UNIVERSITATEA "GEORGE BARITIU" din BRASOV
DEPARTAMENTUL pentru PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Lucrari practice
PSIHOLOGIA EDUCATIEI
Tema nr. 1:
Problematica educabilitatii. Folosind experienta dvs. personala precum si informatiile din anexa nr.1, argumentati importanta ereditatii psihologice si a mediului socio-cultural in dezvoltarea individului.
Tema nr. 2:
Folosind informatiile din anexa nr.2, cap. 2 din "Psihologie scolara si optim educational" (autor: Jude I.), precum si experienta dvs personala, evidentiati problemele majore care apar in dezvoltarea psiho-comportamentala a puberilor si adolescentilor. Ce consecinte decurg de aici pentru o colaborare optima profesor-elev?
Tema nr. 3:
3.1. Folosind informatiile din anexa nr.3, cap. 12 din "Psihologie scolara si optim educational", (autor: Jude I.), precum si experienta dvs personala, identificati si exemplificati ce relatie exista intre esecul la invatatura si devierile comportamentale ale elevilor.
3.2. Realizati 2 studii de caz: unul pentru un elev cu succes scolar si unul pentru un elev cu esec scolar, cu explicarea cauzelor, descrierea succesului sau insuccesului social ulterior.
3.3. Analizati schema de mai jos:
|
Factor dispozitional |
Abilitati |
Efort |
|
Factor situational |
Natura situatiei |
Risc Sansa |
|
Factori stabili |
Factori instabili |
Atribuirea = teoria care incearca sa explice modul in care indivizii, grupurile isi explica propriul comportament sau comportamentul altuia.
3.4. Folosind schema de mai sus, apreciati modul in care:
profesorii au tendinta de a atribui cauzele succesului si esecului scolar la clasa unde predau;
parintii au tendinta de a atribui cauzele succesului si esecului scolar al propriului copil.
Tema nr. 4:
4.1. Completati o fisa psihopedagogica (fisa tip-anexa nr.4) pentru un elev din clasele V-VIII si pentru un elev din clasele IX-XII.
4.2. Folosind chestionarele din anexa nr.5, stabiliti-va tipul temperamental.
Tema nr. 5:
5.1. Completati chestionarul privind stilul de invatare (anexa nr. 6).
5.2.Deoarece intr-o clasa de elevi poate fi identificat un mozaic de stiluri de invatare, apreciati care trebuie sa fie abordarea profesorului in predarea disciplinei (economie, informatica, filosofie, sport) pentru imbunatatirea performantelor elevilor la disciplina respectiva.
Tema nr. 6:
Folosind informatiile din cap.10 din "Psihologie scolara si optim educational" (autor: Jude I.), precum si experienta dvs. personala, argumentati si exemplificati intr-un eseu importanta personalitatii profesorului (temperament, aptitudini, caracter) pentru o colaborare optima pofesor-elev. Realizati portretul profesorului ideal.
Tema nr. 7: Analiza tranzactionala (René de Lassus, Ed. Teora, 2000)
7.1. Analizati textul de mai jos:
"In fiecare dintre noi exista trei parti, trei Stari diferite a ceea ce psihologia numeste Eul nostru. Adica partea cea mai accesibila a psihicului nostru.
Aceste trei parti sunt numite cele trei Stari ale Eului: Parinte (P), Adult (A), Copil (C)
Parinte normativ dicteaza, conduce, impune, emite principii, protejeaza, judeca, critica, devalorizeaza, agreseaza
Parinte permisiv: ajuta, incurajeaza, felicita, apreciaza, isi asuma sarcini in locul cuiva pe care il supraprotejeaza
Adult: compara, evalueaza, analizeaza, gandeste, inregistreaza si comunica informatii, cere
Copil apatic: se adapteaza la trebuintele altora (supunere), sta deoparte, se devalorizeaza, sustine sistematic contrariul
Copil liber: isi exprima spontan trebuintele, emotiile, sentimentele; contine: capacitate intuitiva, sursa de creativitate
7.2. Completati chestionarul din anexa nr. 7.
7.3. Cele mai frecvente situatii scolare gasesc profesorul in starea de parinte, iar elevul in starea de copil. Care credeti ca sunt avantajele si dezavantajele unei asemenea abordari? Dar ale unei abordari adult-adult in relatia profesor-elev? - cum ar putea profesorul sa realizeze aceasta situatie?
Tema nr. 8:
8.1. Enumerati si argumentati modalitatile prin care profesorul poate stimula motivatia pentru invatare a elevilor, precum si principalele metode si tehnici de invatare eficienta.
8.2. Prezentati problemele specifice invatarii la adulti.
Anexa nr.1
Educabilitatea semnifica insusirea, proprietatea fiintei umane de a fi modificabila prin educatie, in sens de formare si transformare, capacitatea individului de a beneficia de actiunea educativa, de a fi educat. Asa cum se apreciaza in Dictionarul de pedagogie, "educabilitatea este categoria pedagogica fundamentala vizand ponderea educatiei in procesul dezvoltarii omului - cum se spune mai frecvent - puterea educatiei". Se poate constata chiar numai din aceste doua definitii ca educabilitatea semnifica in acelasi timp doua aspecte, e adevarat, care se suprapun, si anume, pe de o parte, proprietatea fiintei umane de a putea fi formata in sens psihologic prin educatie, iar pe de alta parte, faptul ca educatia dispune de forta, de puterea de a face acest lucru, bineinteles, in interactiune cu alti factori.
Sistemul psihic uman si personalitatea se edifica in zona de interactiune dintre biologic si socio-cultural. Devenirea fiintei umane are loc sub actiunea unei multitudini de influente, extrem de variate, dintre care unele externe, altele interne, unele directe, altele indirecte, unele naturale, altele sociale, unele permanente, altele episodice, unele cu actiune cauzal determinativa, altele cu rol de conditie sau premisa, etc.
Ereditatea - premisa naturala a dezvoltarii psiho-individuale
Fara sa fie un adept al teoriei ereditariste, intr-un pasaj celebru al eseurilor sale, scriitorul si filosoful umanist Michel de Montaigne, se intreba, la mijlocul secolului al XVI-lea:
"Ce fel de monstru sa fie aceasta picatura de samanta din care suntem zamisliti, purtand in ea tiparul, nu numai al formei corporale, dar si al cugetarilor si inclinatiilor parintilor nostri? Picatura aceasta de apa, unde ascunde ea oare acest numar infinit de forme? Si cum se poate ca poarta in ea aceste asemanari care inainteaza atat de temerar, atat de neregulat, incat stranepotul seamana cu strabunicul si nepotul cu unchiul?"
Ereditatea este proprietatea organismelor vii de a transmite urmasilor un "mesaj" specificat prin intermediul genelor. Altfel spus, ereditatea este o "mostenire" de la parinti (zestre ereditara), dar nu o transcriere pur si simplu a insusirilor parintilor, ci a genelor acestora, ce contin informatia genetica.
Un timp, geneticinii au considerat genele ca pe niste particule autonome. In conformitate cu un asemenea punct de vedere, ar exista cate o gena pentru fiecare caracter ereditar transmis, o gena pentru culoarea ochilor, o gena pentru forma capului, o gena pentru configuratia dentitiei si de o maniera similara pentru toate caracterele morfologice, fiziologice si psihologice. La mijlocul deceniului 5 al secolului XX, oamenii de stiinta au demonstrat ca genele nu sunt autonome si ca ele pot sa nu functioneze in permanenta, fiind incadrate de un intreg sistem de reglementari care le adapteaza continuu activitatea la necesitatile celulei, in virtutea prezentei unor factori activatori sau represori. Faptul ca produsul unor gene poate servi ca "activator" sau "represor" pentru alte gene demonstreaza numeroasele interactiuni ce pot exista intre factori diferiti. De asemenea, tot genetica a demonstrat universalitatea codului genetic, el fiind acelasi la toate speciile de plante si la animale, acelasi codon codifica acelasi aminoacid la toate speciile, atat la bacterii cat si la om. Timp de miliarde de ani - de-a lungul intregii evolutii a speciilor, genele nu s-au schimbat. In tot acest timp a evoluat doar modul de a se organiza al genelor, in raport cu perfectionarea organismelor vii, adoptand combinatii din ce in ce mai complexe si crescand astfel valoarea informativa, posibiliatile ansamblului.
Codul genetic este acelasi iar materia vie, de la bacterie pana la organismul omenesc nu cuprinde decat 20 de acizi aminati, corespunzand genelor in milioane de combinatii. Astfel, inlantuirile metabolice, judicios combinate in procesul vietii, creeaza sisteme de integrare si schimburi foarte complexe, reprezentand insasi structura speciilor vii, tot asa cum cele 27 de semne, de exempu, ale alfabetului se pot compune in infinite cuvinte si fraze. Pe tot parcursul existentei vietii pe pamant, aceasta nu s-a dezvoltat datorita aparitiei unor gene noi, necunoscute, in detrimentul genelor mai batrane. Viata in dezvoltare este creatia unor combinatii noi, unor programari ale acelorasi gene.
A afirma ca parintii transmit urmasilor nu insusirile lor gata formate ci "mesaje" specificate prin intermediul genelor este un adevar. Acest adevar insa trebuie dus mai departe, precizand in ce consta si ce se intampla cu aceste informatii genetice si, mai ales, daca exista o influenta a ereditatii biologice asupra dezvoltarii psihice. Sub aspect biologic, ereditatea (zestrea ereditara) reprezinta tocmai acel ansamblu de insusiri stabile, fixate genetic si transmisibile urmasilor sub forma unei anumite organizari fizice si biochimice. Ca sa fim mai expliciti, folosindu-ne de datele actuale ale geneticii, prin "mesajele" codificate se determina genetic:
a) o anumita "schema" corporala, sexul, diversitatea si specificul structural si functional al organelor de simt (olfactiv, gustativ, vizual, auditiv, tactil), a aparatelor si sistemelor anatomice (respirator, digestiv, circulator, locomotor), reflexe si trebuinte fundamentale, indispensabile contactului initial cu ambianta.
b) o serie de insusiri mai restranse, individuale, unele fizice externe (greutatea masei corporale la nastere, marimea capului, culoarea pielii, conformatia fetei, culoarea ochilor, etc.), altele intrne, biochimice (particularitati ale compozitiei chimice a sangelui si ale structurii celulare, ale schimbului de substante cu mediul), altele fucntionale (plasticitatea sistemului nervos, unele particularitati anatomo-fiziologice ale analizatorilor, caracteristici tipologice ale proceselor nervoase fundamentale, ca intensitate, echilibru si mobilitate, incarcatura fluxului sangvin pe unitatea de timp, etc.).
Am putea continua aceasta enumerare, trecand din planul biologicului in cel al psihologicului? Altfel spus, procesele psihice, insusirile de personalitate sunt determinate ereditar in aceeasi maniera si cu aceeasi fidelitate precum caracteristicile fizico-biologice?
Pana in prezent, cercetarile genetice nu pun in evidenta date certe cu privire la substratul biologic al transmiterii calitatilor psihice, ceea ce nu inseamna ca se neaga orice relatie si influenta intre biologicul si psihicul uman. Intre gene ca substante biochimice si caracterele psihologice se afla "distante" mari, ce presupun numeroase transformari calitative ce au nevoie de "forte" specifice ce nu le contine in sine biologicul. Genele insesi nu se poate spune ca sunt "bune" sau "rele", totul depinzand de ceea ce inconjoara gena, de genotip si de conditiile ambiantei individului purtator. Viul este o informatie genetica adaptata la ambianta, rolul genei fiind acela de a explora ambianta.
Asa cum se stie, particularitatile ereditare reprezinta doar un ansamblu de potentialitati (disponibilitati) codificate sub forma unui program genetic. In cadrul acestuia, sunt disponibilitati care datorita caracterului subordonat, in raport cu gena dominanta, al genei de care sunt legate, desi se transmit, raman totusi latente, alcatuind genotipul, si disponibilitati care transmitandu-se devin manifeste, gratie pozitiei dominante a genei cu care sunt corelate, alcatuind ceea ce se numeste fenotipul. Fenotipul desemneaza, deci, acel ansamblu de insusiri si caractere care se manifesta in mod vizibil la un individ si care sunt determinate atat de baza ereditara cat si de conditiile de mediu sau, altfel spus, ansamblul de insusiri si caractere provenite din interactiunea genotipului cu circumstantele mediului. Deci fenotipul este un fel de "zona activa", "poarta de deschidere" a genotipului spre mediu si a mediului spre genotip.
Urmasul nu este din punct de vedere fizic o copie identica si exclusiva nici a tatalui, nici a mamei si nici o simpla suma a caracterelor acestora. Ele reprezinta o alcatuire noua, inauntru careia insusirile biologice ale tatalui si ale mamei interactioneaza si se modifica unele pe altele.
Omul devine om nu doar pentru ca traieste intr-un mediu specific ci si pentru ca se naste om.
Toate cazurile de deficiente din nastere ne atrag atentia ca "perturbarile" zestrei ereditare diminueaza, limiteaza sau fac ineficienta actiunea mediului. Sa amintim aici accidentele cromozomiale, cand intamplarea face ca o pereche de cromozomi sa nu se separe in timpul formarii celulelor germinale, aparand celule cu un cromozom in plus sau in minus si, respectiv, noi nascuti cu cromozomi in plus sau in minus. Prea mult nu se stie nici in ce sens si cand mediul provoaca si el accidente cromozomiale. Oricum, insa, in mediul ambiant exista numerosi factori care pot perturba diviziunea celulara. Radiatiile ionizante, asa cum sunt razele Rontgen, de pilda, antreneaza numeroase anomalii cromozomiale. Probabil si o parte dn substantele chimice folosite in industrie au efecte similare.
Mediul - cadru socio-uman al dezvoltarii psiho-individuale
Daca premisele ereditare sunt absolut indispensabile dezvoltarii psihice, constituind terenul pe care acesta se construieste, mediul este si mai profund implicat in aceasta dezvoltare, oferind materialul de constructie si devenind in acelasi timp forta ce declanseaza si intretine aceasta dezvoltare.
Conceptul de mediu are o sfera foarte ampla, desemnand, in sensul larg al cuvantului, cadrul in care se naste, traieste si se dezvolta copilul (omul). Daca factorul ereditar este considerat un factor intern, endogen, in raport cu individul uman, mediul este un factor extern, exogen. Influenta acestui factor actioneaza asupra omului nu doar dupa nasterea sa, ci chiar din momentul actului conceptiei, deci, inclusiv in perioada intrauterina. Este adevarat ca in perioada intrauterina actiunea mediului este mediata de organismul mamei iar dupa nastere actiunea sa este directa. Contrar unor prejudecati conform carora mediul intrauterin asigura in orice conditii buna dezvoltare a fatului, regimul corespunzator de viata, de munca, de alimentatie al femeii gravide este o conditie esentiala pentru aceasta dezvoltare. De aici si necesitatea educatiei si recomandarilor ce trebuie facute cuplului conjugal si femeii gravide in special, cu privire la indicatiile si contraindicatiile de acest fel. Consumul excesiv de alcool, fumatul, mediul toxic, tratamentele medicamentoase ale mamei, starile sufletesti depresive, viata "dezordonata", expunerile la accidente, traumatismele psihice si fizice, etc., afecteaza evolutia fatului, putand produce sensibilitati senzoriale si psihice.
