Alternativa educationala step by step

ALTERNATIVA EDUCATIONALA STEP BY STEP

1. Ce este "Step by step"? Baze teoretice si caracteristici  

Este "un model creat ca un raspuns serios la marile schimbari ce se petrec in societate" spune Kate Burke Walsh in "Predarea orientata dupa nevoile copilului" (1,pag. 13). Necesitatea unei mari schimbari in invatamant este imperios necesara daca luam in considerare fluxul de informatie din viata cotidiana, schimbarile atributiilor din institutiile traditionale si noile descoperiri privind activitatea mentala. Autorii Programului "Step by step" considera ca prima urgenta pentru copiii secolului XXI este crearea unui model educational care-l va face pe copil sa fie constient, chiar din clasa I, ca tot ce se intampla in viata este interdependent. Scopul programului este de a dezvolta practici educationale care "sa duca individul la statutul de ganditor creator intr-o lume interdependenta."(1, pag.14)

Proiectul conceptual al programului in discutie se bazeaza pe o cercetare riguroasa si practici incununate de succes din intreaga lume. Astfel lucrarile unor psihologi ca John Dewey, Jean Piaget, Vygotski, Jerome Bruner, Kaminsky constituie baza teoretica a programului.

In "Step by step" exista patru concepte considerate "pietre de hotar" pentru alternativa educationala: preocuparea pentru copil, comunicarea, relatiile si comunitatea.

Preocuparea pentru copil este baza activitatii didactice "Step by step". Parintii si dascalii se implica in activitatile de invatare ale copilului. Acesta va vedea in ei niste exemple. Simtul responsabilitatii, al grijii pentru ceilalti, dovedit de adulti, se va "transfera", pas cu pas, la micii elevi.

Comunicarea este alt aspect important in alternativa. Capacitatea de a comunica este cheia implicarii cu succes intr-o societate democratica. Prin comunicare, copiii pot sa inteleaga punctele de vedere ale celorlalti, pot aprecia, in timp, diversitatea gandirii, a culturii celorlalti oameni.

Relatiile (conexiunile) desemneaza capacitatea de a lega informatii noi de experiente din trecut. Prin exercitii, explorari, elevii descopera conexiuni pe care construiesc structuri informationale. In "Step by step" ei sunt incurajati sa observe similaritati intre oameni, sa descopere conexiunile care exista la nivelul culturilor, traditiilor, limbii. Una din metodele de predare practicate, care se bazeaza pe ideea conexiunilor informationale, este cea referitoare la unitatea tematica de studiu. Prin studiul tematic, o problema generala este studiata din perspectiva a cinci materii, elevii dandu-si seama de conexiunea dintre numeroasele aspecte ale problemei in discutie.

Comunitatea cere timp si atentie speciala pentru a fi creata. Fiecare clasa din Programul SBS este o potentiala comunitate de invatacei, in care grija pentru cei din jur sunt pretuite in mod deosebit. Copiii sunt membri cu anumite responsabilitati, contributia lor este necesara, dorita, apreciata. Asumandu-si roluri diferite in clasa, copiii isi vor atinge scopurile:

ca si ganditori, ei vor reflecta la actiunile lor si vor face conexiuni intre cunostintele noi si cele anterioare; ca persoane ce rezolva o problema, copiii vor gasi solutii alternative la obstacolele intalnite in cale; ca ascultatori, vor invata sa-si focalizeze atentia in totalitate si sa devina auditori activi si atenti in public; ca martori ai unor intamplari, copiii isi vor dezvolta deprinderile pentru a comunica propriile observatii si idei; ca interlocutori, elevii isi vor formula propriile opinii pe diferite cai; ca organizatori, isi vor planifica propriul studiu, asumandu-si raspunderea pentru propriile decizii; ca parteneri, vor invata sa coopereze, sa ia in considerare si punctele de vedere ale celorlalti; ca prieteni, vor invata sa aiba incredere si sa se ingrijeasca de ceilalti. In felul acesta si ceilalti vor proceda la fel. Dascalii din "Step by step" dau timp suficient elevilor sa-si gaseasca forme de exprimare, sa se cunoasca intre ei, sa-si respecte diversele calitati, astfel incat fiecare persoana sa fie pretuita.

