METODE DE INVATARE
METODA EXERCITIULUI (exersarii)
a)Specificul si functiile invatarii prin exersare
Usurinta de a gandi se dezvolta prin exercitiu repetat de rezolvare a problemelor diverse;indemanarea si abilitatiile practice se dobandesc si ele prin exercitiu;atitudinea se formeaza si ea privind mereu un fenomen din perspective noi;interesul se cultiva de asemenea,prin reusita mai multor experiente cognitive care au efect stimulator si produc satisfactii,etc.In toate aceste cazuri,tiparele comportamentale sunt dobandite nemijlocit prin practica si exercitiu.
Realitatea este ca invatarea deprinderilor motorii (manuale) ,ca si a celor mintale (intelectuale) nu se face prin "comunicarea verbala";la formarea lor nu se poate ajunge nici printr-un enunt verbal,nici printr-o simpla trecere in revista.Nici un elev nu va putea sa invete sa deseneze privind profesorul cum deseneaza;nu va putea sa invete pianul ascultand un virtuoz;nu va invata sa scrie si sa gandeasca ascultand un om cae vorbeste si gandeste bine;nu va invata sa conduca o masina privindu-i pe ceilalti.De obicei, deprinderile nu pot fi formate prin indicatii.Ca sa deprinda o actiune,elevul trebuie sa incerce,sa faca,sa refaca,sa repete pana cand intra in posesia modelului actiuni respective;pana cand aceasta actiune se"naturalizeaza",adica se automatizeaza si se internalizeaza,devenind o a doua natura .Numai prin practica repetata se invata cel mai bine o deprindere.
In sens etimologic,metoda invatarii prin exercitiu inseamna repetitia exercutiei unei miscari,actiuni,forme comportamentale pana la stapanirea automata a acestora,pana la formarea unor deprinderi ca reactii sau raspunsuri automatizate unei situatii bine definite.aeaxercitiul are,prin urmare,semnificatia elaborarii unor raspunsuri immediate si sigure,de tipul unor deprinderi inchise specifice situatiilor inchise/standard;se impune ca o metoda rapida si eficace de formare a unor asemenea deprinderi sau comportamente noi.Prin exercitiu se castiga timp in perioada de pregatire;se urmareste elemental imediat util;controlul cunostintelor achizitionate se face cu usurinta prin comparative cu modelul de comportament;timpul de reactie poate fi si el masurat cu usurinta;se asigura identitatea dintre instruiti,etc.
Luata in aceasta acceptie,metoda exersarii prin executia unei actiuni directe se incadreaza in aria caoceptiei learning by doing luata in intelesul de a invata facand(a invata prin a face).
Totusi,desi pare paradoxal,exercitiul nu are intotdeauna si neaparat un caracter de reproducere (de repetare),nu este numai o tehnica de repetitie si de transfer.Tot atat de bine el poate sa aiba si un caracter productive,generator de noi forme de actiune,atunci cand apare ca exersare a unor actiuni care nu au fost niciodata in mod direct invatate,a unor actiuni neasteptate de bune,de eficiente si venite la timpul potrivit;atunci cand exersarea ia infatisarea unor activitati libere,creatoare.Ca o metoda care este angajata in rezolvarea de situatii-problema,ceea ce reclama identificarea problemei,cautarea informatiilor disponibile,conceperea unor ipoteze de actiune,experimentarea si validarea acestora.Ca actiune vitala implicata in rezolvarea de probleme,exersarea ia infatisarea unei activitati libere si creatoare,de natura sa contribuie la stimularea si dezvoltarea capacitatilor creative,a originalitatii,a spiritului de initiativa si independenta.
A exersa mai inseamna a supune la efort anumite functii mintale sau motrice,in scopul devoltarii si mentinerii lor in forma.Exista convingerea ca exersarea unei functii este conditia dezvoltarii ei si a aparitie altor functii.
Exercitiul face parte,asadar,din categoria tehnicilor de antrenament,dar subliniem din nou,ca el nu trebuie inteles in sensul de repetare mecanica,de imprimare repetata a unor actiuni ,ci de folosire intensiva si extensiva a unor elemente si structuri globale semnificative,proprii sarcinii de invatare ,in contexte semnificative si in situatii normale de viata si de comunicare.
Ca metoda fundamentala in activitatea didactica,functia exercitiului nu se reduce la formarea deprinderilor,a unor moduri de actiune bine elaborate si consolidate,ci implicit contribuie si la realizarea altor sarcini,cum ar fi:
-adancirea intelegerii notiunilor ,regulilor,principiilor si teoriilor invatate,prin aplicarea lor la situatii relative noi si cat mai variate;
-dezvolarea operatiilor mintale si constituirea lor in structuri operationale;
-prevenirea uitarii si evitarea tendintelor de interferenta; etc
b)Tipuri de exercitii
Ca metoda comuna tuturor formelor de activitate ,motrice sau intelectuale ,tuturor disciplinelor de invatament si ciclurilor scolare si postscolare,invatarea prin exercitiu cunoaste o gama extreme de larga si de nuantata de tipuri de exercitii.Dupa functiile indeplinite,exista,de exemplu,exercitii:intoductive,de observatie,de asociatie,de baza,de exprimare concreta,de exprimare abstracta,repetive,de operationalizare,applicative,de consolidare,de dezvoltare,paralele,oparatorii,structurate,decratie,de evaluare,etc.Dupa aspectul social se distig exercitii:individuale,de echipa,colective,mixte,etc;dupa gradul de de determinare a activitatii exista exercitii standardizate sau algoritmizate,in intregime dirijate,exercitii semialgoritmice;exercitii de diferite grade de complexitate,etc.