Dupa nastere, copilul este supus in continuare, de data aceasta direct, influentei factorilor de mediu extern, fizici si sociali. Mediul contine atat factori de mediu naturali, precum clima, relieful, flora, fauna, cat si factori de mediu social, cuprinzand ansamblul de informatii, structuri, relatii si produse realizate de oameni in succesiunea generatiilor. Mediul social este un fel de zestre sociala pe care fiecare nou nascut o gaseste la nastere si in interactiune cu care se dezvolta psihic si se realizeaza ca personalitate.
Dupa continutul concret al tipului de conditii pe care le ofera dezvoltarii, mediul social poate fi divizat in mediul socio-economic, mediul socio-profesional, mediul socio-igienic, mediul socio-cultural, mediul socio-comunicativ si socio-afectiv.
Dupa grupurile sociale carora li se integreaza simultan sau succesiv copilul, mediul social poate fi divizat in mediul familial, mediul cresei si gradinitei, mediul scolar si mediul rezidential ca macromediu social.
Trecand peste aceste considerente generale asupra mediului, trebuie sa spunem ca legatura cu dezvoltarea psihica este incontestabila. Ea a fost si este demonstrata de numeroase anchete, studii si experimente, care releva variatiile pe care le introduce mediul in dezvoltarea psihica in functie de calitatile si disponibilitatile sale. Sunt cunoscute in acest sens cercetarile facute de specialisti cu privire la conexiunea dintre deficientele mentale si factorii economici si culturali, variatiile pe care le introduce mediul socio-economic in evolutia rezultatelor la invatare, rolul mediului social in momentul de debut al limbajului si gandirii, diferentele de dezvoltare psihica intre copiii crescuti in familia de origine si cei adoptati, imtre copiii doriti de parinti si cei nedoriti, intre copilul unic si cel dintr-un mediu familial mai numeors, influenta originii sociale, a profesiunii parintilor si a mediului rezidential asupra sanselor reusitei la invatamantul superior, etc.
Un alt grup de cercetatori care a adus date semnificative despre rolul mediului social in dezvoltarea psihica, mai corect spus despre efectele absentei acestuia, au fost cele facute pe cazurile de copii "salbatici". Istoria a consemnat peste 52 de fiinte umane (copii) ce au fost gasite dupa ce au trait un numar de ani in afara societatii, supravietuind in diferite colectivitati de animale (maimute, lupi) si de pasari. Cel mai recent, cel mai cunoscut si poate cel mai interesant caz de acest gen este cel al lui Ramu, gasit in 1957 pe peronul garii din Lucknow (India). Ramu inseamna in limba indiana copil-lup. Este vorba despre un copil caruia antropologii i-au stabilit varsta de 9 ani, perioada de timp pe care o petrecuse intr-o colectivitate de lupi. El a fost internat in spitalul din Lucknow, unde a trait pana in toamna anului 1968, cand implinise aproximativ 20 de ani. El a primit o ingrijire deosebita si a fost supus unor studii sistematice de o echipa de medici, psihologi, antropologi si pedagogi. In ciuda eforturilor depuse in cei 11 ani cat a mai trait, dupa ce a fost gasit, specialistii nu l-au putut aduce pe Ramu in "randul oamenilor". El nu s-a putut exprima niciodata decat prin mugete, n-a mancat decat carne cruda, frunze si radacini de copaci, n-a baut lapte si apa decat cu limba, n-a mers decat in patru labe, a suportat greu lumina zilei, fiind adaptat perfect luminii nocturne. Iata cum datul ereditar prin el insusi nu poate produce structuri si procese psihice specific umane. Mediul social devine o conditie indispensabila a dezvoltarii psihice umane. Afirmatia este cu atat mai valabila pentru primii ani de viata si pentru momentele de debut ale diferitelor structuri si procese psihice.
Educatia - factor determinant al formarii si dezvoltarii personalitatii
Dezvoltarea psihica nu o pot realiza numai premisele ereditare, nici numai conditiile de mediu considerate ca factori cu actiune separata si nici simpla convergenta a acestora. Pentru relationarea realitatii biologice a organismului uman cu datele de constructie, materiale si spirituale, oferite de mediu, ca si pentru orientarea acestei deveniri, este necesar un fel de "operator" special, un "organizator" de proces, cu functii de conducator al acestei dezvoltari. Rolul acestui operator si organizator de proces il indeplineste educatia. Desi educatia se desfasoara in interiorul mediului, fiind intr-un anumit sens o componenta a acestuia, nu trebuie redusa sau confundata cu orice influenta a mediului. Educatia nu mai este o simpla influenta, ci devine o activitate constructiva, specializata, realizata intentionat, planificat, cu personal specializat (familial, scolar, etc) vizand ca finalitate "reglarea" dezvoltarii psihice si formarea personalitatii copilului (omului). Deci educatia este un proces dirijat spre scop, o activitate constienta ce vizeaza o anumita finalitate, inspirata de exigentele impuse de societate, in raport cu ce trebuie sa devina copilul (omul) timpului si societatii respective. In forma de proces instructiv-educativ pe care o imbraca, educatia opereaza cu un anumit continut, selectat dupa criterii logice si psiho-pedagogice, utilizat si valorificat in programe educative complete, prin metode si procedee adecvate si in forme de organizare specifice.
Educatia este o "deschidere" si o "iluminare" in mediu catre acele elemente ale acestuia care pot si trebuie sa capteze atentia si sa devina continutul activitatii de dezvoltare a copilului. Altfel spus, educatia este o actiune de structurare, organizare si valorificare a mediului facuta cu scopul declarat de a orienta si optimiza dezvoltarea psihica si formarea personalitatii copilului (omului).
Daca ereditatea este o "deschidere" a dezvoltarii psihice, iar mediul o sursa obiectiva din care se extrage substanta dezvoltarii, educatia isi propune deliberat sa aleaga si sa precizeze perspectiva acestei dezvoltari si modalitatea completa de utilizare a resurselor ereditatii si mediului. Educatia are sansa de a deveni si devine un adevarat factor determinant al dezvoltarii numai daca este proiectata, asigurata si desfasurata efectiv in consens cu exigentele semnalate. Determinanta nu este, deci, orice educatie, ci doar educatia corect construita, in interactiune cu datele ereditatii si mediului. Atunci cand educatia se transforma in autoeducatie, putem spune ca aceasta dezvoltare intra tot mai mult in zona libertatii si demnitatii umane, fiecare individ devenind constructorul constient al propriei sale formari ca personalitate.
(Dupa prof.univ.dr. Stan Panturu, Fundamente pedagogice, Curs pentru invatamant la distanta)
Anexa nr. 2 - xerox din Verza, cap. 8 si 9
Anexa nr. 3
Devierile comportamentale si combaterea lor
(din "Psihologie scolara", volum coordonat de Andrei Cosmovici si Luminita Iacob, Ed. Polirom, Iasi, 1999)
Adaptarea reprezinta, se stie, insasi conditia vietii. Exista adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci cand organismul se transforma in functie de mediu, iar aceasta transformare are ca efect un echilibru al schimburilor intre mediu si el, favorabil conservarii sale. Potrivit conceptiei lui J. Piaget, cu viata psihica se petrece un fenomen asemanator. Asa cum organismul recurge la permanente schimburi cu mediul incojurator , pentru a ramane in acord cu acesta si pentru a mentine echilibrul mediului sau interior, tot asa sistemul psihic uman nu-si poate asigura unitatea interna si armonia cu exteriorul, decat daca dovedeste plasticitate comportamentala: pe de o parte, o sincronizare cu cerintele mediului in limitele resurselor individuale (respectiv o mdificare a comportamentului persoanei in functie de exigentele mediului socio-cultural; "acomodare"), iar pe de alta parte, o transformare a conditiilor mediului in fucntie de scopurile si aspiratiile individuale ale persoanei ("asimilare").
Adaptarea de tip psihologic presupune, asadar, asimilarea de noi cunostinte si valori, dar si renuntari la atitudini sau valori personale, care se dovedesc nefucntionale (pentur ca sunt considerate inacceptabile de catre societate). Atat mediul familial, cat si cel scolar, iar apoi cel profesional si social, il obliga pe copil sa se supuna acestui comportament continuu de adaptare si remodelare in fucntie de cerintele si exigentele specifice mediilor respective.
Din perspectiva piagetiana, dezadaptarea desemneaza situatia opusa celei prezentate mai sus, respectiv incapacitatea persoanei de a realiza, in mod echilibrat, procesele de "asimilare" si "acomodare". Caracteristic persoanei dezadaptate este ignorarea constanta sau respingerea voita a cerintelor si exigentelor exterioare, supralicitand in schimb dorintele si trebuintele individuale. Poate fi insa si situatia inversa, prezenta mai mult in cazuri extreme (patologice), cand persoana ajunge sa fie atat de dezamagita de ea insasi, incat isi ignora orice optiuni sau preferinte personale, lasandu-se in "voia sortii".
Din perspectiva juridica, se acorda calificativul de conduita dezadaptata (sau devianta) acelei atitudini care se abate de la normele acceptate in interiorul unui grup, al unei institutii sau al unei societati, fapt care duce la conflicte intre individul respectiv si grupul sau institutia careia ii apartine. Delincventa este o considerata o forma mai grava a fenomului de devianta, ea reprezentand o fapta cu un caracter socialmente periculos, prevazut de legea penala, si care este savarsita cu vinovatie.
Dezadaptarea scolara poate fi considerata ca un aspect al dezadaptarii sociale. O conditie esentiala a adaptarii scolare o reprezinta realizarea concordantei intre cerintele obiectivelor instructiv-educative si raspunsul comportamental adecvat al elevului fata de acestea. Cu alte cuvinte, esenta adaptarii scolare consta in ajustarea reciproca a procesului de educatie, pe de o parte, si a caracteristicilor de personalitate ale elevului, pe de alta parte. Vom spune, prin urmare, ca un elev este adaptat atunci cand realizeaza, in egala masura, adaptarea pedagogica (sau instructionala) si adaptarea relationala.
Inadaptarea comportamentala a unor elevi vizeaza, in principal, tulburarile de relationare a elevilor in cauza cu parintii, profesorii, colegii si incalcarea regulilor colectivitatii scolare sau extrascolare.
Manifestarile cu aspect predelictual si cele infractionale rezulta, de obicei, din interactiunea unor cauze individuale si sociale cu o serie de conditii favorizante.
A. Factorii individuali tin de capacitatea personala a fiecarui elev de a reactiona, adica de resursele personale, de bogatia si calitatea "schemelor de adaptare"; astfel, unii elevi au un potential mai mare de adaptare (de maleabilitate, comunicare, acceptare a interdictiilor, de toleranta la frustrare), iar altii unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranti, mai putin pemisivi in raportul cu ceilalti).
In general, acesti factori individuali pot fi grupati in doua categorii:
1. factori constitutionali, dependenti de zestrea ereditara si de structura neuro-psihica a copilului (deficiente intelectuale si modificari accentuate ale vietii afective si ale vointei: toleranta foarte scazuta la frustrare, o pronuntata labilitate afectiva, un potential agresiv ridicat, indiferenta afectiva).
2. unele particularitati ale personalitatii in formare (de exemplu, diferite tulburari de caracter, sau atitudini negative, formate sub influenta unor factori defavorabili ai mediului). Desi nu se poate pune semn de egalitate intre "caracteriali" si delincventi, deoarece nu toti copiii cu tulburari de caracter devin delincventi, si nu toti delincventii au cunoscut (traversat) in copilarie sau adolescenta o faza "caracteriala", se constata totusi faptul ca, in numeroase cazuri, delincventa juvenila este precedata de tulburari de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat in structura caracterului respectivilor minori.
B. Factori externi
1. Factori psiho-pedagogici de ordin familial:
-deficite de climat familial si de structura familiala (exista: familii reprimatoare, care inabusa spiritul de independenta al copilului si familii liberale, care dezvolta initiativele acestuia; familii integrate social, sigure de ele, care prezinta un grad ridicat de receptivitate socaila, si familii la limita integrarii , nesigure, inchistate, refractare la tot ce apare nou pe plan social; familii active, care incurajeaza formarea la membrii mai tineri ai familiei a dinamismului, increderii in sine, a motivatiei in munca si familii pasive, indiferente, indolente, care genereaza sentimentul de esec, de neincredere in viata, etc. Alte situatii: absenta temporara a unuia dintre parinti, decesul unuia sau ambilor parinti, familia adoptiva, familii disociate, copii abandonati, familii reconstituite din persoane divortate, cu copii rezultati din casatorii anterioare);
-divergentele educative dintre membrii adulti ai familiei (parinti, bunici, etc.);
-grupul fratern sau situatia copilului unic;
-dezacordul dintre cerere si oferta: parintii trebuie sa faca dovada unui simt al masurii in atitudinea si exigentele preconizate fata de copil, dublat de capacitatea de a prevedea reactiile si starile interne ale copilului, aparute atunci cand iau o masura educativa.
2. Factori psiho-pedagogici de ordin scolar:
-sub si supraaprecierea capacitatilor reale ale elevului;
-dezacordul asupra motivatiilor conduitei elevului (intre profesor si elev pot sa apara dezacorduri importante cu privire la motivele realecare explica reusitele sau nereusitele sale scolare: astfel, in timp ce profesorul atribuie comportamentului elevului un motiv pe care el, ca educator, il considera real, elevul in cauza nu se arata de acord cu motivele ce i se atribuie in legatura cu o fapta savarsita de el si, in consecinta, respinge masurile luate d eprofesor impotriva lui).
-conflictele individuale in cadrul clasei de elevi.
Esecul la invatatura si prevenirea lui
(din "Psihologie scolara", volum coordonat de Andrei Cosmovici si Luminita Iacob, Ed. Polirom, Iasi, 1999)
Exista doua tipuri de esec scolar:
a) Un esec scolar de tip cognitiv, care se refera la neutralizarea de catre elevii in cauza a obiectivelor pedagogice. Acest tip de esec atesta nivluri scazute de competenta la elevii respectivi, provocand rezultate slabe la examene si concursuri scolare, respectiv corigente, repetente, etc. Aceste niveluri scazute de competenta se explica fie prin intarzieri in dezvoltarea intelectuala, fie printr-o serie de neajunsuri in plan motivational, volitional si operational, de genul:
● un nivel foarte scazut de aspiratii si de expectante in raport cu activitatea scolaar si cu propriul eu;
● reduse disponibilitati voluntare (de vointa) necesare formularii obiectivelor de invatare si depasirii obstacolelor (dificultatilor) care apar in mod inerent pe parcursul activitatii de invatare;
● absenta unor deprinderi de munca sistematica si a obisnuintei elevului de a-si autoevalua rezultatele scolare din perspectiva unor criterii obiective, promovate de scoala;
● insuficiente la nivelul operatiilor logic-abstracte ale gandirii, de tipul: incompetenta de limbaj (de a raspunde concis sau intr-o forma dezvoltata la intrebarile profesorului); incapacitatea de a relationa informatiile (de a le pune in contexte variate si flexibile), etc.
b) Un esec scolar de tip necognitiv, care se refera la inadaptarea elevului la exigentele ambiantei scolare. Elevul dezadaptat recurge la abandonul scolar, la parasirea precoce a scolii, in favoarea unui mediu mai putin coercitiv, de regula cel al strazii sau al grupurilor de tineri necontrolati.