2. Step by step in Romania

Alternativa este aplicata de 30 de ani si functioneaza in 26 de tari. Elaborarea metodei si licenta ei apartine Children Resource International din Washington, SUA.

In Romania, Programul "Step by step" a debutat in anul 1994, sub numele de Head Start, la initiativa fundatiei Soros pentru o societate deschisa. Din 1995, programul a luat numele de Step by step, nume de licenta pentru toate tarile din Europa de Est unde se aplica. Este implementat in crese (14 judete), in gradinite (37 judete), ciclul primar (34 judete), ciclul gimnazial (15 judete) din tara noastra. Din anul 2002, alternativa se aplica si in orasul Arad, la Scoala Generala 22, iar din anul 2004 si la Scoala Generala 13. Coordonarea Programului "Step by step" a fost preluata de asociatia "Centrul Step by step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala". Programul SBS este acreditat ca alternativa educationala de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, in mai 1995.

De ce folosim noi, dascalii de la Scoala nr. 22 Arad, aceasta alternativa? Deoarece clasa traditionala a fost cea mai adecvata forma pentru o societate statica. In conditiile societatii de azi, trebuie sa ne orientam spre un invatamant care sa creeze oameni ce vor sti sa invete toata viata, care vor sti sa colaboreze, vor putea inventa, pentru a se realiza in profesiile cerute de viitor. Putem preciza ca alternativa SBS este perfect compatibila cu prevederile noului curriculum. Aplicam deci programele romanesti intr-o noua abordare pe care o consideram foarte eficienta.

Trebuie precizat insa si ca volumul de munca depus de dascalii din sistemul SBS este mult mai mare, iar remuneratia acestora este egala cu a cadrelor ce predau la clasele traditionale.

3. Considerente asupra managementului clasei step by step

Crearea claselor orientate dupa nevoile copilului are in vedere o organizare si o metodologie menite sa incline balanta procesului educational in favoarea unei participari active a copilului si nu a dominarii acestuia de catre adult. Aceste clase ofera o mai mare libertate de exprimare si posibilitatea de a face descoperiri prin experimente si manipulari de materiale pe masura ce gandirea lor atinge trepte tot mai abstracte.

Intr-o astfel de clasa nu exista banci, ci masute si scaune mobile, care le putem dispune in spatiul educational potrivit necesitatilor demersului didactic. Materialele sunt dispuse pe etajere la fiecare centru de activitate pentru a fi la indemana cand se cere rezolvarea anumitor sarcini la centru. Exista panouri de afisaj la fiecare centru unde copiii, cand termina sarcinile, isi expun lucrarile, realizandu-se astfel valorizarea efortului depus.

Mediul de invatare este organizat in asa fel, incat incurajeaza actiunea elev-elev. Cooperarea dintre elevi este pretuita, ei nu sunt niciodata in competitie. Elevii au libertatea de a-si urmari propriile idei, devenind dornici de a-si asuma riscuri. Clasa constituie un cadru de explorare, investigare, solutionare de probleme in grup, dialogare eficienta. Dascalii unei astfel de clase (doi la fiecare clasa), prezenti in mijlocul copiilor cate 8 ore pe zi, ii ajuta sa se obisnuiasca cu ambiguitatea, sa munceasca cu daruire pentru a obtine raspunsurile la intrebarile ce si le pun.

Aranjarea materialelor pe pereti nu se face cu scopul "pavoazarii", ca intr-o clasa traditionala, ci intr-o maniera cat se poate de functionala (panou cu "Agenda zilei", panou cu "Alegerea centrelor", "Calendarul lunii", "Regulile clasei", "Responsabilitatile elevilor", alte materiale strict necesare insusirii cunostintelor. Centrele contin suficiente materiale, de actualitate, supraaglomerarea fiind evitata prin inlocuirea lor sistematica. Copiii sunt implicati in aranjarea clasei, stabilirea responsabilitatilor si a regulilor clasei.

