Grup(a) scolar(a)

GRUP(A) SCOLAR(A)

Grupul scolar/Grupa scolara reprezinta un ansamblu de personane constituite la nivelul unei entitati psihosociale raportata la acelasi sistem de valori, interese, caracteristici angajate la nivelul unor (inter)actiuni pedagogice care vizeaza atingerea unor obiective comune.

Analiza conceptului presupune cunoasterea variantelor de grup/a definite in literatura de specialitate din diferite perspective metodologice. Perspectiva evaluarii si a cercetarii pedagogice propune urmatoarele categorii de grup(e) - vezi De Landsheere, Gilbert, 1992, pag. 147-149:

a) grupa-obiect, 'caracterizata prin organizare piramidala, ierarhica; grupa-su-biect, 'definita prin structuri de schimburi egalitare, cu comunicare orizontala';

b) grupa-clasa specifica mediului scolar, interpretabila ca 'juxtapunere de persoane in interactiune, condusa de un profesor' si ca 'echipa' analizabila in sens sociopsi-hologic, 'in cadrul careia toti membrii sunt in interactiune unii cu alti, cu includerea profesorului';

c) grupa de control sau grupa martor care in conditiile unui experiment este supusa pretestului si testului dar nu si tratamentului specific cercetarii respective;

d) grupa de diagnostic, considerata si grupa de baza sau grupa de sensibilizare care este reunita special pentru realizarea unei inverstigatii cu obiective precise (cunoasterea relatiilor interpersonale, evaluarea raporturilor de comunicare, analiza schimburilor verbale, intelegerea fenomenelor afectiv-motivationale. aprecierea progresului inregistrat la nivelul coeziunii grupei etc);

e) grupa bazata pe interactiunea directa, care presupune proiectarea unor raporturi de comunicare intelectuala, afectiva, motivationala etc. realizate 'fata in fata':

J) grupa de varf, conceputa in functie de anumite criterii de performanta intelectuala, morala, tehnologica, estetica etc;

g) grupa de referinta - 'opusa notiunii de grupa de apartenenta, din care persoana face efectiv parte' - defineste 'grupa la care persoana se raporteaza adesea in perspectiva unei frustrari relative';

h) grupa de intalnire, definita ca o grupa restransa, 'permite fiecarui participant sa cunoasca si sa descrie modurile personale ale altuia () exprimate in principal prin limbaj nonverbal';

i) grupa spontana sau infomala, care se dezvolta in afara unei organizatii formale (clasei, scolii) sau chiar in interiorul ei, !'mai ales cand aceasta se dovedeste ineficace sau nu este susceptibila sa satisfaca necesitati importane ale membrilor';

j) grupa de cercetare complexa, formata din persoane cu specializari diferite, selectionate cu rigurozitate in conditiile unui antrenament creativ realizat pe termen lung;

k) grupa omogena, organizata dupa nivelul de dezvoltare a aptitudinilor testat intr-un anumit moment, dupa anumite criterii validate, din punct de vedere psihologic, pedagogic etc, la scara sociala;

l) grupa neomogena, care include elevi cu aptitudini puternice-medii-slabe:

m) grupe echivalente sau paralele, constituite prin: tragere Ia sorti, criterii tip, 'perechi echivalente';

n) grupe de nivel, selectionate provizoriu din perspectiva performantei scolare, e-valuate la un anumit moment dat, de regula in cadul unei anumite discipline scolare.

Specificul grupului scolar/grupei scolare poate fi analizat din perspectiva urmatoarelor criterii:

- forma de organizare: formala /clasa de elevi; nonformala /grupe de studiu, cercuri de specialitate, echipe sportive, artistice, formatiuni de lucru etc); informala (grupuri spontane etc);

- structura functionala: grup(a): deschis(a) - inchis(a);

- scopul pedagogic prioritar: didactic (vezi invatamantul pe grupe), educativ (vezi grupele care vizeaza dezbaterea pe teme etice estetice, tehnologice, sportive etc);

- tipul de relatii activate: directe (grup primar/grupa primara); indirecte (grup secundar/grupa secundara);

- marimea, dimensiunea grupei/grupului: grup restrans/grupa restransa (3-20 de membri); grup extins/grupa extinsa (peste 20-30 de membri);

- rolul investit in cadrul activitatii de instruire: grup(a) de nivel - grup(a) echiva-lent(a) - grup(a)pereche

- rolul jucat in realizarea unei cercetari pedagogice: grup(a) de control - experimentala) -pilot; grup(a) de baza -grup(a) experimental(a) - grup(a) de evaluare..

- gradul de coeziune realizat: grup(a) format(a) - pe cale de formare; grup(a) o-mogen(a) - neomogen(a) - vezi Dictionnaire actuel de l'education, 1993, pag.673-678),

Coeziunea grupului scolar/grupei scolare depinde de actiunea urmatorilor factori: scopul pedagogic asumat pe termen mediu si lung; obiectivele pedagogice ope-rationalizate pe termen scurt; cantitatea si calitatea interactiunilor psihosociale realizate efectiv intre participanti; competivitatea grupului/grupei in raport cu cerintele mediului extern, didactic si extradidactic, scolar si extrascolar: securitatea psihosociala a participantilor, dependenta de reusita generala si individuala a acestora: eficientiza-rea permanenta a comunicarii intre participanti (vezi Courday. Leandre. 1973, pag.56).

Clasa scolara, in calitatea sa de grup(a) cu caracteristici specifice, poate fi analizata prin intermediul conceptului pedagogic de sintalitate a colecthailui de elevi (vezi Nicola, Ioan, 1978).

Acest concept pedagogic, operationalizabil din perspectiva teoriei grupurilor, reflecta realitatea psihosociala a clasei scolare care 'nu este o societate in miniatura, nu include colective identice, nu se reduce la cunoasterea personalitatilor care o compun'. Realitatea evocata este proprie (micro)grupurilor formate de la 3-5 membrii la 35-40 de membrii care interactioneaza in sensul unor raporturi directe, in cadrul unei struc-turi configurationale specifice subordonata unor obiective care vizeaza performante de coeziune si de eficacitate optima.

Sintalitatea defineste astfel 'personalitatea grupului' determinata la nivelul structurii de functionare a clasei scolare perfectibila in conditiile unui camp microsocial. rezultat din interactiunea membrilor colectivului (de elevi: didactic) in vederea realizarii unor obiective pedagogice specifice (coeziune, consens, autoorganizare, unitate, consecventa, eficacitate in activitatea educativa/didactica) - vezi Dictionar de pedagogie. 1979, pag.409. - Vezi Caietul dirigintelui, invatamantul pe grupe.