Cauze ale esecului scolar:
Esecurile scolare sunt rezultatul unor conditionari multiple, unele tinand de elev, altele vizand scoala, familia sau factorii generali de ambianta educationala.
Dintre cauzele care tin de elev, cele mai des investigate sunt cele referitoare la rolul pe care-l pot avea unele boli organice, unele deficiente fizice sau senzoriale si unii factori psihologici individuali, de origine endogena (cum ar fi deficienta mentala, adica nivelul redus al inteligentei individuale, autismul infantil, hiperexcitabilitate) sau exogena (elevul este adeseori expus realizarii unor stari depresive sau de soc care il vor dezorganiza si inhiba sub raport intelectual si volitional).
Factori scolari, cum ar fi:
● rigiditatea ritmurilor de invatare, care presupune obligativitatea asimilarii cotinuturilor invatamantului in nitati temporale unice pentru toti elevii;
● diferentele semnificative existente intre profesori si chiar scoli in ceea ce priveste natura si nivelul exigentelor cognitive manifestate fata de elevi (relevate cu ocazia transferului voluntar sau fortat al unui elev de la o scoala sau clasa la alta, de la un profesor la altul);
● abordarile educative de tip exclusiv frontal, care acorda prioritate clasei sau obiectivelor generale ale predarii, dar nu si particularitatilor psihologice ale elevilor, care stim ca individualizeaza actul perceperii si prelucrarii informatiilor;
● marimea clasei de elevi: numarul mare de elevi dintr-o clasa face dificila obtinerea coparticiparii elevilor la procesul predarii (si al desfasurarii lectiei);
● eterogenitatea clasei de elevi: clase in care elevii cu aptitudini sau ritmuri intelectuale superioare se simt franati in dezvoltarea lor intelectuala; crearea unor clase sau chiar scoli de tip elitist da unor astfel de elevi posibilitatea de a obtine performante superioare in invatare.
● stiluri didactice deficitare: de exemplu, suprasolicitarea intelectuala si nervoasa a elevilor prin exces de sarcini didactice (de exemplu, zeci de exercitii sau probelme cerute de la o zi la alta); rigiditatea intelectuala (pretentia impusa elevului de a nu de abate de la litera manualului sau de la explicatiile oferite la ore); folosirea exclusiva la clasa a exercitiilor si procedeelor aplicative, in detrimentul activitatilor de predare propriu-zisa a notiunilor, principiilor, etc., potrivit opiniei ca activitatea de informare teoretica este mai utoara, elevul putand sa o realizeze foarte bine de unul singur; subiectivitatea in evaluarea activitatii elevilor (manifestarea unor preferinte sau aversiuni), etc.
● deficiente privind resursele scolare si managementul general al invatamantului: absenta laboratoarelor de stiinte; calitatea precara a echipamentelor scolare si a programelor de invatamant; organizarea si functionarea deficitara a zilei de scoala, a saptamanii de lucru, a trimestrelor scolare, a vacantelor scolare; climatul tensionat din scoala; inertia manifestata de unele conduceri scolare, etc.
Familia:
Unele familii ofera un mediu cultural favorabil dezvoltarii copilului, in timp ce altele prezinta o situatie precara sub raport material, cultural si al atmosferei de ansamblu.
Factorii generali de ambianta educationala atrag atentia asupra rolului contextului social in care se face educatia, respectiv asupra valorii si importantei pe care statul si diferite alte institutii o acorda invatamantului in ceea ce priveste integrarea, succesul profesional si social al elevilor.
Posibilitati de prevenire si inlaturare a esecului scolar
Dintre masurile de prevenire a aparitiei esecului scolar, mentionam:
● sporirea rolului invatamantului prescolar. Statisticile pedagogice arata ca aproximativ jumatate din rebuturile scolare constatate in ciclul primar si gimnazial isi au originea in diferentele prezentate de copii la debutul scolaritatii, in ceea ce priveste capacitatea verbala, gradul sociabilitatii, etc.
● stabilirea unor relatii stranse de parteneriat intre scoala si familie, deoarece pentru multi elevi factorii esecului scolar se situeaza in familie, si nu in cadrul contextului scolar.
● sprijinirea scolii, care trebuie sa asigure resurse materiale si umane corespunzatoare unui invatamant de calitate;
● profesorul reprezinta piesa de baza in actiunea de asigurare a reusitei scolare (pregatire de specialitate + competenta psihopedagogica);
● proiectarea unor actiuni de orientare scolar-profesionala adecvate, care sa se desfasoare pe tot parcusrul scolarizarii, dar mai ales la sfarsitul de cicluri si la trecerea in viata activa. In realizarea acestor actiuni trebuie sa primeze interesele elevilor, dar si cererea pieti muncii.
Activitatea de inlaturare a esecului scolar este mai dificila decat cea de prevenire presupunand, in principal, elaborarea unor strategii de tratare diferentiata si individualizata a elevilor aflati in situatie de esec scolar (unei psihologii diferentiale sa-i corespunda o pedagogie individualizata).
Un alt aspect important al activitatii de inlaturare a esecului scolar il reprezinta crearea unor situatii speciale de succes pentru elevii cu dificultati scolare, deoarece succesele si recompensele dezvolta initiativele elevului si sporesc increderea acestuia in propriile posibilitati.
O mare parte dintre elevii cu insucces scolar stabilizat au ajuns in aceasta situatie datorita suprasolicitarii capacitatilor lor psiho-nervoase. Fenomenul suprasolicitarii este periculos, deoarece genereaza, mai devreme sau mai tarziu, stari subiective penibile, specifice oboselii cronice. Pentu astfel de situatii sunt necesare masuri de igiena a muncii intelectuale si de protectie afectiva generala a elevului.
Anexa nr. 4 - model de Fisa psihopedagogica
Anexa nr. 5 - chestionar pentru stabilirea temperamentului
DESCRIEREA TIPURILOR:
Amorf: tip de personalitate care se defineste printr-o slaba emotivitate, inactivitate, ecou imediat si mesager al impresiilor. Lipsit de ambitie si nepasator, traieste clipa prezenta si isi risipeste timpul in placeri si distractii multiple, realmente frivole. Castiga simpatia anturajului data fiind latura sa optimista si acomodanta.
Apatic: tip de personalitate care se defineste printr-o slaba emotivitate, inactivitate, lentoarea reactiei la impresii. Este opus colericului. Om al principiilor si rob al obisnuintelor, se caracterizeaza prin placiditate, calm si conformism. Introvertit, secretos, nu este lesne de descifrat. Este un spirit rational, rece, opac la consideratiile sentimentale.
Nervos: tip de personalitate care se defineste printr-o emotivitate superioara mediei, agitatie contrara actiunii eficiente, ecou primar al excitatiilor. Traieste momentul prezent, mereu in cautare de noi experiente. Este cu placere excesiv si excentric, nelinistit, generos, chiar risipitor. Trebuinta de senzatii noi il impinge la o viata instabila, de vagabond.
Pasionat: tip de personalitate care se defineste printr-o emotivitate superioara mediei, activitate, lentoarea reactiei la impresii. Persoana aflata sub influenta unei inclinatii puternice si care poate deveni exclusiva, persoana care se consacra in intregime unei activitati.
Sentimental: instabil emotional, introvertit; intristat, nelinistit, rigid, sobru, pesimist, rezervat, nesociabil, tacut.
Coleric: instabil emotional extravertit; foarte sensibil, neastamparat, impulsiv, agresiv, excitabil, schimbator, optimist, activ.
Sangvin: stabil emotional, extravertit; sociabil, vorbaret, preitenos, sensibil, nonsalant, energic, fara griji, tendinta de dominare.
Flegmatic: stabil emotional, introvertit; pasiv, grijuliu, ingandurat, pasnic, controlat,
singur, echilibrat, calm.
Anexa nr. 6 - chestionar privind stilurile de invatare (activ, reflexiv, teoretician, pragmatic)
Anexa nr. 7 - chestionar privind starile Eu-lui din analiza tranzactionala (parinte, adult, copil)
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. Allport, G.W., Structura si dezvoltarea personalitatii, E.D.P., 1981/1992
2. Ausubell, D.P., Robinson, F.G., Invatarea in scoala, E.D.P., 1981
3. Bunescu, V., Invatarea deplina, E.D.P., Bucuresti, 1995
4. Cretu, C., Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iasi, 1997
5. Cretu, C., Curriculum diferentiat si personalizat, Editura Polirom, Iasi, 1998
6. Cretu, T., Psihologie generala, Editura Credis, 2001
7. Cosmovici, A., Iacob, L. (coord.), Psihologie scolara, Editura Polirom, Iasi, 1998/1999
8.
9. Gagné, Robert, Conditiile invatarii, E.D.P., Bucuresti, 1974
10. Golu, P., Invatare si dezvoltare, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985
11. Jude, I., Climat
educational si cultura organizationala scolara,
Editura Omnia UNI-SAST,
12. Jude,
13. Jude, I., Pedagogia si praxiologia educatiei, Editura Romprint, Brasov, 2002
14. Neacsu, I., Instruire si invatare, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990
15. Neacsu, I., Metode si tehnici de invatare eficienta, Editura Militara, Bucuresti, 1990
16. Popescu-Neveanu, P., Zlate, M. (red.), Psihologie scolara, Editura Universitatii Bucuresti, 1987
17. Radu, I. (coord.), Golu, P., Schiopu, U., s.a., Psihologia educatiei si dezvoltarii, Editura Academiei, 1983
18. Radu, N. (coord.), Psihologia educatiei, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2000
19. Slavin Robert, E., Educational
psychology, Third Edition,
20. Schiopu, U., Verza, E., Psihologia varstelor, E.D.P., 1995/1997
Pedagogie I
Fundamentele pedagogiei
1. Educabilitatea; educatia factor determinant al dezvoltarii personalitatii umane - 2 ore
2. Unghiuri de abordare a educatiei - 2 ore
3. Analiza functiilor educatiei - 2 ore
4. Structura actiunii educative - 2 ore
5. Analiza diferitelor clasificari ale Stiintelor Educatiei (Garrido / Xypas / Planchard) / 2 ore
6. Relatiile dintre laturile educatiei (intelectuala / morala / estetica / profesionala) - 2 ore
7. Idealul educational si finalitatile educatiei - 2 ore
Teoria si metodologia curriculumului
8. Teoria si metodologia curriculumului in contextul stiintelor pedagogice - 2 ore
9. Analiza ipostazelor curriculumului - 2 ore
10. Bazele curriculumului - dezbatere - 2 ore
11. Aspecte structural-functionale ale curriculumului (finalitati, obiective, continuturi) - 2 ore
12. Analiza curriculumului din perspectiva produselor sale - 2 ore
13. Analiza perspectivei procesuale in TMC; designul curricular - 2 ore
14. Analiza comparativa a teoriilor legate de curriculum - 2 ore
TEME PORTOFOLIU DE EVALUARE
Introducere in pedagogie
*- Scrieti un eseu scurt despre propriile necesitati de formare, argumentand (eseul sa contina o scurta descriere a propriei persoane).
*- Argumentati dorinta de a fi cadru didactic in gimnaziu, liceu sau universitate.
*- Un referat apreciativ pe o tema la alegere, din bibliografia cursului.
- alte materiale la alegere, din lista anexata.
Teoria si metodologia curriculumului
*- Creati un poster in care sa evidentiati bazele curriculumului, argumentand alegerea facuta.
*- Descrieti intr-un eseu sau un poster, ce reprezinta pentru dvs. Teoria si metodologia Curriculumului.
*- Un referat apreciativ pe o tema la alegere, din bibliografia cursului.
- alte materiale la alegere, din lista anexata.
BIBLIOGRAFIE GENERALA
a) bibliografia generala inclusa in programele oficiale de formare continua - pentru definitivat - valabile din anul 2000:
● Legea Invatamantului, nr. 84 / 1995, modificata si completata, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606, 10 decembrie 1999
● Legea privind statutul personalului didactic, nr. 128 / 1997, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 158
● Ministerul Educatiei Nationale, Curriculum national. Planuri - cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar, Bucuresti, Editura Corint, 1999
● Cerghit, I., Vlaseceanu, L. (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1988
● Cristea, S., Dictionar de termeni pedagogici, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1998
● Cucos, C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si grade didactice, Editura Polirom, Iasi, 1998
● Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
● Jinga, I., Istrate, E. (coord.), Manual de pedagogie, Editura All, Bucuresti, 1998
● Neacsu, I., Instruire si invatare, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1999
● Neculau, A., Cozma, T. (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivat si gradul II, Editura Spiru Haret, Iasi, 1994
b) literatura pedagogica importanta propusa pentru anumite teme si cea publicata in anul 2000 si dupa anul 2000:
● Ausubel, D., Robinson, R., Invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
● Bruner, J.S., Spre o teorie a instruirii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970
● Cerghit, I., Metode de invatamant, editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1997
● Cerghit, I., Neacsu, I., Negret-Dobridor, I., Panisoara, I.O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iasi, 2002
● Chis, V., Activitatea profesorului intre curriculum si evaluare, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001
● Cristea, S., Dictionar de pedagogie, Editura Litera International, Chisinau, 2002
● De Landsheere, V., Definirea obiectivelor educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1979
● Dewey, J., Fundamente pentru o stiinta a educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992
● D'Hainaut, L. (coord.), Programe de invatamant si educatia permanenta, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
● Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, editia a II-a revizuita, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
● Iucu, R.B., Instruirea scolara. Perspective teoretice si aplicative, Editura Polirom, Iasi, 2001
● Jinga, I., Negret, I., Invatarea eficienta, Editura Aldin, Bucuresti, 1999
● Neacsu, I., Stoica, A. (coord.), Ghid general de evaluare si examinare, Editura Aramis, Bucuresti, 1996
● Nicola, I., Tratat de pedagogie scolara, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1996
● Paun, E., Sociopedagogie scolara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
● Paun, E., Scoala - abordare sociopedagogica, Editura Polirom, Iasi, 1999
● Planchard, E., Pedagogie scolara contemporana, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1992
● Potolea, D., Scopuri si obiective ale procesului didactic, in Radu, I.T. (coord.), Sinteze pe teme de didactica moderna, Bucuresti, Culegere metodica editata de Tribuna Scolii, 1996
● Potolea, D., Profesorul si strategiile conducerii invatarii, in Jinga, I., Vlasceanu, L. (coord.), Structuri, strategii si performante in invatamant, Editura Academiei, Bucuresti, 1981
● Radu, I.T., Evaluarea in procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 2000
●
Schaub, H., Zenke, K.G., Dictionar
de pedagogie, Editura Polirom,
● Surdu, E., Prelegeri de pedagogie generala. O viziune sociopedagogica, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1995
● Toma, S., Profesorul, factor de decizie, Editura Tehnica, 1994
● Ungureanu, D., Educatie si curriculum, Editura Eurostampa, Timisoara, 1999
● Vaideanu, G., Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti, 1988
● Vaideanu, G., UNESCO - 50 - EDUCATIE, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1996
c) carti de pedagogie publicate de cadre didactice din cadrul Univ. "George Baritiu":
Jude, I., Climat educational si cultura organizationala scolara, Editura Omnia UNI-SAST, Brasov, 2001
● Jude, I., Pedagogia si praxiologia educatiei, Editura Romprint, Brasov, 2002
Pedagogie II:
Teoria si metodologia instruirii
*- Identificati obiectivele unui curs sau unui seminar universitar al profilului dumneavoastra.
