liceale si postliceale.