Centrele de activitate reprezinta o cale eficienta de individualizare, fiind organizate in scopul promovarii in grupuri mici, prin implicare activa, independenta. Exista centre esentiale (citire, scriere, stiinte, matematica, arte) dar se pot amenaja si centre mobile sau temporare, usor de montat si demontat imediat ce se termina de studiat o tema (centrul de actorie, cel de descoperiri). Toate materialele existente la centru sunt folosite in mod independent si responsabil. In acest sens "deschiderea centrelor" se face, de la inceputul clasei I, pe rand, cu explicatiile de rigoare privind rolul centrului si modul de utilizare a materialelor. Se stabilesc reguli, copiii participand la crearea acestora. Ei stiu ca regulile sunt facute nu pentru a pedepsi pe cei ce le incalca ci pentru a asigura securitatea fiecarei persoane, pentru a proteja drepturile individuale si libertatea individului, a da indrumari referitoare la un comportament adecvat. Prin urmare, ele sunt formulate in propozitii cu continut pozitiv. Regulile clasei la care lucram sunt urmatoarele:

1.     Pastram linistea, ordinea si curatenia in clasa.

2.     Ascultam pe cel care vorbeste.

3.     Radem controlat.

4.     Mergem incet prin clasa.

5.     Ne purtam ca niste prieteni.

Daca se observa nerespectarea lor, regula incalcata se reaminteste, dandu-se exemple pozitive si stabilindu-se, prin discutii, ce consecinte decurg din nerespectare.

Un moment important pe parcursul zilei, care contribuie la crearea unui climat pozitiv in clasa, este intalnirea de dimineata, a carei menire este sa deschida inima, mintea si sufletul copiilor. Se desfasoara intr-un loc special in clasa, mereu acelasi. Scaunele pe care sunt asezati copiii sunt dispuse in semicerc, dar se poate sta si direct pe mocheta. In fata lor este sevaletul pe care e pus "mesajul zilei". Prin momentul "intalnirii", este reunit grupul, este incurajata participarea individuala si in grup a copiilor, este citit si discutat mesajul. El introduce o problema legata de programul zilei, un eveniment. Tot la intalnirea de dimineata, se citeste "Agenda zilei" care contine activitatile zilei, pe ore. Calendarul are rolul ancorarii in timp si spatiu, reprezentand si o modalitate de invatare a utilizarii simbolurilor. La intalnire sunt adresate multe intrebari deschise, care lasa loc dialogului, este folosita comunicarea verbala si nonverbala

Buna dispozitie este creata prin salut, continutul mesajului, noutati. Copiii nu se simt niciodata inhibati, povestind, de voie, intamplari din viata personala. Intalnirea reprezinta una din modalitatile de realizare a coeziunii grupului prin promovarea respectului fata de cei din jur si crearea unui climat favorabil desfasurarii activitatii zilei.

In clasele orientate spre nevoile copilului, eficienta se asigura si prin individualizare. Astfel, in centrele de activitati, sarcinile sunt formulate respectand particularitatile de varsta si individuale. Invatatorii aleg metoda de lucru in functie de nivelul de dezvoltare, preocuparile, nevoile copilului. Ei ofera copilului posibilitatea de a alege, de a decide. Se discuta individual cu copilul si parintii acestuia de cate ori este necesar. Evolutia, progresul fiecarui copil sunt oglindite in mapa si portofoliul elevului. Acesta este pus in orele speciale de evaluare sa-si prezinte rezultatul muncii si sa se autoevalueze.

Expunandu-si lucrarile la fiecare centru, elevul are posibilitatea sa revina asupra continutului lucrarilor personale. Cadrele didactice promoveaza conceptul pozitiv de sine, interactionand individual cu copiii. Le arata afectiune, interes, respect, vorbesc prietenos. Inteleg variatiile considerabile dintre copii in ceea ce priveste ritmul dezvoltarii, al gandirii, limbajului si capacitatilor sociale. Ele joaca rolul de facilitatori, sprijinind cresterea individuala. Ofera copiilor oportunitati egale de a lua parte la toate activitatile Recunosc nevoile individuale ale copiilor si creeaza sau modifica experientele de invatare pentru a le satisface. Modifica spatiul fizic atunci cand este necesar sa raspunda nevoilor personale sau ale grupei. Modeleaza o atitudine toleranta si utilizeaza modalitati pozitive de comunicare cu accent pe rezolvarea de probleme si a conflictelor, raspunzand nevoilor unice si potentialului fiecarui copil. Dezvolta sentimentul de "confort emotional", incurajeaza pe fiecare sa gandeasca, sa intrebe, sa experimenteze, sa-si exprime opinia.