*- Descrieti profesorul (personalitate, competente, stil didactic, etc) cu care ati avut cea mai placuta experienta de invatare si profesorul (personalitate, competente, stil didactic, etc) cu care ati avut cea mai negativa experienta de invatare.
*- Identificati obiectivele pedagogice avute in vedere de fiecare profesor in experientele de mai sus.
*- Descrieti achizitiile personale (inclusiv in stilul de invatare), urmare a experientelor de mai sus.
*- Un referat apreciativ pe o tema la alegere, din bibliografia cursului.
- alte materiale la alegere, din lista anexata.
Teoria si metodologia evaluarii
*- Elaborati un scurt eseu, la alegere, despre rolul evaluarii initiale, formative sau de bilant in diferite etape ale procesului didactic.
*- Apreciati intr-un scurt eseu importanta evaluarii cunostintelor acumulate, a capacitatii de aplicare a cunostintelor, a dezvoltarii capacitatilor intelectuale si a trasaturilor de personalitate si conduita in diferite perioade de scolaritate.
*- Factorii perturbatori ai evaluarii - poster argumentat.
*- Un referat apreciativ pe o tema la alegere, din bibliografia cursului.
- alte materiale la alegere, din lista anexata.
BIBLIOGRAFIE GENERALA
a) bibliografia generala inclusa in programele oficiale de formare continua - pentru definitivat - valabile din anul 2000:
● Legea Invatamantului, nr. 84 / 1995, modificata si completata, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606, 10 decembrie 1999
● Legea privind statutul personalului didactic, nr. 128 / 1997, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 158
● Ministerul Educatiei Nationale, Curriculum national. Planuri - cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar, Bucuresti, Editura Corint, 1999
● Cerghit, I., Vlaseceanu, L. (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1988
● Cristea, S., Dictionar de termeni pedagogici, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1998
● Cucos, C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si grade didactice, Editura Polirom, Iasi, 1998
● Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
● Jinga, I., Istrate, E. (coord.), Manual de pedagogie, Editura All, Bucuresti, 1998
● Neacsu, I., Instruire si invatare, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1999
● Neculau, A., Cozma, T. (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivat si gradul II, Editura Spiru Haret, Iasi, 1994
b) literatura pedagogica importanta propusa pentru anumite teme si cea publicata in anul 2000 si dupa anul 2000:
● Ausubel, D., Robinson, R., Invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
● Bruner, J.S., Spre o teorie a instruirii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970
● Cerghit, I., Metode de invatamant, editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1997
● Cerghit, I., Neacsu, I., Negret-Dobridor, I., Panisoara, I.O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iasi, 2002
● Chis, V., Activitatea profesorului intre curriculum si evaluare, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001
● Cristea, S., Dictionar de pedagogie, Editura Litera International, Chisinau, 2002
● De Landsheere, V., Definirea obiectivelor educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1979
● Dewey, J., Fundamente pentru o stiinta a educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992
● D'Hainaut, L. (coord.), Programe de invatamant si educatia permanenta, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
● Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, editia a II-a revizuita, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
● Iucu, R.B., Instruirea scolara. Perspective teoretice si aplicative, Editura Polirom, Iasi, 2001
● Jinga, I., Negret, I., Invatarea eficienta, Editura Aldin, Bucuresti, 1999
●
Neacsu,
●
Nicola,
● Paun, E., Sociopedagogie scolara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
● Paun, E., Scoala - abordare sociopedagogica, Editura Polirom, Iasi, 1999
● Planchard, E., Pedagogie scolara contemporana, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1992
● Potolea, D., Scopuri si obiective ale procesului didactic, in Radu, I.T. (coord.), Sinteze pe teme de didactica moderna, Bucuresti, Culegere metodica editata de Tribuna Scolii, 1996
● Potolea, D., Profesorul si strategiile conducerii invatarii, in Jinga, I., Vlasceanu, L. (coord.), Structuri, strategii si performante in invatamant, Editura Academiei, Bucuresti, 1981
● Radu, I.T., Evaluarea in procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 2000
●
Schaub, H., Zenke, K.G., Dictionar
de pedagogie, Editura Polirom,
● Surdu, E., Prelegeri de pedagogie generala. O viziune sociopedagogica, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1995
● Toma, S., Profesorul, factor de decizie, Editura Tehnica, 1994
● Ungureanu, D., Educatie si curriculum, Editura Eurostampa, Timisoara, 1999
● Vaideanu, G., Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti, 1988
● Vaideanu, G., UNESCO - 50 - EDUCATIE, Editura Didactica si Pedagogica, RA, Bucuresti, 1996
c) carti de pedagogie publicate de cadre didactice din cadrul Univ. "George Baritiu":
Jude, I., Climat educational si cultura organizationala scolara, Editura Omnia UNI-SAST, Brasov, 2001
● Jude, I., Pedagogia si praxiologia educatiei, Editura Romprint, Brasov, 2002
ANEXA
Detaliati caracteristicile atentiei involuntare, voluntare si postvoluntare - accent si specificari din activitatea cadrului didactic si din munca elevilor (pe varste si cicluri).
Descrieti insusirile atentiei (volum, concentrare, stabilitate, mobilitate, distributivitate), reliefand cele mai importante caracteristici solicitate si formate in activitatea scolara, ca si maniera de a le dezvolta creativ in activitatea didactica viitoare.
Evaluati disfunctiile tipice ale atentiei in scoala in legatura cu varsta, materia si tipul de personalitate a elevului.
Gandirea algoritmica si gandirea euristica - aratati unele modalitati de utilizare diferentiata a lor in scoala si educatie.
Analizati functia comunicativa a limbajului verbal, paraverbal si nonverbal.
Analizati functia expresiva a limbajului si afectivitatii.
Scrieti un scurt eseu despre stimularea creativitatii elevilor in procesul de invatamant
Scrieti un scurt eseu despre factorii individuali si sociali care blocheaza sau potenteaza creativitatea.
Analizati prin analogie trasaturile sau tipul de personalitate al persoanei elevului creativ in comparatie cu cel supradotat.
Argumentati importanta nivelului de aspiratie ca subcomponenta a personalitatii.
Detaliati elementele de conduita emotional-expresiva ce definesc stilul personal.
Evaluati critic rolul afectivitatii in invatarea scolara.
Punctati evolutia afectivitatii de la 10 la 18 ani.
Explicati calitatile vointei prin referire la educatia familiala si pedagogia scolara.
Evaluati tipurile de deprinderi pe care scoala le construieste pentru elevul din ciclul primar, insistand asupra raporturilor dintre ele.
Analizati raporturile dintre deprinderi si cunostinte pe parcursul intregii scolaritati.
Incercati sa schitati o pedagogie a diferentei (tratarea diferentiata a elevilor) in functie de datele oferite de tipologia temperamentelor.
Scrieti un scurt eseu despre educatie si caracter, relevand rolul familiei si al scolii in formarea aptitudinilor.
Scrieti un scurt eseu despre rolul caracterului si modul lui de valorizare-formare in activitatea scolara.
Analizati cateva defecte de caracter tipice elevului dificil (minciuna, incapatanarea, capriciul sau rasfatul).
Analizati comparativ aptitudinile, capacitatile, talentul si geniul.
Aratati elementele de legatura si raporturile interne dintre aptitudini, creativitate si inteligenta.
BIBLIOGRAFIE
Cretu C., Teoria Curriculum-ului si Continuturile Educatiei, curs, Editura Universitatii "Al.I.Cuza", Iasi, 2000
Niculescu R.M., Teoria si managementul curriculum-ului, Editura Universitatii "Transilvania" din Brasov, Brasov, 2003
Cristea S., Dictionar de pedagogie, Editura Litera Educational, Chisinau, 2002
Clinciu A.I., Psihologie generala, curs pentru invatamantul la distanta, Editura Universitatii "Transilvania" din Brasov, Brasov, 2001
Cadariu L., Practica Pedagogica, repere operationale, Editura ProHumanitate, Bucuresti, 2000
Verza E., Verza F.E., Psihologia Varstelor, Editura ProHumanitate, Bucuresti, 2000
PEDAGOGIE I
Introducere in pedagogie
Scrieti un eseu scurt despre propriile necesitati de formare , argumentand (eseul sa contina o scurta descriere a propriei persoane).
- Tratarea acestei teme presupune o prezentare a dumneavoastra: studiile facute pana acum (profilul liceului, specializarea din facultate, traiectoria de specializare aleasa, motivata (corespunde unor caracteristici personale sau nu), si prezentarea altor cursuri pe care le-ati facut, inclusiv studiile de la DPPD - argumentand necesitatea acestor formari pentru dumneavoastra (cum va ajuta, care necesitati din viitor, neprevazute pot fi acoperite de aceste cunostinte atestate prin certificate de calificare).
Argumentati dorinta de a fi cadru didactic in gimnaziu, liceu sau universitate.
- aceasta tema este in legatura cu cea de inainte, fiind o continuare a ei, insa avand o arie mai ingusta de cuprindere si anume profesia de dascal, fie in gimnaziu, fie in liceu, fie in universitate
Un referat apreciativ pe o tema la alegere, din bibliografia cursului.
- aici nu cred ca este o problema, alegeti o tema si faceti un referat apreciativ dupa schema:
Referatul
Def.: reprezinta prezentarea unui document cu omiterea unui numar mai mare sau mai mic de amanunte dar pastrand sensul si unitatea originalului. El poate avea la baza o lucrare sau mai multe lucrari pe aceeasi tema si trebuie sa respecte cateva conditii de elaborare:
-studierea completa a materialului
-studierea logica a continutului
-organizarea argumentelor necesare convingerii celor care il vor citi
-utilizarea unui stil simplu, concis si exact.
Tipuri de referate:
referatul informativ contine o cantitate maxima de informatii, principiile de alcatuire, continutul lucrarii, metodele aplicate si rezultatele obtinute.
referatul indicativ (sau descriptiv) cuprinde descrierea generala a continutului unui document, observatii privind scopul si rezultatele lucrarii (max. 200 de cuvinte).
referatul complex reprezinta rezultatul prelucrarii mai multor lucrari pe aceeasi tema.
referatul evaluativ descrie continutul documentelor si este insotit de aprecieri personale asupra ideilor.
referatul de autor: este redactat de autor pentru prezentare la o editura sau la sustinerea tezei de doctorat.
referatul de editor: vizeaza editarea si publicarea unei lucrari.
Recomandari privind structura unui referat:
Exp. a. cuprinde: -introducere (cu date generale)
-prezentarea continutului
-concluzii
b. cuprinde: -titlul
-autorul
-planul de idei
-dezvoltarea ideilor evidentiate cu insistenta pe ideile personale
-concluzii care cuprind judecati de valoare
-posibilitati de dezvoltare a problemelor tratate
-bibliografia utilizata in text
-data de intocmire a referatului
Concluzie:
In alcatuirea unui referat este foarte important sa se prezinte ipotezele autorului, sa se demonstreze critic ipotezele respective cu sublinierea contributiei originale a autorului.
Dimensiunile unui referat depind de carte, problema, obiectivele urmarite, locul unde se prezinta si de cei carora li se adreseaza (6 -7 pagini).
aceste teme sunt obligatorii, fac parte din portofoliul de evaluare pentru examenul final
alte materiale la alegere, din lista anexata.
- lista anexata cu prinde o lista de cerinte din care puteti selecta ce anume sa tratati foarte pe scurt, important este sa selectati corect tema pentru domeniul Introducere in pedagogie, apoi sa-l rezolvati
Teoria si metodologia curriculumului
Creati un poster in care sa evidentiati bazele curriculumului, argumentand alegerea facuta.
Bazele curriculum-ului sunt: filosofice, sociologice, psihologice, pedagogice, etc - toate trebuie prezentate intr-un sistem, folosind un model ce poate fi reprezentat grafic (exp cicuitul apei in natura - fiecare din componentele acestui circuit fiind identificabil fiecare cu una din bazele curriculum-ului
Descrieti intr-un eseu sau un poster, ce reprezinta pentru dvs. Teoria si metodologia Curriculumului.
- folosind modelul de mai sus explicati ce a insemnat pt dumneavoastra aceasta disciplina (indiferent daca este o apreciere pozitiva sau negativa)
Un referat apreciativ pe o tema la alegere, din bibliografia cursului.
- aceasta tema in acelasi mod cu cea omonima din Introducere in predagogie
aceste teme sunt obligatorii, fac parte din portofoliul de evaluare pentru examenul final
alte materiale la alegere, din lista anexata.
- lista anexata cu prinde o lista de cerinte din care puteti selecta ce anume sa tratati foarte pe scurt, important este sa selectati corect tema pentru domeniul Teoria si metodologia curriculum-ului, apoi sa-l rezolvati
PEDAGOGIE II:
Teoria si metodologia instruirii (TMI)
Identificati obiectivele unui curs sau unui seminar universitar al profilului dumneavoastra.
- suportul de curs al unei discipline universitare are structura:
Denumire disciplina:
Facultatea
Specializarea
Obiectivele cursului
Structura cursului:
capitole
subcapitole
Pentru fiecare capitol:
1. La inceputul capitolului
-cuvinte cheie
-cunostinte prealabile
-obiective
-plan tematic
-continut capitol
2. La sfarsitul capitolului
-rezumat
-teste grila
-exercitii
-probleme propuse
-bibliografie
- Alegeti un curs al unei discipline pe care ati parcurs-o si specificati obiectivele disciplinei
si in legatura cu ele, obiectivele unui curs.
Descrieti profesorul (personalitate, competente, stil didactic, etc) cu care ati avut cea mai placuta experienta de invatare si profesorul (personalitate, competente, stil didactic, etc) cu care ati avut cea mai negativa experienta de invatare.
intre profesorii cu care ati facut diferite discipline, ati retinut unul cu care ati avut cea mai placuta experienta de invatare, si unul cu care ati avut cea mai negativa experienta afectiva - descrieti personalitatea profesorului, competentele, stilul didactic - in legatura cu cele trei domenii ale unui proiect didactic (cognitiv, afectiv, psihomotor), dar si in legatura cu factorii reusitei scolare (ce tin de profesor, ce tin de elev, etc) - descrierea pentru fiecare sa nu depaseasca 1 pagina A4.
Identificati obiectivele pedagogice avute in vedere de fiecare profesor in experientele de mai sus.
- cu referire la experientele de mai sus - evidentiati obiectivele pedagogice avute de cei doi profesori pe domeniile cognitiv, afectiv si psihomotor.
Descrieti achizitiile personale (inclusiv in stilul de invatare), urmare a experientelor de mai sus.
- evidentiati rezultatele invatarii, tot pe cele trei domenii, cognitiv, afectiv si psihomotor, pe care le-ati inregistrat ca urmare a acestor experienta, aratand stabilitatea in timp a cunostintelor, deprinderile formate, etc
Un referat apreciativ pe o tema la alegere, din bibliografia cursului.