Invatamantul actual are tendinta sa diversifice si mai mult registrul exercitiilor aplicte si odata cu acestea sa creeze conditii corespunzatoare de exersare,marindu-se astfel si mai mult sansele de succes in invatare.
c)De la exercitiul automatismelor la exercitiul operatiilor
Asa cum am mai precizat,in practica scolara adeseori exersarea este legata indeosebi de obtinerea automatismelor,adica de formarea deprinderilor-intelese ca parti componente automatizate ale activitatii,etc.In acest sens,exercitiul ia adeseori forma unei simple activitati de repetare sau de reproducere a unor lucruri cunoscute si intelese deja sau a unor actiuni motorii ori ideative demonstrate in prealabil,pana se ajunge la consolidarea sau automatizarea acestora,la constituirea unor stereotipii dinamice.In acest caz,elevii devin,nu de putine ori,simpli executanti,mai mult sau mai putin constienti,ai unei actiuni care vizeaza mai mult capacitatea de reproducere a achizitiilor si mai putin pe aceea de constructie,de elaborare a unor noi actiuni sau forme comportamentale.Cu atat mai mult invatarea devine formala,atunci cand exercitiul se reduce la o receptare repetata in mod mechanic a regulilor,a legilor,a definitiilor de invatat sau aplicarea stereotipa a actiunilor date etc,la insusirea lor ca automatisme.Automatizarea insuficient constientizata atrage dupa sine,in mod inevitabil,stereotipia reactiilor,rigiditatea deprinderilor insusite,de unde si dificultatea de a aplica asemenea automatisme in alte situatii,diferite de acelea in care ele au fost dobandite initial.Asa se explica de ce intalnim adeseori elevi care nu reusesc sa raporteze cunostintele insusite decat la aceleasi exemple si situatii pe care le-au intalnit in manuale sau pe care le-au auzit in cursul explicatiilor primite in timpul lectiei.
Desigur,nu este vorba de a nega importanta exceptionala a insusirii anumitor deprinderi pentru activitatea scolara si munca propriu-zisa,dintre care unele reprezinta procedee sau tehnici de activitate intelectuala indispensabile accesului la valorile culturii sau pentru desfasurarea unei activitati practice,profesionale.In fond automatismele sunt "procese de prescurtare a gandirii" ele despovareaza constiinta,lasand-o sa se concentreze asupra liniilor directoare ale actiunii.
d)Cerinte si conditii in utilizarea exercitiului
Datele numeroaselor cercetari si teorii cu privire la legile si conditiile eficacitatii exercitiilor nu pot fi sintetizate in urmatoarele concluzii si indicatii practice:
-inainte de a propune un exercitiu este necesar ca profesorul sa se edifice pe deplin asupra posibilitatiilor si limitelor acestuia;
-eficacitatea exercitiilor este conditionata,in mare masura,de atitudinea constienta si interesul pe care elevii le manifesta fata de activitatea pe care o exerseaza:de intelegere clara a scopului pentru care se efectueaza exercitiilor,a necesitatii si insemnatatii acestora in contextul situatiei de invatare date:de cunoasterea suportului teoretic al exercitiilor,de claritatea performantelor care trebuie atinse,de cunoasterea performantelor obtinute si a erorilor care au fost comise,de afectiunea si placerea de a exersa etc.Constientizarea,sub multiple aspecte,favorizeaza coparticiparea active a elevilor si previne formarea unor deprinderi de tip "mestesugaresc" ;
-exersarea in situatii cat mai diferite cu putinta,ofera posibilitati mai bune de transfer al cunostintelor si al capacitatilor invatate;
-un original gresit atrage dupa sine o invatare defectuoasa si reinvatarea sau dezvatarea sunt,de obicei,mai anevoiase decat o invatare initial corecta;
-in functie de complexitatea si de grsdul de complicare al exercitiului de executat se va recurge fie la invatarea globala a acestuia,fie la invatarea pe fragmente ori la combinarea lor;
-succesiunea progresiva a exercitiilor,in conditiile respectarii cresterii fradate a complexitatii si a dificultatiilor provine comiterea unor greseli descurajante;
-in executia unei actiuni este de preferat adoptarea unui ritm relativ rapid,de natura sa faciliteze constituirea automatismelor;
-este necesar sa creasca treptat gradul de independenta a elevilor in executarea exercitiilor;de la exercitii dirijate,conduse pas cu pas de catre professor,sa sa ajunga la exercitii autodirijate,independente;
In general invatarea prin exersare poate fi:globala(ca repetare a comportamentului in totalitatea lui); fractionala(ca invatare succesiva a fiecarui element simplu,izolat,fie fragmentat,fie prin descompunere spatiala sau temporala); comasata(continua si fara intrerupere); distribuita(cu pause intre repetitii si cu pause de un anumit timp sau in conditii de sprorire progresiva a ritmului de invatare).
BIBLIOGRAFIE:
Ioan Cerghit "Metode de invatamant",ed.Polirom
METODE DE INVATRE
METODA EXERCITIULUI
Referat
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |