Limba romanǎ la clase simultane

Limba romanǎ la clase simultane

Pentru localitati cu copii putini si pentru a evita consecintele deplasarii acestora la scolile vecine, se organizeaza invatamant simultan la clasele primare. In functie de numarul copiilor, organizarea predarii simultane se poate realiza la doua, trei sau chiar patru clase cuplate in acelasi spatiu si in acelasi timp de invatare. Chiar in aceste conditii, planul de invatamant si cerintele programelor scolare trebuie sa fie realizate macar la nivelul minim al standardelor.

Conditiile speciale impun probleme de organizare ( grupare de clase, intocmirea orarului, aspectul salii de invatamant), precum si de ordin metodologic ( proiectarea activitatii didactice, pregatirea si desfasurarea lectiilor, utilizarea materialelor didactice si a metodelor de invatamant, specificul evaluarii).

Activitatea didactica simultana sustinuta de o singura invatatoare are cateva avantaje:

• Existenta in clasa a unui numar foarte mic de elevi;
• Posibilitatea formarii la elevi a unor deprinderi timpurii de activitate independenta;
• Cultivarea unei atentii distributive la elevi;
• Organizarea unor secventtice zilnice dense, antrenante;
• Angajarea invatatoarei intr-o proiectare zilnica foarte atenta, la fiecare ora in parte.

Dezavantajele invatamantului simultan se exprima printr-un efort mult mai sustinut

din partea invatatoarei, din antrenarea abilitatilor pedagogicede a alterna diferite forme de strategii didactice, pericolul "nivelarii" programelor analitice si nerespectarii particularitatilor de varsta, precum si lipsa timpului suficient pentru individualizarea invatamantului.

De regula, clasele se grupeaza in cruce, adica I- III si II - IV, considerandu-se ca elevii din clasele I si a II-a n-au inca formate deprinderi de activitate independenta, necesitand mai mult timp pentru activitate directa. Daca nu exista posibilitatea de grupare, din cauza numarului prea mic de elevi (intre 4 si 10), atunci un singur cadru didactic va gestiona activitatea didactica a tuturor claselor. In fine, daca la clasele I -IV exista efective de elevi pentru trei posturi de invatatoare, atunci elevii se grupeaza in asa fel, incat cei din clasa I sa fie singuri.

Elevii vor fi grupati in banci pe clase, astfel incat activitatea directa a invatatoarei cu o clasa sa nu deranjeze activitatea independenta a celeilalte/celorlalte clase.

O alta problema de organizare se refera la intocmirea orarului. Pe langa faptul ca organizarea zilnica a activitatii didactice trebuie sa tina cont de curba de efort care optimizeaza performantele de asimilare la clasele simultane, disciplinele de invatamant trebuie cuplate, in asa fel incat sa permita alternarea organizarii directe a predarii, fara a conturba reciproc clasele. Orele de citire se pot cupla cu cele de activitatii plastice, cu comunicarea, caligrafia, stiinte, istoria, geografia. Uneori citirea de la o clasa se poate cupla in orar cu citirea de la alta clasa. Nu este posibila corelarea in aceeasi ora a citirii cu muzica, limba moderna sau educatia fizica. (Variantǎ de orar - anexa ).

Dar orarul este un element formal, putand fi modificat oricand considera invatatoarea. Exista variante de activitate didactica simultana care au asigurat insusirea cerintelor programelor analitice cum ar fi:

• Orele de citire, matematica, stiinte, comunicare, limbi moderne, precum si cele de muzica, desen , educatie fizica, abilitati practice si religie se desfasoara concomitant la doua clase (orar comun);
• Desfasurarea activitatii directe a invatatoarei  in primele doua ore cu clasa mai mica, iar in urmatoarele doua- trei ore cu a doua clasa;
• Organizarea programului scolar pe o dimensiune mai ampla de timp, adica de la 8 la 12 cu o clasa, iar de la 10 la 14 cu a doua clasa, urmand ca simultaneitatea sa se desfasoare numai la anumite ore.

Un alt element de organizare este proiectarea calendaristica, anuala si trimestriala. Problemele specifice ale activitatii simultane impun alcatuirea planificarii dupa ce in prealabil a fost alcatuit orarul, iar redactarea acesteia va tine cont de cuplajele disciplinelor de invatamant. Astfel, invatatoarea va avea inca din proiectare grija ca obiectivele ( transferabile in continuturi) sa se potriveasca, sa poata fi realizabile in conditii de simultaneitate. E posibil (recomandabil) ca planificarea sa se realizeze pe o durata mai scurta de timp decat semestrul scolar, adica pe doua sau pe patru saptamani.