- aceasta tema in acelasi mod cu cea omonima din Introducere in predagogie
aceste teme sunt obligatorii, fac parte din portofoliul de evaluare pentru examenul final
alte materiale la alegere, din lista anexata.
- lista anexata cu prinde o lista de cerinte din care puteti selecta ce anume sa tratati foarte pe scurt, important este sa selectati corect tema pentru domeniul Teoria si metodologia instruirii, apoi sa-l rezolvati
Teoria si metodologia evaluarii (TME)
Elaborati un scurt eseu, la alegere, despre rolul evaluarii initiale, formative sau de sumative in diferite etape ale procesului didactic.
- eseul trebuie sa arate rolul diferit al celor trei tipuri de evaluare in procesul didactic, in diferite etape: lectii de predare-invatare, lectii de dirijare a invatarii, de consolidare, de evaluare, etc., aratand nu doar caracteristicile fiecarui tip de evaluare (concretizat sau nu cu consemnarea nivelului invatarii), ci si valentele formative ale fiecarui tip de evaluare.
Apreciati intr-un scurt eseu importanta evaluarii cunostintelor acumulate, a capacitatii de aplicare a cunostintelor, a dezvoltarii capacitatilor intelectuale si a trasaturilor de personalitate si conduita in diferite perioade de scolaritate.
- in conformitate cu idealul educational exprimat in documente oficiale - aratati importanta aprecierii cu nota a performantelor scolare (atestare a cunostintelor specifice specializarii, a deprinderilor si priceperilor formate si atestate prin diplome si certificate obtinute in urma unor evaluari de bilant), a modului in care se pun in practica aceste cunostinte dobandite favorizand formarea priceperilor si deprinderilor specifice, evaluarea dezvoltarii capacitatilor intelectuale ce conduce la continuarea scolarizarii pana la nivele superioare sau mentinerea pe un nivel corespunzator acestor capacitati intelectuale (pentru egalitatea sanselor, conform diferentelor interindividuale - subliniate si de Procesul Bologna), si evaluarea formarii corecte a acelor trasaturi de personalitate si conduita (exprimate in idealul educational - consecinta a aplicarii acestuia dar si feed-back pentru ajustarea atat a idealului educational cat si a obiectivelor cadru si de referinta din programele scolare - consemnate in documente oficiale ale Ministerului Educatiei si Cercetarii)
Factorii perturbatori ai evaluarii - poster argumentat.
- folosind tehnica explicata anterior (folosirea unei imagini sau scheme sugestive) explicati actiunea factorilor ce perturba evaluarea (ce tin de profesor, de elev, etc)
Un referat apreciativ pe o tema la alegere, din bibliografia cursului.
- aceasta tema in acelasi mod cu cea omonima din Introducere in predagogie
aceste teme sunt obligatorii, fac parte din portofoliul
de evaluare pentru examenul final
alte materiale la alegere, din lista anexata.
- lista anexata cu prinde o lista de cerinte din care puteti selecta ce anume sa tratati foarte pe scurt, important este sa selectati corect tema pentru domeniul Teoria si metodologia instruirii, apoi sa-l rezolvati
Practica pedagogica
aplicarea, scorarea si interpretarea unor teste pentru cunoasterea elevilor: sociograma, sociomatricea, temperament, preferinta emisferica cerebrala, superlegatura de invatare, varsta creativitatii,s.a.
aceste teste s-au facut la disciplinele studiate - iata cateva in paginile urmatoare
DESCOPERIREA PROPRIEI SUPERLEGATURI DE INVATAT
STILUL PERSONAL DE INVATARE
In acest capitol, veti raspunde la chestionarul pentru preferinta stilului de invatat. Nu va voi spune nimic despre aceste preferinte decat dupa ce veti termina toate intrebarile, deoarece nu doresc sa fiti influentat in mod direct. Pentru ca metoda sa aiba succes, trebuie sa raspundeti cu mai multa exactitate. Daca nu procedati corect si rezultatele indica un stil de invatat diferit de cel real, nu veti invata in modul cel mai eficient in care o puteti face. Pentru fiecare stil de invatat se intrebuinteaza metode diferite - ca atare, utilizarea unei tehnici incorecte va fi total ineficienta. De aceea, fiti cat mai corect in raspunsuri - chiar daca unora le va veni greu!
Intotdeauna, alegeti raspunsurile sau optiunile care vi se par firesti si confortabile. Desi este posibil sa ne comportam in modalitati descrise prin optiuni - si adesea trebuie sa procedam asa din cauza slujbei pe care o avem, sau din alte considerente - una dintre alegeri ni se va parea cea mai fireasca. La fel cum ne putem sili sa scriem cu alta mana cea cu care obisnuim, tot asa ne putem sili sa ne comportam in doua, trei sau patru modalitati diferite (descrise in fiecare intrebare), in functie de circumstante. Intrebarea pe care trebuie sa v-o puneti este: Care mi se pare cel mai putin stresanta? Cam aceasta este spiritul in care trebuie sa raspundeti la intrebari.
Ce se intampla daca simtiti realmente ca puteti alege mai multe raspunsuri? Pentru unele intrebari, puteti sti cu siguranta ca doua sau trei optiuni (pentru unii, chiar toate optiunile) sunt la fel de adevarate pentru dumneavoastra. In acest caz, alegeti-le pe cele ce va descriu in chip egal. Mai intai, cautati sa va stabiliti asupra unei optiuni, iar daca sunteti convins ca exista mai multe raspunsuri optime, bifati-le si pe celelalte.
CHESTIONARUL pentru preferinta stilului personal de invatat
Cand intalniti o persoana necunoscuta, ce va frapeaza prima oara la ea?
a. infatisarea sau modul cum se imbraca
b. felul cum vorbeste, ceea ce spune, sau cuvintele sale
c. ceea ce simti despre ea
d. modul cum se comporta persoana, sau actiunile ei
La cateva zile dupa ce ati cunoscut o persoana, ce anume va amintiti cel mai bine despre ea?
a. chipul
b. numele
c. cum v-ati simtit alaturi de ea, chiar daca i-ati uitat numele sau chipul
d. ceea ce a-ti facut impreuna cu ea, chiar daca i-ati uitat numele sau chipul
Cand intrati intr-o camera in care n-ati mai fost niciodata, ce va atrage cel mai mult atentia?
a. felul cum arata interiorul
b. sunetele sau discutiile dinauntru
c. cat de confortabil va simtiti, emotional sau fizic, in camera
d. ce activitati a loc inauntru si ce anume puteti face acolo
Cand invatati ceva nou, cum trebuie sa procedati?
a. profesorul va da sa cititi ceva pe hartie sau pe tabla i va arata carti, imagini grafice, harti, desene sau obiecte, dar nu au loc discutii si nici nu se cere nimic
b. profesorul va explica totul verbal si va permite sa discutati subiectul si sa puneti intrebari, dar nu va ofera nimic sa priviti, sa cititi, sa scrieti sau sa faceti
c. profesorul va permite sa scrieti sau sa desenati informatiile, sa atingeti in mod direct materialele, sau sa faceti ceva cu mainile
d. profesorul va permite sa sculati din banca pentru a executa proiecte, simulari, experiente, sa jucati jocuri, sa interpretati personaje si situatii din viata reala, sa explorati, sa faceti descoperiri ori activitati care va ingaduie sa va deplasati in scopul invatarii.
Cand ii invatati pe altii, cum procedati?
a. le oferiti ceva la care sa priveasca - un obiect, o imagine sau un grafic - fara explicatii verbale ori discutii; sau cu un nivel redus al acestora
b. le explicati verbal, fara a le oferi materiale vizuale
c. desenati, scrieti sau va folositi de maini pentru a le explica
d. le demonstrati o actiune in mod practic si le cereti s-o faca impreuna cu dvs.
Ce tip de carti preferati sa cititi?
a. carti ce contin descrieri menite sa va ajute sa vizualizati cele ce se intampla
b. carti continand informatii exacte, istorie, sau cu multe dialoguri
c. carti despre sentimentele si emotiile personajelor, despre sentimente si relatii, sau despre perfectionarea mintii si a corpului
d. carti scurte cu multa actiune, sau carti ce va ajuta sa va perfectionati intr-un sport, intr-un hobby sau sa va dezvoltati un anumit talent
Ce preferati sa faceti in timpul liber?
a. sa cititi o carte sau sa rasfoiti o revista
b. sa ascultati un talk-show radiofonic, sa ascultati sau sa interpretati muzica
c. sa scrieti sau sa desenati, sa dactilografiati, ori sa faceti ceva cu mainile
d. sa faceti sport, sa construiti ceva, sau sa jucati un joc folosindu-va de intregul corp
Care din urmatoarele variante va descrie modul in care puteti citi sau studia cel mai bine?
a. puteti studia in prezenta muzicii, a zgomotelor sau a unor conversatii, deoarece le eliminati mental
b. nu puteti studia in prezenta muzicii, a zgomotelor sau a unor conversatii, deoarece nu le puteti elimina mental
c. trebuie sa va simtiti confortabil relaxat si puteti lucra cu sau fara muzica, dar va distrag sentimentele negative ale altora
d. trebuie sa va simtiti confortabil relaxat si puteti lucra cu sau fara muzica, dar va distrag activitatile sau miscarile din odaie
Cand vorbiti cu cineva, in ce directie vi se deplaseaza ochii (puteti ruga pe cineva sa va observe, pentru a va ajuta sa raspundeti la intrebare)
a. priviti direct chipul interlocutorului si doriti ca si el sa va priveasca
b. priviti interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplaseaza dintr-o parte in cealalta, la stanga si la dreapta
c. priviti interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia apoi va feriti ochii
d. priviti arareori interlocutorul in majoritate va uitati in joc, sau in lateral, dar daca exista activitate sau miscari, priviti in directia respectiva
Care din urmatoarele atitudini va descrie cel mai bine?
a. oriunde v-ati afla, remarcati culorile, formele si desenele si va pricepeti la culori si modele
b. nu puteti suporta linistea si atunci cand vi se pare ca un loc este prea tacut, fredonati, cantati, vorbiti tare, sau deschideti radioul, televizorul, casetofonul, etc. pentru a mentine un stimul auditiv in ambient
c. sunteti sensibil fata de sentimentele oamenilor, propriile dvs. sentimente sunt ranite cu usurinta, nu va puteti concentra cand altii nu va plac, si pentru a lucra - aveti nevoie sa va simtiti iubit si accepta
d. va vine greu sa stati nemiscat pe locul dvs., trebuie sa va miscati mult; daca nu puteti parasi scaunul, va foiti, va miscati mult picioarele, sau bateti tactul cu varful pantofilor in podea
Care dintre urmatoarele atitudini va descrie cel mai bine?
a. remarcati daca imbracamintea oamenilor nu este asortata, sau daca parul le este ravasit si adesea doriti sa rectificati asemenea situatii
b. va deranjeaza cand cineva nu vorbeste corect si sunteti sensibil fata de anumite sunete, precum picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice
c. lacrimati la episoadele triste din filme sau carti
d. va foiti si nu va gasiti locul cand sunteti silit sa ramaneti nemiscat si nu puteti sta prea mult in acelasi loc
Ce anume va deranjeaza cel mai mult?
a. un loc dezordonat
b. un loc prea tacut
c. un loc inconfortabil d.p.d.v. fizic sau emotional
d. un loc in care nu se permit activitati, sau care nu ofera suficient spatiu de miscare
Ce va deranjeaza cel mai mult atunci cand cineva va preda un subiect
a. sa ascultati o expunere neinsotita de materiale vizuale
b. sa fiti nevoit sa cititi in tacere, fara explicatii verbale sau discutii
c. sa nu vi se ingaduie sa desenati, sa mazgaliti, sa atingeti ceva cu mainile, sau sa faceti insemnari, chiar daca nu le veti reciti niciodata
d. sa fiti nevoit sa priviti si sa ascultati fara a va clinti
14. Rememorati o amintire fericita din viata. Petreceti cateva secunde cautand sa va amintiti cat mai multe detalii. Dupa ce ati retrait episodul, ce amintiri ies in evidenta?
a. cele vazute - descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor si obiectelor
b. cele auzite - dialoguri si conversatii, replicile dvs. si sunetele din jur
c. senzatiile de pe piele si corp, precum si felul cum v-ati simtit fizic si emotional
d. actiunile si activitatile intreprinse de dvs. si miscarile corpului
15. Rememorati o vacanta sau o calatorie. Petreceti cateva secunde cautand sa va amintiti cat mai multe detalii. Dupa ce ati retrait episodul, ce amintiri ies in evidenta?
a. cele vazute - descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor si obiectelor
b. cele auzite - dialoguri si conversatii, replicile dvs. si sunetele din jur
c. senzatiile de pe piele si corp, precum si felul cum v-ati simtit fizic si emotional
d. actiunile si activitatile intreprinse de dvs. si miscarile corpului
16. Imaginati-va ca ati fi nevoit sa petreceti tot timpul in unul din urmatoarele locuri, in care se desfasoara activitati diferite. Unde v-ati simti cel mai confortabil?
a. un loc in care puteti sa cititi, sa priviti tablouri, opere de arta, harti, grafice si fotografii, sa rezolvati puzzle-uri vizuale, de felul labirinturilor, sau descoperirii fragmentului lipsa dintr-un tablou, sa jucati jocuri cu litere de tip scrabble; sa efectuati decoratiuni interioare, etc.
b. un loc in care puteti asculta muzica talk - show -uri radiofonice sau TV, ori stiri, sa cantati vocal, sau la un instrument; sa jucati jocuri verbale, sa participati la dezbateri; sa cititi cu voce tare, sa recitati fragmente din piese sau filme, etc.
c. un loc in care puteti desena picta sculpta sau crea obiecte artizanale; sa scrieti sau sa dactilografiati; sa efectuati activitati ce implica mainile, asa cum sunt cantatul la un instrument, jucatul de sah, dame, etc.; sa construiti machete
d. un loc in care puteti sa faceti sport, sa jucati jocuri cu mingea, ori jocuri de actiune care implica miscarea trupului, sa jucati in piese ori spectacole; sa efectuati proiecte in care sa va deplasati constant; sa efectuati experiente; sau sa explorati si sa descoperiti lucruri noi; sa construiti sau sa reparati diferite obiecte; sa participati in activitati de echipa cu caracter competitiv.
17. Daca ar fi necesar sa va reamintiti un cuvant nou, vi l-ati aminti cel mai bine:
a. vazandu-l
b. auzindu-l
c. scriindu-l
d. mimandu-l mental sau fizic
Instructiuni privind evaluarea testului:
Adunati rezultatele testului dupa cum urmeaza (daca la o intrebare ati oferit mai multe raspunsuri, adunati-le pe toate):
Adunati toate raspunsurile notate cu "a" si scrieti totalul:________
Adunati toate raspunsurile notate cu "b" si scrieti totalul:________
Adunati toate raspunsurile notate cu "c" si scrieti totalul:________
Adunati toate raspunsurile notate cu "d" si scrieti totalul:________
Daca inregistrati punctajul cel mai mare la categoria "a", sunteti un elev vizual
Daca inregistrati punctajul cel mai mare la categoria "b", sunteti un elev auditiv
Daca inregistrati punctajul cel mai mare la categoria "c", sunteti un elev tactil
Daca inregistrati punctajul cel mai mare la categoria "d", sunteti un elev kinestezic
Aranjati categoriile in ordinea descrescatoare a punctajelor.