Evaluarea in clasele SBS are un specific aparte. Ea nu se raporteaza la o norma preexistenta, atentiei invatatorului ii este supus in special procesul de invatamant si apoi produsul. Nu exista calificative. Este o evaluare continua ce poate asigura o imagine clara, corecta si reprezentativa a capacitatilor si progresului copilului. Are la baza urmatoarele premise:

Trebuie sa implice multiple surse de informatii;

Trebuie sa stimuleze intelegerea, increderea copilului in sine, acumularea de cunostinte;

Dascalii trebuie sa aiba ca parteneri, in procesul de evaluare, parintii si elevii.

La fiecare sfarsit de saptamana, un set de lucrari este trimis acasa, parintii fiind astfel informati cu privire la calitatea muncii copilului. Poate fi insotit si de o scrisoare sau de un chestionar prin care se solicita consemnarea parerilor despre lucrarile elevilor, calitatea, progresul inregistrat. Parintele poate participa, oricand doreste, la activitatile clasei, dandu-i-se posibilitatea de a-si observa copilul.

Cadrele didactice utilizeaza o varietate de strategii de evaluare continua, evitand prejudecatile si etichetarea. Strang informatii referitoare la modul cum isi petrec timpul, cum interactioneaza social, cum lucreaza cu materialele, cum utilizeaza limbajul si rezolva probleme, strang esantioane de scriere, lucrari de la arte, inregistrari audio de citit. Incurajeaza, in acelasi timp, copiii sa devina capabili sa-si judece propria munca si cea a colegilor. Astfel, le cer copiilor sa contribuie si sa accepte comentarii asupra muncii lor. Le ofera posibilitatea de a alege si a explica preferinta pentru o anumita lucrare. Incurajeaza elevii sa asculte critic discutiile si prezentarile orale.

Planificarea pasilor urmatori in invatare se bazeaza pe analiza informatiei actuale. Informatiile despre progresul copiilor sunt impartasite parintilor si gasesc impreuna solutii, creand scopuri individuale pe termen scurt si lung. Se folosesc mai multe modalitati de evaluare:

La fiecare centru de activitate, se discuta, cu fiecare elev, cum a lucrat, ce a gresit, ce are de corectat. Corectarea este imediata iar necesitatea ei bine constientizata (evaluare la centru).

Scaunul autorului , ca instrument de evaluare, implica elevul in procesul autoevaluarii . Elevul devine "autorul" care isi prezinta propria munca, tema personala sau a grupului. Colegii si invatatorul isi vor exprima parerea in termeni pozitivi care sa nu inhibe sau sa deterioreze relatiile dintre copii. Scopul interventiilor acestora nu este notarea, clasificarea elevului ci intelegerea gradului de corectitudine a demersului personal.

Expunerea lucrarilor la fiecare centru da posibilitatea de comparare a fiecaruia cu ceilalti, de reflexie, de intelegere a greselilor, de corectare a demersurilor mentale neadecvate sau slab conturate.

Toate lucrarile sunt datate si, dupa comentarea lor, sunt adunate intr-un portofoliu-mapa. La sfarsitul semestrului, se selecteaza 20-25 lucrari si se pun in mapele de prezentare, acestea dovedind munca fiecarui elev si progresul inregistrat.

Turul galeriei - modalitate de evaluare prin care, dupa afisare (arte) sau terminarea lucrarii (constructii) elevii sunt invitati sa observe lucrarile realizate si sa faca observatii privind originalitatea, creativitatea.