Problemele dificile care se pot ivi din realitatea practica a unui exercitiu didactic simultan nu pot fi inlaturate prin retete sau sfaturi metodologice ori psiho-pedagogice. Invatatoarea va regal situatiile cu care se confrunta, corectand esecurile si subordonand aspectele formale celor de fond. Important este ca elevii - chiar in aceste conditii speciale - sa realizeze cerintele macar minime ale programei analitice si sa aiba capacitatile de a se integra fara inhibitii in clasa a V-a. Eficienta unei activitati didactice la clase combinate si dimensiunea reala a performantelor elevilor se evidentiaza abia la sfarsitul ciclului de invatamant primar. Invatatoarea incepatoare va sesiza progrese lente in primele clase (I si a II-a), dar cand acesti elevi vor ajunge in clasele mari (a III-a si a IV-a) se produce un salt de performanta. Acest fapt este asigurat de "asistenta" elevilor din clasele mici, o urmarire pasiva a activitatii directe a invatatoarei cu elevii din clasele mari, "ciupind"- din curiozitate si apoi din interes - din invataturile acestora.

Proiectarea lectiilor ca forma organizatorica anticipata desfasurarii lor, are particularitatile specifice. Ea va fi efectuata paralel pe cuplaj de ore, alternand cu mult discernamant activitatea directa a invatatoarei cu o clasa cu activitatea independenta a elevilor din cealalta clasa.

Un proiect de lectie la clase simultane are aceleasi elemente ca si un proiect de lectie la o clasa unica. El va cuprinde informatiile obligatorii ( disciplina de studio, clasa, tipul, obiectivele operationale, strategia didactica, metode, mijloace, materiale de invatamant), evaluarea si decizia luata in urma evaluarii.

Toate aceste momente ale lectiilor se realizeaza insa sub presiunea timpului intr-o orchestrare foarte abila in care invatatoarea trece de la o clasa la alta, asigurand conditii de asimilare optime, sarcini didactice pentru fiecare grup educabil. Performantele obtinute sunt direct proportionale cu maiestria invatatoarei, cu capacitatea de creatie didactica, cu predispozitia la un efort sustinut si renuntarea la momente de relaxare.(anexa.).

Organizarea, iar la baza acesteia se asigura desfasurarea, lectiilor are in vedere doua forme de activitate didactica: directa si independenta.

Activitatea directa cu clasa presupune implicarea invatatoarei in procesul de dirijare a invatarii ,in realizarea operationala a obiectivelor, folosind metode active (explicatii directe, conversatia euristica, povestirea, recitarea s. a.). Este momentul din lectie in care invatatoarea verbalizeaza, operationalizeaza cunostintele, iar elevii sunt activati, participa efectiv in procesul de predare - invatare, se angajeaza in conversatie. In acest cadru, se folosesc cele doua metode fundamentale, specifice lectiilor de citire - metoda fonetica, analitico-sintetica (cls. I) si metoda lecturii explicative ( pentru celelalte clase), se fac exercitii de pronuntare, de formare a unei exprimari orale, de comunicare verbala, se efectueaza diferite tipuri de citire sau dictari, se memoreaza texte lirice, se explica sensul cuvintelor noi s. a. .

Activitatea independenta a elevilor are rolul de a fixa si a consolida cunostintele, deprinderile si abilitatile elevilor, de a angaja elevii dintr-o clasa intr0o formula didactica eficienta spre a permite desfasurarea corespunzatoare a activitatii directe cu cealalta clasa. Prin activitatea independenta, elevii parcurg sarcinile de invatare singuri, sau, dupa caz, in grup tacut. Evident ca acest tip de activitate formeaza in mod implicit abilitati de prelucrare individuala a informatiilor, de corelare a acestora prin efort independent si personal.

Sarcinile de invatare date elevilor trebuie sa fie bine cumpanite si atractive. In formularea lor este necesar sa se respecte urmatoarele cerinte:

• Sa fie foarte bine pregatita sarcina de activitate independenta, oferind elevilor toate lamuririle necesare;
• Sa fie correlate aceste sarcini cu ceea ce au invatat elevii, sa fie atractive si centrate pe obiective operationale;
• Sa poata fi rezolvate in timpul solicitat, iar daca exista elevi cu ritm mai lent / mai rapid, cerintele didactice vor fi individualizate;
• Produsele activitatii independente sa fie evaluate.

Folosirea periodica a fiselor de activitate independenta este foarte utila, acestea asigurand atingerea unor performante, pe de o parte, precum si posibilitatea de a urmari realizarea unor obiective pe baza de itemi si campuri de invatare creatoare. Schema activitatii grafice a unei ore la doua clase paralele are urmatoarea ordonare:

Clasa A: - activitate directa, Clasa B: - activitate independenta (pregatirea sarcinilor de invatare prin activitate singulara si tacuta)

Clasa A: - activitate independenta;

Clasa B: - activitate directa ( incepe cu verificarea sarcinilor de invatare din activitatea singularsi tacuta)

Clasa A: - activitate directa

Clasa B: - activitate independenta s. a. m. d.

Alternarea activitatii directe cu activitatea independenta tine cont de mai multi factori, iar invatatoare are libertatea si poate maiestria de a cumpani, astfel incat obiectivele operationale de la disciplinene de invatamant ale ambelor clase sa fie realizate la standardele unei clase obisnuite.