Observatii: unii indivizi au dezvoltat cateva sau toate stilurile de invatat, de aceea este posibil ca doua, trei sau chiar patru stiluri de invatat sa fie conectate.
Scrieti-va stilul de invatat, ca sa-l puteti consulta pe masura ce veti parcurge cartea.
STILUL PERSONAL DE INVATAT ESTE __________ ______ ____ _____
Numele si prenumele __________ ______ ____ _____ _______ ______ _______
PREFERINTA EMISFERICA
CEREBRALA PERSONALA
In acest capitol, veti parcurge chestionarul dedicat preferintei emisferice cerebrale, pentru a afla care emisfera cerebrala o utilizati cu predilectie in procesul de intelegere si stocare a informatiilor noi. Ca si in cazul chestionarului referitor la stilul de invatat, veti alege raspunsul care vi se pare cel mai firesc si mai confortabil.
Daca sunteti absolut sigur ca ambele raspunsuri va descriu la fel de bine, selectati-le pe amandoua. Asigurati-va ca nu le alegeti pe amandoua doar pentru a termina mai repede textul. Daca este absolut necesar sa alegeti ambele raspunsuri, faceti-o, cu conditia sa examinati atent cazurile.
CHESTIONARUL PENTRU PREFERINTA EMISFERICA CEREBRALA
Inchideti ochii. Vedeti rosu. Ce zariti?
a. literele r-o-s-u, sau nimic, deoarece nu le puteti vizualiza;
b. culoarea rosu sau un obiect rosu.
Inchideti ochii. Vedeti trei. Ce zariti?
a. literele t-r-e-i, sau numarul 3, sau poate nimic, deoarece nu-l puteti vizualiza.
b. Trei animale, oameni sau obiecte.
In cazul in care cantati vocal sau la un instrument:
a. nu puteti canta dupa ureche, ci trebuie s-o faceti dupa note.
b. Puteti canta dupa ureche, daca este necesar.
Cand asamblati ceva:
a. trebuie sa cititi si sa urmati instructiunile scrise
b. puteti folosi imagini si schite, sau pur si simplu sa va apucai de treaba fara sa consultati nici un material ajutator
Cand cineva va vorbeste:
a. sunteti mai atent la cuvinte si eliminati comunicarea nonverbala
b. sunteti mai atent la comunicarea nonverbala-expresiile chipului, limbajul corpului si tonalitatile vocii
Sunteti mai priceput la:
a. folosirea literelor, cifrelor si cuvintelor
b. folosirea culorilor, formelor, imaginilor si obiectelor
Cand cititi literatura:
a. auziti cuvintele parca rostite cu glas tare in minte
b. vedeti cartea derulandu-se ca un film
Cu care mana scrieti:
a. dreapta
b. stanga
Cand rezolvati o problema de matematica, cum va este mai usor:
a. s-o abordati cu cifre sau cuvinte
b. s-o abordati folosind materiale concrete, obiecte fizice sau chiar degete.
Preferati sa:
a. discutati despre ideile dumneavoastra
b. faceti ceva, cu obiecte reale.
Cum este camera sau masa dumneavoastra:
a. ordonata si ingrijita
b. celorlalti le pare dezordonata, totusi stiti unde se afla fiecare lucrusor
Daca nu va spune nimeni ce sa faceti, obisnuiti sa:
a. folositi un program pe care sa-l respectati cu strictete
b. faceti lucrurile in ultima clipa, sau dupa cum aveti chef si/sau doriti sa continuati lucrul, chiar daca timpul pe care i l-ati alocat s-a sfarsit.
Daca nu va spune nimeni ce sa faceti:
a. de obicei sunteti punctual
b. de obicei intarziati
Va place sa cititi o carte sau o revista:
a. de la cap la coada
b. de la coada la cap, sau sarind de colo-colo
Ce atitudine va descrie cel mai bine:
a. va place sa povestiti evenimentele sau sa ascultati relatarea lor cu toate detaliile prezentate in ordine
b. va place sa spuneti direct ideea principala a unui eveniment, iar cand altii va povestesc ceva, va irita daca nu ajung repede la ideea principala
Cand rezolvati un puzzle sau cand intreprindeti un proiect:
a. o faceti perfect, fara sa fi vazut produsul in stare finala
b. trebuie sa vedeti produsul final, inainte de a-l putea face
Ce metoda de aranjare a insemnarilor preferati:
a. schitarea sau enumerarea elementelor in ordine
b. realizarea unei harti mentale[1], sau a unei retele, cu cercuri intrepatrunse
Cand primiti instructiuni pentru a face ceva si aveti posibilitate de a opta, preferati sa:
a. urmati instructiunile
b. va ganditi si incercati alte cai de realizare
Cand sunteti asezat la birou;
a. stati cu spinarea dreapta
b. va aplecati spre birou, va lasati pe spate in scaun, sau chiar partial in afara scaunului, incercand sa va simtiti confortabil
Ce atitudine va descrie cel mai bine:
a. in majoritatea cazurilor, rostiti cuvintele si scrieti numerele corect
b. uneori, amestecati literele sau numerele, ori scrieti inversate unele cuvinte, litere sau numere
Ce va caracterizeaza mai bine:
a. rostiti cuvintele corect ti in ordinea cuvenita
b. uneori, amestecati cuvintele intr-o propozitie sau spuneti alt ceva decat intentionati desi stiti cu precizie ce anume doreati sa spuneti
Discutand cu cineva, obisnuiti sa:
a. va mentineti la subiect
b. schimbati subiectul discutiei, gandindu-va la ceva asociat acestuia
Va place sa:
a. faceti planuri si sa le respectati
b. decideti lucrurile in ultima clipa, va lasati dus de curent, ori faceti ceea ce aveti chef in clipa respectiva
Va place sa intreprindeti:
a. proiecte artistice in care urmati indrumarile sau instructiunile pas-cu-pas
b. proiecte artistice ce va ofera libertatea de a crea ce doriti
Va place sa:
a. cantati, vocal sau instrumental, bazandu-va pe note sau pe cele invatate de la altii
b. creati propriile dumneavoastra referente sau cantece
Va plac:
a. sporturile cu instructiuni sau reguli stricte, pas-cu-pas
b. sporturile ce va permit sa va miscati liber, fara reguli stricte
Va place sa:
a. lucrati pas-cu-pas, pana ajungeti la produsul final
b. vedeti mai intai tabloul de ansamblu a, sau produsul final, si apoi sa reveniti si sa parcurgeti etapele
Ce atitudine va descrie cel mai bine:
a. va ganditi la fapte si evenimente petrecute cu adevarat
b. va ganditi in mod imaginativ si inventiv la ceea ce s-ar fi putut intampla, sau la ceea ce se poate fi creat in viitor
Cunoasteti multe lucruri deoarece:
a. invatati de la lume, de la alti oameni sau din lecturi
b. le stiti intuitiv, fara sa va puteti explica de ce sau cum
30. Va place sa:
a. va limitati la fapte concrete
b. va imaginati posibilitati deocamdata inexistente
31. De obicei:
a. urmariti cu atentie trecerea timpului
b. pierdeti notiunea timpului
Sunteti:
a. mai priceput la descifrarea comunicarilor nonverbale
b. putin priceput la descifrarea comunicarilor nonverbale
33. Sunteti:
a. mai priceput al indicatiile oferite verbal sau inscris
b. mai priceput la indicatiile oferite prin intermediul imaginilor
Va pricepeti mai bine la:
a. a fi creativ cu materiale existente si a le combina intr-un mod nou
b. a inventa sau produce ceva cu totul nou
35. De obicei, lucrati la:
a. cate un proiect pe rand
b. mai multe proiecte simultan
36. In care din urmatoarele ambiente ati prefera sa va desfasurati activitatea:
a. unul structurat, in care totul este ordonat, iar cineva va spune ce aveti de facut, in care se respecta un program si efectuati proiectele pe rand, pas-cu-pas si in ordine
b. unul nestructurat, in care aveti libertatea de a alegere si miscare pentru a lucra ceea ce doriti, in care puteti fi pe cat creativ si imaginativ doriti, in care sa va tineti bunurile asa cum doriti si sa va implicati in oricate proiecte simultan, fara vreun program stabilit.
Instructiuni privind evaluarea testului:
Notati cu 1(unu) punct fiecare intrebare la care ati raspuns doar cu "a" si scrieti totalul_______
Notati cu 1(unu) punct fiecare intrebare la care ati raspuns doar cu "b" si scrieti totalul_______
Notati cu 1(unu) punct fiecare intrebare la care ati raspuns doar cu "a" cat si cu "b" (egalitate) si scrieti totalul_______
Daca punctajul dvs. cel mai mare se afla in categoria "a" dovediti o preferinta pentru folosirea emisferei cerebrale stangi
Daca punctajul dvs. cel mai mare se afla in categoria "b" dovediti o preferinta pentru folosirea emisferei cerebrale drepte
Daca punctajul dvs. cel mai mare se afla in categoria "egalitate" dovediti o folosire integrata a ambelor emisfere cerebrale.
Daca ati avut un numar egal de puncte pentru "a" si "b2 (fara sa includeti coloana de egalitate), atunci este posibil sa dovediti o preferinta mixta si sa utilizati fiecare emisfera cerebrala pentru functii diferite.
Daca punctajul din coloana "a" il depaseste pe cel din coloana "b" cu unu-doua puncte, sau invers, aveti o preferinta mixta ce favorizeaza emisfera dreapta sau o preferinta mixta ce favorizeaza emisfera stanga.
Scrieti-va preferinta emisferica cerebrala_____ _______ ______ _____________
Optiunile sunt: dreapta , stanga, integrata (egelitate), mixta, mixta favorizand dreapta mixta favorizand stanga
CE TIP DE TEMPERAMENT AVETI?
Alegeti cate o afirmatie, care va caracterizeaza, din cele 21 de grupe de mai jos, fie A, fie B. Nu alegeti afirmatia care ati dori sa va caracterizeze, ci pe aceea care vi se potriveste cel mai mult, intrebandu-i la nevoie pe cei care va cunosc. Daca aceasta conditie nu este respectata, chestionarul va da rezultate gresite.
A. Sunt foarte impresionat chiar de lucruri marunte.
B. Sunt tulburat numai in situatii grave, deosebite.
A. Ma entuziasmez si ma indignez din nimic.
B. De obicei iau lucrurile asa cum sunt, pastrandu-mi calmul.
A. Cand vorbesc, in general ma aprind si ridic vocea.
B. Obisnuiesc sa vorbesc calm, asezat, fara graba.
A. Trec adesea fara motiv de la bucurie la tristete si invers.
B. Am o dispozitie egala. Imi vad de treaba, fara sa iau in considerare atmosfera care ma inconjoara.
A. Uneori de emotie ma pierd, sunt ca si paralizat.
B. Asa ceva nu mi se intampla. Fac fata oricarei situatii.
A. O ironie ma doare intr-atat, incat pur si simplu amutesc.
B. Cuvintele nu au mare importanta pentru mine deoarece eu apreciez numai faptele.
A. La cinematograf traiesc din plin ceea ce se petrece pe ecran, ma agit, sunt emotionat, rad sau plang.
B. Filmul este un simplu joc de umbre pe o panza. Uneori ma distreaza, alteori nu, dar atat.
A. Cand am timp liber, ma odihnesc, dorm, etc..
B. In timpul meu liber studiez, muncesc sau fac sport.
A. Fac in general eforturi ca sa trec de la gand la fapta.
B. Este de ajuns sa doresc ceva ca sa trec imediat la fapte.
A. Decat sa fac multe lucruri simple, mai bine gandesc mult, corect si realizez putin.
B. In general inventez si organizez mereu cate ceva.
A. In general nu imi asum riscul. Sunt tentat sa ocolesc, sa aman, sa astept, deoarece multe se rezolva de la sine.
B. Atunci cand am hotarat ceva, nu dau inapoi indiferent de piedicile intalnite.
A. Fara motive intemeiate nu intreprind nimic. Ar fi o oboseala inutila.
B. Sunt mereu ocupat. Ma enerveaza sa stau si sa nu fac nimic.
A. Prefer sa privesc un joc decat sa particip la el.
B. Imi place mai mult sa particip la un joc decat sa privesc.
A. Obosesc foarte repede chiar si atunci cand imi place munca pe care o fac.
B. Am multa putere de munca, sunt rezistent la efort.
A Incep multe lucruri, insa ele raman adesea neterminate.
B. Concep planuri pe termen lung si in timp le realizez.
A. Imi schimb adesea parerile atunci cand descopar lucruri neasteptate, necunoscute.
B. Sunt foarte constant in simpatiile si antipatiile mele.
A. Necazurile reusesc sa le depasesc repede.
B. Raman marcat, suparat toata ziua si chiar mai mult atunci cand am un necaz.
A. Si viitorul este important insa eu traiesc in prezent.
B. Prezentul inseamna prea putin fata de trecut si viitor.
A. Cand sunt suparat izbucnesc si ma descarc.
B. Supararile nu se pot descarca. Le aduni in tine si le suporti.
A. Ma plictisesc lucrurile si fenomenele cunoscute, prefer schimbarea.
B. Am multe obiceiuri exacte la care tin mult. Nu-mi place necunoscutul.
A. Firea mea desi deschisa, este un permanent sir de surprize.
B. Este greu sa ma cunoasca cineva bine, fiind o fire retinuta, interiorizata.
Interpretarea rezultatelor
Numarati de la punctul 1 la 7, cate raspunsuri ati ales cu notatia "A" si cate cu "B". Daca aveti cel putin patru de "A" sunteti emotiv. La cel putin patru raspunsuri "B" sunteti nonemotiv.
De la punctul 8 la punctul 14 numarati la fel cate raspunsuri "A" si "B" ati ales. Cel putin patru "A" inseamna nonactiv. Cel putin patru "B" inseamna activ.
Daca pentru punctele 15 pana la 21 ati ales mai mult de patru "A" inseamna primar, iar minim patru "B" inseamna secundar.
Din combinarea celor sase variante se obtin urmatoarele tipuri temperamentale:
Emotiv + Nonactiv + Primar = NERVOS
Emotiv + Nonactiv +Secundar =SENTIMENTAL
Emotiv + Activ + Primar = COLERIC
Emotiv + Activ + Secundar = PASIONAT
Nonemotiv + Activ + Primar = SANGVINIC
Nonemotiv + Activ + Secundar = FLEGMATIC
Nonemotiv + Nonactiv + Primar = AMORF
Nonemotiv + Nonactiv + Secundar = MELANCOLIC
Temperamentul NERVOS
Temperamentul dumneavoastra este considerat "copilul teribil" al caracterologiei. Este reprezentat prin nume ilustre ale istoriei artei: Byron, Chopin, Baudelaire, Dostoievski, Gaugain, Mozart, Edgar Poe, etc. Temperamentului nervos i s-au consacrat volume intregi de cercetari si analize profunde din care am selectat cele mai importante observatii.
Temperamentul nervos nu trebuie asociat cu un om scos din sarite, decat in anumite ocazii. Este adevarat ca stapanirea de sine este mai curand o mare dorinta pe care o aveti, decat o virtute cu care "ati fi daruit de la natura".