Caietul de evaluare se completeaza la sfarsitul fiecarui semestru. Inlocuieste catalogul. Pana in 1989, era strict specific alternativei. Evaluarea se face descriptiv, pe competente. Presupune o munca laborioasa, grea, de inventariere a competentelor achizitionate si a specificului achizitiilor. El ofera insa un tablou complex al progresului fiecarui elev.

In activitatea zilnica, la clasele SBS, exista o ora speciala de evaluare-autoevaluare, de obicei intre orele 15-16. Cel care s-a remarcat in ziua respectiva prin rezultate deosebite la invatatura si purtare este recompensat. Duce acasa mascota clasei insotita de un jurnal in care noteaza ganduri, consemneaza cum si-a petrecut ziua.

In SBS nu este incurajata concurenta intre copii, deoarece pana la 12-14 ani, functiile de cunoastere nu sunt complet dezvoltate. Individualizarea prin motivare pozitiva si invatarea colaborarii in lucrul pe centre de activitate ajuta la formarea si maturizarea acestor functii. La varsta ciclului primar, psihologii arata ca nu sunt apti sa inteleaga si sa suporte competenta fara urmari negative. E adevarat ca apare concurenta si in comparatiile produse de evaluare in clasele SBS, dar numai in masura in care copilul o poate accepta sau "digera" el insusi. De aceea "step by step" nu creeaza explicit situatii de competitie.

In asigurarea eficientei activitatii din clasele SBS un rol important are parteneriatul scoala-familie. In sistemul SBS lucreaza umar la umar, copil-parinte - invatator, parintii fiind considerati parteneri in educatia copiilor. O relatie eficienta scoala-parinte poate fi realizata, in principal, pe doua cai:

a)     o comunicare bilaterala clara si consistenta

b)     variate mijloace de implicare

Sistemul in discutie presupune voluntariatul parintilor. Sarcini potentiale ale parintelui voluntar ar fi:

coordonator al unor evenimente speciale (in clasa noastra, un parinte a organizat intalnirea cu un iluzionist);

participant la reparatii si imbunatatiri (s-au reparat geamuri, usi, s-au plantat pomi in curtea scolii);

ajutor la activitati stiintifice si artistice (asigurare recuzita serbari);

supraveghetor, alaturi de invatator, pe terenul de joaca sau centre de activitate (au condus grupul la masa, au supravegheat centrul de constructii);

ajutor in organizarea diferitelor sarbatori (100 respectiv 300 de zile de scoala);

organizator de excursii;

colector de fonduri (in unele scoli, parintii sunt organizati in asociatii si platesc cursuri organizate suplimentar cu copiii).

Step by considera parintii ca primii invatatori ai copilului, parte din procesul de invatamant. Acestia sunt invitati sa participe efectiv la clasa sub auspiciile unei colaborari cu invatatorul. Prezenta in clasa a unui parinte este un fapt firesc, nici festiv nici perturbator. Daca parintii sunt implicati in munca la clasa, invatatorii pot observa direct felul in care ei isi motiveaza copiii, ii ajuta in rezolvarea diferitelor situatii. Implicarea parintilor contribuie la o mai buna cunoastere a fiecarui copil. Daca parintii simt ca sunt implicati in actul educativ, ei ajung sa aprecieze eforturile pentru predare-invatare facute de invatatori.

A lucra la o clasa "Step by step" presupune a fi un pasionat cautator de nou, a te implica sufleteste, a munci cat este necesar fara a tine cont pentru cate ore esti remunerat, a te darui meseriei de dascal, a accepta ca trebuie sa inveti in permanenta. Dar rezultatele nu se lasa asteptate.

BIBLIOGRAFIE:

1. Kate Burke Walsh, Predarea orientata dupa necesitatile copilului de 6 - 7 ani, (Copyright pentru Romania, C.E.D.P. Step by step) Iasi, 1999.
2. Kate Burke Walsh, Crearea claselor orientate dupa necesitatile copiilor de 8, 9, 10 ani, (Copyright pentru Romania, C.E.D.P. Step by step) Iasi, 1999.
3. Suporturi de curs pentru clasele I, a II-a, a III-a (2003, 2004, 2005 - Oradea).