Principala dumneavoastra problema este dispozitia, prea se schimba usor, cu si fara motiv. Prea va strica "in targ", la examene, in societate, intentiile cu care ati pornit initial "de acasa". Poate ca sunteti emotiv, impresionat de prea multe lucru uneori mimica, vocea, miscarile pe care le faceti "nu va asculta" ca pe altii, impenetrabilii pe care ii invidiati.
Este sigur ca sunteti "afectiv", in sensul ca aveti o traire sufleteasca foarte vie, contradictorie si care va influenteaza puternic actiunile. Pentru ca discutam despre actiuni trebuie sa observam ca emotivitatea si nevoia dumneavoastra permanenta de emotii este in serioasa contradictie cu activitatea dumneavoastra, discontinua si nu intotdeauna eficienta. Ati dori sa faceti multe lucruri si incepeti multe dar, prea des insa, actiunile dumneavoastra raman in faza de intentie.
Tot ceea ce va putem recomanda in aceasta privinta este sa faceti cat mai putine compromisuri, sa nu fiti comod si sa va alegeti o munca, fie ea si dificila, dar care sa va placa intr-adevar si care in acelasi timp sa va oblige la ordine si autoorganizare. Daca va veti iubi profesiunea, nimic nu va poate impiedeca sa aveti rezultate excelente.
Mai avem o sugestie: temperamentul nervos sufera de o permanenta lipsa de energie in contradictie cu sensibilitatea si imaginatia sa bogata si de aceea este bine sa o economisiti.
O trasatura importanta pe care o aveti este nerabdarea, "viata aici si acum". Nici un temperament nu este mai legat de prezent ca si dumneavoastra. Pe de o parte este o mare calitate: sunteti un adevarat seismograf al schimbarilor, al problemelor spontane, gata sa reactionati prompt, sa va adaptati la ele si sa-i ajutati si pe altii sa le observe. Reversul promptitudinii este frecventa contradictie, pe care cei din jur v-o reproseaza des, intre ce spuneti ieri si ce faceti astazi si, poate, lipsa de obiectivitate cu care sustineti si argumentati vreun punct de vedere care va convine pe moment.
In legatura cu modul de a comunica, specialistii considera ca "nervosul" are mai mult ca oricine tendinta, uneori agasanta, de a critica de dragul criticii ti contradictiei, sa vorbeasca mai mult despre lucruri sau despre altii si mai putin despre el insusi.
Temperamentul SENTIMENTAL
Sa incepem cu o precizare: impartirea antica a lui Hyppocrate, cuprinzand temperamentele: coleric, sangvinic, melancolic si flegmatic are tendinta sa va repartizeze in categoria melancolicilor. Dupa o apreciere superficiala un om sentimental este considerat adesea melancolic.
Nimic nu este mai gresit decat sa consideram sentimentalul un temperament slab. Banuim ca nici dumneavoastra nu ati accepta aceasta tipologie si v-ati considera undeva la mijloc, intre celelalte temperamente.
In realitate aveti o trasatura care nu este deloc slaba - emotivitatea. Oricare dintre "temperamentele emotive" are o viata interioara de o bogatie care respinge epitetul slab. Dovada este data de biografiile unor sentimentali celebrii ca Alfred de Vigny, Jean Jack Rousseau, Leconte de Lisle, astfel incat s-a ajuns la concluzia ca sentimentalii prezinta un numar aproape infinit de varietati care nu se lasa reduse prea usor la un singur tip.
Temperamentul dumneavoastra este "frate" cu tipul nervos, de care il aproprie si carenta de energie. Citind descrierea "nervosului" ati gasit probabil multe lucruri care vi se potrivesc. In ciuda acestor puncte comune, cele doua firi sunt adesea in contradictie: daca "nervosul" ramane un vesnic adolescent iritabil, "sentimentalul" este mai curand un permanent copil fragil si sensibil. Daca nervosul are uneori tendinta sa fie egoist, sentimentalul este mai curand egocentric, in sensul ca pentru dumneavoastra tot ce se petrece in jur apare ca o problema personala.
Ceea ce va deosebeste cel mai mult de nervos (si va aproprie de pasionat si flegmatic) este desfasurarea in timp a vietii sufletesti. Traiti mai curand in trecut si in viitor decat in prezent. Vi se poate reprosa ca nu stiti sa uitati. Sensibil si tentat spre autoanaliza, chiar daca nu va place, din teama sau din rezerva, sa va destainuiti altora, va supuneti unei continue autoaprecieri, din pacate adesea subiective.
Va cunoasteti mai bine slabiciunile decat fortele. Pentru dumneavoastra principala problema este vointa, depasirea acelei nesigurante, a neincrederii in sine, care va este proprie. Exista o mare contradictie intre idealurile pure si perfecte pe care le aveti si acest sentiment de neputinta (de altfel nerealist). Multi sentimentali manifesta o resemnare anticipata, avand o adevarata fascinatie a esecului, subtil exprimata in zicala populara: "mai bine un sfarsit cu spaima, decat o spaima fara sfarsit.
Pentru ca am inceput prin a descrie temperamentul dumneavoastra, asa cum se manifesta in special in adolescenta, trebuie sa mai notam subiectivitatea dumneavoastra analitica - atentia excesiva pe care o aveti pentru amanunte - astfel incat adesea "din cauza copacilor nu vedeti padurea", timiditatea si nehotararea paralizanta pe care o simtiti atunci cand trebuie sa actionati.
Despre sentimentali se spune ca, spre deosebire de nervosi, care incep mereu si nu termina niciodata, ei se pregatesc mereu si nu incep niciodata.
O interesanta trasatura a temperamentului dumneavoastra este reactia la situatiile grave. Paradoxal, in timp ce micile neplaceri si piedici va tulbura profund, atunci cand obstacolul sau pericolul devine clar si nu mai poate fi amplificat prin imaginatie, reactionati cu mult echilibru si curaj. Mentionam acest lucru deoarece faptele eroice ale sentimentalilor I-au uimit de multe ori pe cei din jur si au fost chiar relatate de scriitori.
Temperamentul COLERIC
Asemenea pasionatilor, flegmaticilor si sangvinicilor, si temperamentul dumneavoastra este considerat puternic. Va caracterizeaza in esenta trei trasaturi: o emotivitate puternica, multa energie si o mare legatura cu prezentul.
La coleric dialectica interioara este mai putin utila. El este tentat atunci cand nu reuseste ceva sa schimbe mai curand obiectele sau situatiile din jurul sau, decat pe el insusi. O alta trasatura peste care psihologii va recomanda insistent sa treceti este cea sintetizata intr-o expresie caracteristica pentru dumneavoastra: "sunt asa cum sunt si trebuie sa ma luati ca atare", trasatura excelent exprimata in celebrul "daca voi nu ma vreti, eu va vreau" al lui Alexandru Lapusneanu.
Desigur, nu este nimic rau in faptul ca, foarte natural, aveti initiativa si conduceti grupul in care va aflati. Necazurile apar atunci cand datorita firii dumneavoastra prea aprinse, impulsive, prea putin controlate, mai ales in adolescenta, vi se intampla sa faceti gafe sau sa intreceti masura.
Temperamentul dumneavoastra are o mare calitate: caldura, usurinta cu care vorbiti cu oamenii, reconfortante chiar si pentru temperamentele mai reci (flegmaticii, nonsalantii, melancolicii).
Altfel, o trasatura importanta a temperamentului coleric este valoarea mare acordata actiunii. Psihologia si literatura de specialitate au descris de multe ori destine tumultoase ale unor colerici ca Beaumarchais sau Hemingway, care au avut tendinta sa traiasca mai multe existente, sa cunoasca tot, sa realizeze tot.
Alti colerici, desi excelent dotati, au realizat foarte putin, fiindca n-au reusit sa se restranga doar la cateva domenii. "Strunit" prin educatie si integrare in colectiv, temperamentul dumneavoastra se indulceste si devine mai stabil si mai intelept.
Temperamentul PASIONAT
Temperamentul pasionat a fost supranumit temperamentul celor trei forte: afectivitatea puternica, activitatea intensa si tenacitatea.
Daca nu se poate vorbi despre superioritatea prin definitie a unui temperament, se poate spune despre cel pasionat ca este cel mai intens. Ceea ce iese in evidenta la dumneavoastra este intensitatea dramatica si concentrarea trairilor. Marii pasionati ca: Napoleon, Marie Curie, Blaise Pascal, Lev Tolstoi, Ludwig van Beethoven, Luis Pasteur, au vrut "totul". Spre deosebire insa de temperamentul coleric, pasionatii intuiesc ca nu pot ajunge departe decat stabilindu-si o directie unica, mergand in profunzime. De aceea se spune ca pasionatul prefera absolutul totalitatii.
Pentru ca am inceput descrierea cu superlative si pentru ca nu dorim sa va magulim gratuit amorul propriu, va precizam ca pasionat nu inseamna cu tot dinadinsul "genial". Prea de multe ori unii pasionati nu se realizeaza, sau nu creeaza nimic, pentru ca nu isi indreapta fortele spre directii sociale utile.
Este un temperament echilibrat. Echilibrul dumneavoastra este insa scump platit, fiind, dupa cum va dati si singur seama, rezultatul unui efort de "strunire a tensiunilor" pe care vi le produc emotivitatea intensa si dorinta de a realiza cat mai mult. Din cauza acestor presiuni interioare, diferentele de comportare, de personalitate intre reprezentantii temperamentului dumneavoastra sunt foarte accentuate.
Caracterologii francezi considera ca pasionatii se manifesta de la singuratatea cea mai abstracta si nedreapta pana la un adevarat model de echilibru si sociabilitate in functie de gradul lor de interiorizare. In orice caz, ceea ce sunteti la maturitate, gasirea unei vocatii, depinde in cea mai mare masura de ceea ce psihologii numesc "dialectica personala", modul in care va construiti constient si voluntar o personalitate fata de care aveti toata raspunderea. Este motivul pentru care autoaprecierea acelor "lucruri pe care nu le cunoastem despre noi insine, sau daca le banuim ne este frica sa le afirmam cu certitudine", constituie o adevarata datorie a temperamentului dumneavoastra.
Ca si pentru sentimentali, trecutul, copilaria, amintirile au o mare importanta pentru dumneavoastra. Puterea de munca si dorinta de activitate va orienteaza insa mai mult spre viitor, pentru ca traiti mai mult pentru viitor. Napoleon spunea: "am trait totdeauna cu un avans de doi ani".
Cei mai activi reprezentanti ai temperamentului pasionat au o obsesie a folosirii timpului care curge prea repede, supraincarcandu-si zilele, scurtandu-si noptile, renuntand la tot in favoarea muncii care ii pasioneaza. Pasteur remarca: "un singur lucru poate fi interesant - munca".
O trasatura negativa spre care este posibil sa tindeti e duritatea, neglijenta fata de oamenii cu care veniti in contact. Uneori vi se reproseaza individualismul, izolarea de cei din jur sau, dimpotriva, tendinta de a-i domina, de a spune "eu" in loc de "noi". Adevarul este ca oricat de multa energie, fermitate si independenta ati avea, in afara colectivului nu puteti realiza nimic viabil.
O ultima remarca despre dragoste. Caracterologii va avertizeaza asupra tendintei de a reactiona dupa cum urmeaza: "ii daruiesc celui iubit (celei iubite), toata viata mea", ceea ce se poate traduce si in: "il (o) oblig sa traiasca numai viata mea, nu si pe a sa proprie, pe care eu oricum nu o inteleg". Pasionatii vor sa faca fiintei iubite tot binele sau, daca nu se poate asa, tot raul de care sunt in stare.
Poate ca principala primejdie a temperamentului dumneavoastra, atat de dotat, este excesul, fie in munca, fie in familie, in relatiile din societate, cu oamenii de care aveti mare nevoie, iar principala cale spre succes este modestia, deschiderea spre lume si spre oameni.
Temperamentul SANGVINIC
Temperamentul dumneavoastra a fost mult timp considerat, si nu intamplator, prototipul omului normal. Nonemotiv, capabil de o activitate sustinuta, reactionand prompt la realitatile inconjuratoare si, in general, echilibrat, nu va remarcati de obicei ca avand deosebite probleme psihologice. Aceasta explica si interesul mai redus al temperamentului dumneavoastra pentru investigatii de tipul acestui test.
Psihologii sunt de obicei de acord ca principala dumneavoastra calitate este bunul simt, care va face sa va bucurati de viata si sa nu aveti dificultati in relatiile cu oamenii pe care stiti sa-i luati asa cum sunt, punand foarte rar la inima micile conflicte pe care, de altfel, aveti priceperea sa le transformati in jocuri.
Apartinand unui tip care stie sa se exteriorizeze fara sa se aprinda si sa-si piarda controlul, sociabil si plin de respect fata de normele, va remarcati in sens pozitiv, dar si negativ prin abilitatea de a manevra oamenii si lucrurile in propriul interes. Caracterologii remarca tendinta tipului dumneavoastra de a pune la punct o "tehnica a reusitei" bazata pe experienta, sau retete de care stiti sa nu va indepartati, obtinand maximum de confort material si moral.
Ar fi totusi o eroare sa transformam normalitatea intr-o vina si dorinta justificata a oricui de a trai mereu mai bine si fara conflicte in oportunism.. Nenumaratele exemple de sangvinici ca: Montesquieu, Giradoux, Anatole France, Montaigne, Helvetius, vin sa demonstreze inca o data ca nu exista temperamente negative sau pozitive si ca in nici un caz personalitatea constienta si responsabila a unui om nu poate fi explicata prin integrarea pasiva a unui "dat" innascut. Retinand aceste precizari, putem aminti in continuare dintre observatiile referitoare la temperamentul sangvinic, aptitudinea de a pastra din viata ceea ce este placut, amical, util si de a neglija pur si simplu lucrurile neplacute, dar evitabile. "Fugi de rele, cruta-ti mahnirile, nu duce stirile rele si nu le primi", spune Gracian intr-o viziune tipic sangvinica.
Traind activ, muncind eficient, fara graba, cu optimism si prudenta, deschis spre orice experienta utila si agreabila, rezistent si echilibrat, sangvinicul a fost considerat de unii psihologici un temperament ideal. Ca orice temperament si acesta are insa dezavantajele sale, cum ar fi adaptabilitatea rapida, buna pentru activitati creatoare poate sa nu mai fie valoroasa in relatiile cu oamenii si indeosebi in ordinea morala.
Modul in care stabiliti relatiile cu oamenii este piatra de incercare a posibilitatii si vointei dumneavoastra de a dezvolta si perfectiona o personalitate multilaterala care sa se identifice comunitatii umane.
Temperamentul FLEGMATIC
P. Grieger il numeste impenetrabil din cauza foarte retinutei exteriorizari a vreunei emotii. Realitatea este (asa cum adesea emotivii nu sunt in stare sa inteleaga) ca permanenta stapanire de sine, care va caracterizeaza, poate ascunde ca la oricare alt om o mare varietate de trairi si imbolduri. Ceea ce contrariaza in autocontrolul dumneavoastra este originea sa gandita si voita. Echilibrul, rabdarea, vointa, meditatia, care sunt in general calitatile temperamentului dumneavoastra, au reprezentanti remarcabili ca: Charles Darwin, Pierre Curi, George Washington, Berthelot, Lavoisier, Franklin sau Kant.
Autoreconstructia logica si voluntara pe care v-o atribuie psihologia mascheaza adesea o emotivitate destul de puternica. Multi flegmatici se apropie de pasionati sau sunt pasionati care au reusit sa-si impuna un puternic autocontrol. Datorita acestei obiectivitati, temperamentul dumneavoastra refuza sa va determine sa va angajati in vreo actiune inainte de a fi avut suficient timp sa observe si sa aprecieze prudent si distant. De aici, o serie de ocazii in care "pierdeti trenul" - la figurat desigur, niciodata la propriu.
Pentru dumneavoastra totul se traduce in probleme care trebuie cantarite si rezolvate pe baza unor reguli si legi generale. Din cauza economiei de mijloace, pareti adesea mai putin activi, iar unii va pot considera chiar lenesi, ceea ce nu este cazul.
Temperamentul dumneavoastra se caracterizeaza si prin timpuria aparenta adulta. Despre Lavoisier un biograf remarca: "la douazeci de ani era un barbat in toata firea, n-a avut tinerete". In copilarie este probabil ca ati fost linistit si serios, nici entuziast, dar nici negativist, de obicei atent, ascultator, adaptabil la un colectiv, dar putin comunicativ. Este interesanta tendinta pe care o aveti, de a va elimina din comportare orice nu ar avea vreun scop sau explicatie.
Aproape puteti fi recunoscut de oricine dupa formula preferata: "Este logic" sau "Nu este logic".
Temperamentul AMORF
Slabiciunea temperamentului dumneavoastra se manifesta pregnant in situatiile critice. Altfel reprezentantii acestui temperament nu se divulga si se recomanda mai degraba prin ceea ce au pregnant: mobilitate si echilibrare.
In conditii de lucru neprimejdioase, nealarmante, cei cu temperamentul amorf actioneaza normal si chiar dovedesc rabdare, spirit de analiza detaliata, constiinciozitate.
Revenind la temperamentul dumneavoastra, trebuie sa-l diferentiem de cel melancolic prin plasticitatea sa mare si prin legatura directa cu realitatea imediata. De aici si constatarea ca viata dumneavoastra depinde in cea mai mare masura de mediul in care traiti, de educatie, scoala, locul de munca. Potrivit parerii lui Scheldon, sunteti prin excelenta omul pe care il defineste si il determina meseria pe care o are.
Reprezentantii temperamentului amorf se pot remarca prin rezultatele excelente atunci cand isi descopera si folosesc vreo aptitudine speciala. Este cazul fabulistului La Fontaine sau al celebrului actor Alec Guiness. De altfel, multi actori apartin acestui tip de temperament datorita plasticitatii si rezonantei lor innascute.
Principala resursa prin care va puteti depasi inhibitiile este inteligenta. Problema este sa puneti in aplicare concluziile juste la care ajungeti. La temperamentul dumneavoastra trebuie precizat mai mult ca oriunde, caracterul lui psihic. Multi cred ca un temperament slab inseamna neaparat un fizic plapand si o aparitie palida.
Nimic mai gresit. Aceasta caracteristica a temperamentului dumneavoastra se refera nu atat la resurse cat la economia de energie, deoarece nu sunteti lipsit de robustete, de forta si rezistenta fizica, capabil fiind de numeroase rezultate sportive. De altfel, multi amorfi isi aleg ocupatia de profesor de sport, caci sunt asemanati cu un motor care demareaza lent si are nevoie de mult carburant si scantei puternice.
Accentuam: cautati aceste scantei la cei din jur. Cautati profesiuni in care impulsul spre activitate sa vina de la altii, fie prin organizare disciplinata, cum este armata, fie prin contactul cu un public permanent si variat care sa va ceara sa actionati, cum sunt actorii si profesorii.
Sociabil, conciliant (poate superficial), va va fi usor sa va adaptati. Probabil ca marea confruntare pe care trebuie sa o aveti pentru a realiza ceva in viata va fi impotriva celui mai mare dusman pe care il aveti - comoditatea.
Temperamentul MELANCOLIC
Nonemotiv, inactiv, interiorizat si avand tendinte sa amane totul, melancolicul se hotaraste greu sa actioneze. Ca si temperamentul nonsalant, temperamentul dumneavoastra a fost multa vreme neglijat si gresit inteles de caracterologi.
Este de remarcat ca temperamentul dumneavoastra este opus simetric celui coleric. Lipsit de multe dintre calitatile acestuia, melancolicul are in schimb altele. Trebuie sa va spunem ca pentru temperamentul dumneavoastra este mai mult ca oriunde adevarata constatarea ca nu exista trasaturi psihologice innascute bune sau rele prin sine, ci orice trasatura devine utila, valoroasa sau daunatoare in functie de educatia si autoeducatia responsabila.
Sa mentionam cateva aspecte negative ale temperamentului dumneavoastra. In primul rand tendinta de a se strecura neobservat, de a se confunda cu decorul. Apoi, caracterul ascuns, inchis, care de multe ori este cauza lipsei de intelegere a celor din jur. Un al treilea dezavantaj pe care multi psihologi il considera principal este inclinatia spre o reverie neconstructiva, care se rupe de realitate.
Totusi aceste scaderi isi gasesc antidotul in acelasi mare catalizator al valorii umane care este de fapt pentru toti oamenii, indiferent de orice clasificare temperamentala, inteligenta, participarea sociala si munca.
*- (auto)evaluarea comportamentului didactic prin completarea fisei de autoevaluare
GHID DE (AUTO)EVALUARE
A COMPORTAMENTULUI DIDACTIC
(adaptare dupa I. Neacsu)
Instructiuni: Citeste cu atentie acest ghid inainte de a incepe o activitate didactica / a asista la o activitate didactica (lectia) si dupa ce ai terminat / a terminat activitatea persoana asistata. Dupa finalizarea activitatii, noteaza in dreptul fiecarui enunt (item) un numar corespunzator din scala de evaluare (de la 5 la 1 sau cu N), astfel incat aceasta sa reflecte cel mai bine opinia ta cu privire la conduita pe care ai avut-o / a avut-o la activitatea de instruire.
Scala de evaluare, valabila pentru fiecare item este urmatoarea: 5 - intr-o foarte mare masura, 4 - in mare masura, 3 - in masura potrivita, 2 - in mica masura, 1 - in foarte mica masura, N - nu regasesc asemenea conduita.
Punctajul maxim obtinut poate fi de 410 puncte, iar cel minim de 82 puncte. Situarea mediei de punctaj (punctaj obtinut/punctaj total - 82) in intervalul valoric 82 - 180 puncte, ridica semne de antrebare asupra calitatii comportamentului didactic, si, la fel, atunci cand in cadrul unui grup de factori ce caracterizeaza un tip de conduita, intervalul de puncte se situeaza intre 6 - 20 puncte din totalul de 30 - 45 puncte.
Subiectul
activitatii/lectiei............ Durata............ Cadrul
didactic............... Data
........ Scoala ............... Clasa ................ Aria curriculara
............ Disciplina ............... Tema ................
Simboluri
utilizate: E - elev/elevi, P - cadrul didactic, i - invatare, e -
evaluare, p - predare, a - aplicare, A - activitate didactica/lectie.
|
Nr. crt. |
Comportament/conduita (indicatori) |
Scala de evaluare |
Obs. |
|||||
|
N |
||||||||
|
I |
Comportamentul de sensibilizare si atentionare a elevilor Focalizeaza atentia elevilor asupra obiectivelor esentiale ale A Creaza un cadru stimulator inainte de inceperea A Utilizeaza tehnici specifice de trezire a atentiei la A Selectioneaza si introduce elemente de continut care trezesc atentia si increderea E Alege metode de introducere in A care provoaca interesul si gandirea E Articuleaza sau coreleaza elemente aparent fara legatura care trezesc atentia si motiveaza pe E | |||||||
|
II |
Conduita de organizare, dirijare si control a activitatii Organizeaza elevii conform unui plan cu obiective clare Activitatea are o ordine fireasca de desfasurare, fara intreruperi artificiale Utilizeaza bine timpul de care dispune, respectand pauza elevilor Dovedeste abilitate in conducerea actiunilor frontale, de grup, individuale Transfera elevului unele responsabilitati in organizarea si conducerea activitatilor, inclusiv autocontrolul Utilizeaza forme eficiente de organizare, dirijare si control al activitatii de i si ale rezultatelor E | |||||||
|
III |
Conduita de comunicare Utilizeaza argumente pentru fiecare idee nou propusa Adopta variante eficiente de comunicare a unei situatii specifice in A Se exprima usor, coerent, nu are dificultati in exprimarea orala Incurajeaza elevii sa se exprime corect, expresiv, fluent Este preocupat sa dezvolte la elevi comunicari consistente, clare, argumentate, in timp scurt Utilizeaza in comunicare si alte variante de limbaje (formale, nonformale, plastice) | |||||||
|
IV |
Conduita de solicitare (interogativa) si orientare Intrebarile puse sunt intelese de E Intrebarile sunt exprimate corect, variat si sunt bine directionate Utilizeaza pauze dupa utilizarea unei solicitari Aduce argumente pentru justificarea unor solicitari speciale Distribuie solicitarile pentru intreg colectivul unei clase, dar le individualizeaza Utilizeaza tehnici de control in formularea unor intrebari cu sarcini alternative | |||||||
|
V |
Conduita explicativa Explicatiile date sunt intelese In explicatii apeleaza la concursul E, exersand cu ei tehnici de argumentare si contraargumentare explicative Explicatiile date acopera aspectele esentiale sau neintelese Utilizeaza argumente, materiale ilustrative sau alte probe in fundamentarea explicatiei Retine si valorifica corespunzator contributiile E in explicatii Clarifica prompt neintelegerile, ajutandu-i pe E sa depaseasca dificultatile | |||||||
|
VI |
Conduita de intarire si motivare pozitiva Raspunde calm, in cuvinte potrivite, la solicitarile E Incurajeaza E sa participe la A, apreciindu-le contributia Acorda incredere E in corectarea raspunsurilor gresite ale colegilor Leaga frecvent interventiile sale de raspunsurile E Aduce probe evidente pentru a-I convinge pe E de necesitatea unui lucru Utililzeaza creativ si eficient tehnici de motivare, remotivare sau demotivare cand situatiile o cer | |||||||
|
VII |
Conduita socio-afectiva Se comporta cu tact si discretie in relatiile cu E Stabileste rapid cai de comunicare cu E, trezindu-le increderea in el Se manifesta calm, creand o atmosfera netensionata Creaza un climat de apropiere afectiva, de cooperare, stimulativ si tonic Dovedeste intelegere in situatiile critice in care se pot afla elevii Nu este sarcastic si ironic, nu ridiculizeaza si nu discrediteaza elevii in situatii critice Manifesta atitudine empatica fata de elevi | |||||||
|
VIII |
Conduita psihomotrica Are o tinuta corporala corecta, aspect placut, cu mobilitate variata dupa situatie Se deplaseaza printre elevi pentru a-i putea controla si indruma Scrie la tabla sistematic, ordonat si lizibil Este echilibrat in miscari, reactivitatea motrica este adecvata Foloseste ordonat si corect materialul didactic Gesticuleaza moderat, coordoneaza gesturile cu ideile exprimate | |||||||
|
IX |
Conduita non-verbala Utilizeaza un registru larg de gesturi de interpretare si de substitutie semnificative Utilizeaza inflexiuni ale vocii, variatie si nuantare in expresivitatea mimicii Se manifesta rareori prin gesturi si priun mimica cu semnificatie inchisa Insoteste conduita verbala de expresii faciale si gesturi incurajatoare, tonice Mentine contactul vizual permanent cu intreaga clasa Pastreaza activismul nonverbal relativ constant si orientat pe elemente semnificative | |||||||
|
X |
Conduita decizionala si de conducere Decide rapid asupra metodelor si formelor de organizare neplanificate pentru A Alegerile si deciziile sunt constante, intemeiate Se angajeaza rational in rezolvarea unor probleme dificile in timpul A Amana luarea deciziei atunci cand nu ii sunt clare toate datele problemei Coopereaza cu E in luarea deciziilor si indeplinirea lor Revine asupra unor decizii cand constata ca a gresit sau ca au aparut date noi in raport cu situatia initiala, fara prejudecati | |||||||
|
XI |
Conduita creativa Are initiativa in gasirea unor probleme si solutii noi Intampina pozitiv orice idee noua, personala, a E Nu sanctioneaza imediat o eroare aparuta in conduita E Incurajeaza E sa fie spontan, original, aratandu-le si metodele adecvate pentru aceasta Coopereaza cu E in rezolvarea unor probleme noi Stimuleaza motivatia si automotivatia creativa a elevilor | |||||||
|
XII |
Conduita de individualizare a sarcinii Stabileste obiective si sarcini de invatare inedite sau de perspectiva apropiata Instituie un ritm rezonabil de progres in stapanirea continutului Structureaza clar continutul si acorda importanta sistemului de cunostinte Introduce si utilizeaza metode si mijloace suplimentare pentru temele din clasa sau de acasa Exerseaza si stimuleaza dezvoltarea capacitatilor de munca intelectuala, independenta, eficienta (tehnici de studiu, de lectura, etc.) Realizeaza frecvent o continuitate a experientelor de viata cu noile si utilele experiente stiintifice Incurajeaza si insista sa i se puna intrebari, cand ceva este neclar sau nu a fost inteles Incurajeaza permanent eforturile si micile progrese, apreciindu-le judicios in comparatie cu stagnarile si regresele Diferentiaza intensitatea ajutorului direct prin sarcini specifice | |||||||
|
XIII |
Conduita evaluativa si autoevaluativa Dovedeste discernamant in aprecierea si notarea E Cerceteaza cauzele "conduitelor problema" si le evalueaza corect Dovedeste justete si impartialitate in evaluarea problemelor controversate Ofera E criterii necesare, rationale si pertinente pentru o apreciere si interapreciere obiectiva Ofera E informatii relevante despre progresele sau regresele facute Interpreteaza si individualizeaza personal, dar corect, activitatea E | |||||||
|
TOTAL PUNCTE OBTINUTE | ||||||||
Fisa se completeaza rezultand, prin unirea punctelor, un profil care, de regula, se compara cu al unui profesor gr.1 didactic, facand o aprecierea a acestuia pe aceeasi fisa, dar cu alta culoare.
*- intocmirea fisei de cunoastere si evaluare a copilului pentru 3 elevi (rezultate slabe, bune, f. bune)
- aceasta fisa o are orice cadru didactic din gimnaziu sau liceu
*- 4 teme la alegere din anexa, altele decat cele de la Pedagogie I si Pedagogie II
- lista anexata cu prinde o lista de cerinte din care puteti selecta ce anume sa tratati foarte pe scurt, important este sa selectati corect tema pentru domeniul Teoria si metodologia instruirii, apoi sa-l rezolvati
* aceste teme sunt obligatorii, fac parte din portofoliul de evaluare pentru examenul final
Referatele se vor preda la ultima ora de curs pe baza de semnatura, mentionandu-se numarul de pagini continut in portofoliul de evaluare si data predarii.
Lipsa portofoliului de evaluare atrage la orice disciplina neparticiparea la examen!!!
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
